7 matches
-
și activitatea vulcanică contemporană din munții Gurghiu de nord, situați la sud de râul Mureș (Szakacs, Seghedi, 1996; Fieliz and Seghedi, 2005; Seghedi et al., 2005, 2017, date nepublicate): A. 10,5-8,5 Ma. Cele mai vechi roci aparțin unor roci intruzive, subvulcanice (simbol IN pe schiță) de-a lungul unei fracturi orientate NV-SE; Aceste corpuri au fost exhumate prin eroziune în timpul Pliocen-Cuaternarului. Ele au fost datate intre 10,5-9,5 milioane de ani. Corpurile intruzive subvulcanice de la Strunioru -(1885 m) și
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
vechi roci aparțin unor roci intruzive, subvulcanice (simbol IN pe schiță) de-a lungul unei fracturi orientate NV-SE; Aceste corpuri au fost exhumate prin eroziune în timpul Pliocen-Cuaternarului. Ele au fost datate intre 10,5-9,5 milioane de ani. Corpurile intruzive subvulcanice de la Strunioru -(1885 m) și Bistricioru- (1989 m) reprezintă astfel de intruziuni de mari dimensiuni situate în partea de nord-vest a masivului vulcanic. Activitatea vulcanică de tip efuziv și exploziv a început aproximativ acum 9, 5 milioane de ani
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Activitatea vulcanică în aceste ținuturi a început în cretacicul mijlociu (de cca. 150 milioane de ani), când teritoriul s-a scufundat. Prin crăpăturile formate au ajuns la suprafață mai întâi andezite, iar mai apoi riolite, riodacite și dacite. Prin procese subvulcanice au pătruns în straturile sedimentare mai vechi corpuri magmatice intrusive. Astfel, înălțimile Vișag, Traniș și Răchițele sunt formate din dacite, iar vârfurile Vlădeasa (1836 m), Piatra Grăitoare (1557 m) și Poiana Mică (1417 m) din riolite. Roci sedimentare calcaroase de
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
principale ale Masivului Călimani . Acest fapt determina separarea geografică a depresiunii în: este o depresiune tectono-erozivă drenata de Bistrița cu afluenții săi Dorna și Neagră Șarului. Relieful este sculptat în formațiuni sedimentare pliocene și vulcanice. Zona se încadrează sistemului depresionar subvulcanic intern, cu amprenta proprie de groapă tectonica provenită prin prăbușire. Evoluția s-a produs pe aripa vestică a cristalinului (Masivele Suhard, Giumalău și Bistriței) , căzut anterior fazelor de erupții vulcanice. Ulterior ridicarea craterului Călimanilor a “astupat” zona de sud și
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
cu molibden de pe valea Marianda -Moldova Nouă (1971); mai multe masive de sare din Vrancea, dintre care cel de la nord de Rotilești - valea Șușiței conține rezerve uriașe de sare pură (1972). În perioada 1962 - 1970 a demonstrat existența unor structuri subvulcanice neogene necunoscute în sectoarele dealul Boteș - valea Izbicioara, Bucium Rodu și Bucium Poieni, de care se leagă o seamă de mineralizații filoniene auro - argentifere și polimetalice (Cu, Pb, Zn). În aceeași perioadă a evidențiat prezența în bazinul Roșia Montană a
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
în sectoarele dealul Boteș - valea Izbicioara, Bucium Rodu și Bucium Poieni, de care se leagă o seamă de mineralizații filoniene auro - argentifere și polimetalice (Cu, Pb, Zn). În aceeași perioadă a evidențiat prezența în bazinul Roșia Montană a unor corpuri subvulcanice dacitice necunoscute, asemănătoare cu cele din dealurile Cetate și Cârnic. În 1972 a contribuit decisiv la delimitarea, cu ajutorul unor date geofizice, a corpului subvulcanic de la Roșia Poieni, cel mai mare zăcământ diseminat de cupru și aur din România. În 1999
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
Cu, Pb, Zn). În aceeași perioadă a evidențiat prezența în bazinul Roșia Montană a unor corpuri subvulcanice dacitice necunoscute, asemănătoare cu cele din dealurile Cetate și Cârnic. În 1972 a contribuit decisiv la delimitarea, cu ajutorul unor date geofizice, a corpului subvulcanic de la Roșia Poieni, cel mai mare zăcământ diseminat de cupru și aur din România. În 1999, după o activitate rodnică de 43 de ani, ing. Justin Andrei, cercetător științific gradul I, s-a pensionat de pe funcția de director științific al
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]