49 matches
-
Dan-Vasile Spătăreanu, Timișoara, Bd. Take Ionescu nr. 69; Vasile Stan, Lipova, jud. Arad, str. Bugariu nr. 18; Elenă Stănilă, Timișoara, Calea Lipovei, bl. C1; Mariana Stieber, Banloc nr. 90, jud. Timiș; Mona Maria Stoenescu, Timișoara, str. Zimnicea nr. 8; Rozina Sucala, Ghilad nr. 1 023, jud. Timiș; Diana Șofron Roxana, Lipova, jud. Arad, str. A. Vlaicu nr. 2B; Samoilă Ștefoi, Timișoara, str. Miorița nr. 6; Constantin Ștefu, Buziaș, jud. Timiș, str. Brediceanu nr. 23; Viorica Tănăsuc, Timișoara, str. 1 Decembrie nr.
Agenda2004-15-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282289_a_283618]
-
Meresz Szilvia-Valeria, 89 ani l Popa Ion, 61 ani l Cinghiță Ionel-Iulian, 60 ani l Constantin Alexandru, 51 ani l Pasere Lucian-Nicolae, 58 ani l Grivu Ana, 84 ani l Moiș Gheorghe, 49 ani l Julan Carolina, 87 ani l Sucală Petru, 59 ani l Buzdugan Livius, 83 ani l Tomoș Ioan, 66 ani l Popa Floare, 85 ani l Milencovici Ana, 84 ani l Engelmann Folker-Ioan, 62 ani l Saur-Goga Titina, 70 ani l Rozsa Margareta, 75 ani l Drăguț
Agenda2006-04-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284672_a_286001]
-
care o făceau oamenii mari și la care ajungeam și eu. De cu toamna, punea mama războiul de țesut pentru peretare sau pânzeturi, motiv pentru mine să o ajut, pregătind ața pe care o treceam de pe sculuri, folosind vârtelnița și sucala, pe țevile suveicilor. Mergeam la cules împreună cu cei mari, oamenii se ajutau unii pe alții să termine treaba înainte de începutul ploilor, iar la depănușare se făcea câte o clacă la care luau pare flăcăii și fetele din apropiere, le ascultam
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
lemn, specifică localității Ibănești este alcătuită din: tindă (prima cameră), conia (bucătărie), camera propriu-zisă în care se află : războiul de țesut, patul cu zestre, patul de dormit, vârtelnița, mașina de cusut, canapei (ladă cu spătar în care se țin hainele), sucala, parsechi (dulap de bucătărie). Pereții sunt împodobiți cu: laturi (peretar), covoare țesute în război cu motive florale ale căror culori sunt alese în funcție de starea sufletească a persoanei care le lucrează, țolincă (covor de perete mai mare, cât un așternut), ștergare
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
dulapuri (parseghiuri), pe pereți icoane cu ștergare deasupra, peretare țesute în război pe fond negru cu flori decorative, oglindă, masă, la geamuri perdele țesute sau cusute, preșuri pe jos. În casa din mijloc sunt expuse: război de țesut, urzar, vârtelniță, sucală, canapei, o masă cu scaune, un pat pe care dormeau copiii, a cărui saltea era plină cu pănușuri sau paie. La pat se punea șipcă și deasupra se punea covor numit libideu sau țolincă, pe perete peretare, icoane cu ștergare
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
În această cameră iarna se și dormea pentru a se încălzi cât mai puține camere. În camera din mijloc se intră direct de afară. Are lut pe jos, aici se țin obiectele de tors și de țesut: războiul, urzarul, rășchitorul, sucala, furca, fusul, roți de tors, vârtelnița, pieptar pentru câlți, sucala, unelte de muncă la câmp și de uz casnic: seceră, coșuri, presa pentru stors struguri, mierța pentru măsuratul porumbului, cât și obiecte de îmbrăcăminte: coloape (pălării) din paie. Ca și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
încălzi cât mai puține camere. În camera din mijloc se intră direct de afară. Are lut pe jos, aici se țin obiectele de tors și de țesut: războiul, urzarul, rășchitorul, sucala, furca, fusul, roți de tors, vârtelnița, pieptar pentru câlți, sucala, unelte de muncă la câmp și de uz casnic: seceră, coșuri, presa pentru stors struguri, mierța pentru măsuratul porumbului, cât și obiecte de îmbrăcăminte: coloape (pălării) din paie. Ca și în casele specifice celorlalte localități și aici sunt expuse costume
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
fulgerând prin râu Alerga suveica printre fire... Din versul meu cu slovele sărate Ea e bătrână, mâinile o dor, Dar și acuma i se face Dor De acele zări îndepărtate... Nu mai țese Mama la război, Nimeni nu învârte la sucală, A plecat copchilul ei la școală Și-a uitat să vină înapoi... IARBA Crește iarba Din dorul postum, Iarba râvnită De coasă. Crește în liniște Și Nu-i pasă; Astăzi e verde, Mâine, E scrum, Crește iarba, oricum... ÎNCĂ NU
DE ZIUA TA FEMEIE ! de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346583_a_347912]
-
de îmbrăcăminte și costume populare din borangic obținut de la viermii de mătase din crescătoriile proprii. Nicoară Raveca, meșter popular de pe Valea Someșului Mare, a practicat de mică meșteșugul țesutului, când jucăriile dumneaei erau acul, ața, războiul de țesut, țevile, suveica, sucala. Când avea vârsta de 9-10 ani și-a câștigat primii bănuți din vânzarea de gulere de cămașă cusute cu modele populare. Deși a devenit învățătoare, nu a uitat meșteșugul țesutului și cusutului pe care l-a practicat în timpul liber, iar
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
pentru curățatul pieilor spre a fi argăsite. Printre obiectele legate de păstorit sunt nelipsite fluierele și cavalele care au însoțit ciobanii de la „iernatic” spre “văratic” și înapoi. Între uneltele „industriei casnice” trebuie să reținem obiectele ce cu timpul vor dispărea: sucala, vârtelnița, spata, pieptenii pentru lână, furcile de tors, frumos înflorate de ciobani și dăruite soțiilor sau iubitelor, toamna, când, după răvășit se întorceau în sat; în ele parcă își încrustau dorul purtat o vară întreagă. Există în acest meșteșug al
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
frigă! Se uită lung Mărțișor, când la țepoaiele înfipte în nisip, când la tontul de tovarăș. - Ia, ascultă, îți bați joc de mine? Ce frigi mătăluță în țepoaiele astea? - Răbdarea, neică, răbdarea! Pune-o matale frumos la frigare, răsucește încet sucala și ai grijă să nu se părpălească! Vorba aia: “Ai vrut răbdări prăjite? Eu ți le dau fripte!” Și băiețașul se trânti pe cojoc adormind buștean în câteva clipe. - Mare figură și tontul ăsta al meu! zise a lehamite Mărțișor
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
străduiește autoarea să îndese în desaga neuitării terminologia, ștearsă de tot din memoria colectivă a românilor, legată de această esențială ocupație a femeii de la sat, care posedă o adevarată industrie casnica a confecțiilor vestimentare tradiționale românești : melita, urzoi, stative, drâglă, sucala, ițe, nevedire, hecela, bgileală etc., etc.” M-am convins ușor de acest lucru, parcurgând conținutul cărții „Mama Ioana”, savurând textele povestirilor „Sâdor”, pe care autoarea ni l-a și citit la serata literară, „Oală de lut”, „În veci”, „Împărăteasa cu
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
fi îngeri. De aceea, cămașa în care se schimbă li se despică dinainte de sus pînă jos, ca să poată zbura. Nu ridica degetul în sus către cer, vrînd să arăți soarele ori luna, căci scoți ochii îngerilor. Cine-ți spune „bag sucala*-n tine“ ori „bag frigarea“ și se răstește, fuge îngerul de la el patruzeci de zile și-ți ia șapte păcate. Cînd primește cineva capra la Sf. Vasile, nu se apropie îngerul cincizeci de zile de acea casă. Pe partea dreaptă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lînă vopsită strechea (a) - a înnebuni strigă - strigoaică; fluture cap demort strigoaie - plantă otrăvitoare stroh - scuturătură de fîn uscat strujan - tulpină de porumb stuchi (a) - a scuipa studiniță - boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sumane, brâie, prigitori și bârnețe, colțuni, mănuși și obiecte pentru iarnă. Tot acum se țeseau covoarele, pânza pentru traiste și ștergare. Totul se făcea În casă. Și copiii mai mici erau puși la muncă, după puterile lor: făceau țevi la sucală, necesare la țesut, iar cei mai mărișori păzeau cârlanii după ce oile erau duse la pășune la munte. De mici toți erau Învățați cu munca. Când creștea buruiana printre legume, tot ei le pliveau Numărul copiilor care se nășteau În familie
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din mesteacăn, apoi tragerea pe urzar și În cele din urmă pus pe stative care cereau Înainte Încă două operații: datul prin spată și prin ițe. Se Învelea urzeala pe sul, iar din băteală se făceau mai Întâi țevi la sucală și apoi suveica trebuia să alerge prin rost dus și Întors și astfel pânza creștea. Pe zi, o gospodină harnică trebuia să țeasă câțiva coți de pânză. Țevile la sucală le făcea un prunc care nu ajunsese Încă la anii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sul, iar din băteală se făceau mai Întâi țevi la sucală și apoi suveica trebuia să alerge prin rost dus și Întors și astfel pânza creștea. Pe zi, o gospodină harnică trebuia să țeasă câțiva coți de pânză. Țevile la sucală le făcea un prunc care nu ajunsese Încă la anii de școală. Astfel țesutul mergea mai repede. Mai complicat era țesutul covoarelor, la care se lucra cu mai multe mosoare de lână de diferite culori. Tot acum se țesea pănura
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
născută la 15 noiembrie 1971 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Dache Nicolae și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, Russelsheim, Darmstodterstr. 48. 123. Polenta Sabina, născută la 19 septembrie 1945 în localitatea Finișel, județul Cluj, România, fiica lui Sucală Vasile și Nastasia, cu domiciliul actual în Germania, Mannheim, Schulstr. 5. 124. Muranyi Sebastian, născut la 17 iunie 1953 în Arad, județul Arad, România, fiul lui Muranyi Sebastian și Therezia, cu domiciliul actual în Germania, Furth, Balbiererstr. 6. 125. Muranyi
HOTĂRÂRE nr. 947 din 24 noiembrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113497_a_114826]
-
de limbă i-au spus lui Gogu că pe firmă nu au ce căuta cuvintele „aici”, „se” și „vinde”, să rămână numai „Pește”. Așa a făcut Gogu, sensibil la dorințele clienților și, când credea că afacerea are să meargă „cum îi sucala”, unul mai hâtru îi zice: Nu-i nevoie, Gogule, de firmă cu „Pește” și așa pute de departe și lumea știe. La guvernare „de firmă”, mai dihai ca la firma lui Gogu, peștele de la cap se împute. Bine, bine, vor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Articolul 1 Se eliberează din funcția de adjunct al ministrului industriei ușoare Petre Dobrescu. Articolul 2 Se numește în funcția de adjunct al ministrului industriei ușoare Sucala Ioan. PRIM-MINISTRU PETRE ROMAN --------------
HOTĂRÎRE nr. 165 din 22 februarie 1990 privind eliberarea şi numirea în funcţie a unui adjunct al ministrului industriei uşoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107018_a_108347]
-
Vitele trebuiau scoase la păscut, cârlanii duși la lan, gâștele la baltă, curățenie în ogradă, de plivit straturile lungi de ceapă din grădină și mai câte. În casă, mama puse pânza în războiul de țesut (stative), trebuiau făcute țevi la sucală, depănat caleapurile la vârtelniță și în grajd de umplut ieslele cu fân amestecat cu paie, de tăiat sfeclă și bostani pentru scroafa cu purcei, de căutat ouăle în cuiburi... mă rog, așa e la gospodărie! Nu e toată ziua sărbătoare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
s-o batem. Gândul mă îndemna să încerc acasă cât mai mult, ca să nu mă fac de râs față de băieți. Cum mama avea în casă stativele (războiul de țesut), m-am apucat să bat toaca cu două țevi goale (de la sucală), pe scândura de șezut. Când mama a venit din grajd, de la vite, nici n-am auzit-o intrând. Eram prea preocupată cu "toaca". Am continuat până când mama a priceput ce fac. A luat țevile și mi-a dat câteva clește
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Nicolaescu Constantin. Omul din sat a simțit nevoie să-și împodobească și uneltele de muncă: jugurile carelor, șeile de lemn, codiriștile de bici, botele(bâtele) ciobănești, cupele de muls (donițele), ciubărașele, balercuțele (damigenele); furcile de tors; stativele (război de țesut), sucalele de țevi, vârtelnițele, pieptenii (pentru cânepă), rășchitoarele, căruțele și rădvanele (briștele de lux). Sculptura populară sătească se înscrie în circuitul mondial de valori de o mare originalitate și autenticitate. Frumusețea și generozitatea naturii care a dat omului lemnul pădurilor s-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nr. 26 D țel. 420811 190290 12784 STOICA SIMION (n. 1936) Cluj, Str. Uzinei Electrice nr. 19, ap. 26 țel. 182495 1612 STURZ PETRU (n. 1940) Cluj, str. C. Brâncuși 200 bl. D5 et. 9 ap. 40 țel. 156717 17840 SUCALA LUCIA (n. 1964) Cluj, P-ta Cipariu, nr. 9, bl. 1A, ap. 40 țel. 197994 11192 SZASZ FRANCISC (n. 1947) Cluj, Godeanu nr. 8/12 țel. 159267 8659 SZASZ MARGARETA ECATERINA (n. 1953) Cluj, Godeanu nr. 8/12 țel. 159267
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
n. 1941) Str. Gură Vadului nr. 2, bl. G27, sc. A, ap. 1, sector 3 țel. 6302451 13870 STROESCU RADU (n. 1922) Str. Câmpia Libertății nr. 42, bl. B2, sc. A, et. 4, apt. 17, sector 3 țel. 3247080 9615 SUCALA ANCA (n. 1959) Sos. Pantelimon nr. 309, bl. 8, sc. F, et. 3, apt. 211, sector 2 țel. 6274126 9616 SUCIU MIHAELA DOINA (n. 1955) Str. Av. Șerbănescu nr. 10, bl. 14B, sc. B, et. 4, ap. 17, sector 1
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]