715 matches
-
șezători, sufletistul bibliotecar Ioan ȘTEFAN și de fanfara din Bunești. La locul întâlnirii venise și președinta Asociației culturale Universul Prieteniei din Iași distinsa Rodica RODEAN. În sala plină cu prieteni NET-iști dar și alte personalități locale și ale culturii sucevene am fost primit cu aplauze. Fiecare dintre cei prezenți au căutat să dea mâna cu mine și chiar să se fotografieze. Desigur că primele au venit la mine verișoarele mele de la Rădășeni Elena ANDRIEȘ - poeta de la Rădășeni și nașa mea
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bunesti_suceava_intalnirea_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
fiindcă elevi ai școlii di Bunești au recitat poezii din creația mea dar s-a citit și poezii ale autorilor din volumul antologic AMINTIRILE VIEȚII 2011. Pauzele fiind acoperite în totalitate de muzica Fanfarei din Bunești și de cântecele interpreților suceveni Cornelia ȘTEFAN și Liviu CHELARU. Link-uri Universul prieteniei Iasi http://www.universul prieteniei.org/t184-buneti-flori-de-pe-omuz Violeta Sabina LAZAR http://www.facebook.com/notes/lazar-violeta-sabina/flori-de-pe-%C8%99omuz-%C8%99ez%C4%83toare-literar%C4%83-bune%C8%99ti/264997416854833 Video http://www
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bunesti_suceava_intalnirea_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
șezători, sufletistul bibliotecar Ioan ȘTEFAN și de fanfara din Bunești. La locul întâlnirii venise și președinta Asociației culturale Universul Prieteniei din Iași distinsa Rodica RODEAN. În sala plină cu prieteni NET-iști dar și alte personalități locale și ale culturii sucevene am fost primit cu aplauze. Fiecare dintre cei prezenți au căutat să dea mâna cu mine și chiar să se fotografieze. Desigur că primele au venit la mine verișoarele mele de la Rădășeni Elena ANDRIEȘ - poeta de la Rădășeni și nașa mea
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bunesti_suceava_intalnirea_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
fiindcă elevi ai școlii di Bunești au recitat poezii din creația mea dar s-a citit și poezii ale autorilor din volumul antologic AMINTIRILE VIEȚII 2011. Pauzele fiind acoperite în totalitate de muzica Fanfarei din Bunești și de cântecele interpreților suceveni Cornelia ȘTEFAN și Liviu CHELARU.Link-uriUniversul prieteniei IasiVioleta Sabina LAZARVideo Referință Bibliografică: Bunești Suceava - Întâlnirea de suflet / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 268, Anul I, 25 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile
ÎNTÂLNIREA DE SUFLET de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bunesti_suceava_intalnirea_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/355909_a_357238]
-
înnoindu-se edilitar în zona centrală (s-au ridicat blocuri de locuințe, iar Casa de Cultură se afla în construcție) spre capătul străzii „Ștefan cel Mare” (către Biserica Sf. Dumitru), a apărut un local insolit, care-a rămas în amintirile sucevenilor cu numele „La Varicea”. Un local insolit Insolit, pentru că localul cu pricina, care avea, direct de pe trotuar, două intrări spre aceeași încăpere, în care erau amenajate două raioane comerciale distincte, dulciuri și cafea, constituia la vremea aceea o premieră în
CAFENEAUA „LA VARICEA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Cafeneaua_la_varicea_.html [Corola-blog/BlogPost/349037_a_350366]
-
să scriu? 6. Apoi l-aș fi tras în țeapă pe un Prim secretar care nu mi-a aprobat să dau admiterea în târgul nostru, la 16 km de satul nostru, ci la Botoșani, pentru că am tată reacționar. Acolo Premierul sucevean a trimis 92 de candidați pe 4 locuri. Am renunțat la idee pentru că am intrat la liceu și bucuria de a scăpa de sărăcia de acasă era mai mare. 7. Eu am venit pe lume în ziua a șaptea, după
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_cibotaru_cand_as_fi_vr_constantin_t_ciubotaru_1343036753.html [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
păstrăm demnitatea, ca să fim considerați oameni, stimați de cei de alături. Deci, Cupca e a 15-a localitate românească din regiune, în care Româna a obținut statut de limbă regională - după Tărăsăuți, Mahala, Boian, raionul Noua Suliță; Iordănești, Voloca, Oprișeni, Suceveni, Dimca, Tereblecea, raionul Hliboca (Adâncata); Pătrăuții de Sus, Ciudei, Igești, Crasna, Ropcea, raionul Storojineț; și raionul Herța Vă rugăm, care cunoașteți că și în alte sate bucovinene Româna a obținut statut de limbă regională, informați-ne. Și dacă, totuși, stați
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
la un asemenea eveniment . Iar în mijlocul comunei Mitocul -Dragomirnei, nu ajunsesem niciodată, fiindcă nu m-a interesat. Prezența mea acolo, era până la marginea comunei, la Mănăstirea Dragomirna. Acolo, m-am simțit că și acasă , fiind alături de Mircea Motrici , și alți suceveni cunoscuți . Din mijlocul Mitocului , puteai vedea toate împrejurimile sale, codrul înconjurat de verdeață prin spărturile căreia se întrezăreau locuri pitorești precum și ruinele cetății de apărare a lui Ștefan cel Mare ( Cetatea de Scaun a Moldovei ), aducând aminte de vremurile și
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_chip_ca_o_icoana_mircea_motrici.html [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
mare pasiune până în miez de noapte, când ne sunam și continuam a vorbi la telefon în șoaptă. Lumea întreagă era numai a noastră! Nu simțeam nici frigul mușcător până la os al iernii, nici căldura sufocantă a verii dogoritoare, caracteristice climei sucevene. Pe străzile aglomerate ale frumosului meu oraș, eram doar noi, depănând frumoasa noastră poveste de dragoste. Ne înțelegeam doar din priviri și ne zâmbeam complice, la fiecare traversare a îngustimilor provocate de tumultul promenadelor orășenești, sau la intrarea în cofetării
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
Coriolan PĂUNESCU, scriitor și totodată cadru universitar de prestigiu, ne îndreptăm pe două căi auto/feroviar, spre locul de care ne leagă pe fiecare dintre noi amintiri extrem de plăcute pentru a-l sărbători pe concetățeanul Vasile BURLUI, originar de prin Suceveni (Tudor Vladimirescu), la trecerea în Clubul septuagenarilor, astăzi mare profesor universitar în medicină dentară, dar și staroste cultural și mai nou membru al Societății Scriitorilor ''Costache Negri''. La noul sediu al Universității ''Apollonia'', undeva spre Bucșenescu, locul desfășurării evenimentului, lume
BURLUI 70 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1399523242.html [Corola-blog/BlogPost/346984_a_348313]
-
la Teatrul „Foarte Mic” din București, data premierei fiind 26 octombrie 1982 (spectacolul a fost preluat ulterior de Teatrul Național din Iași). Între 1984 și 1990 a jucat la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, fiind repartizată inițial la secția suceveană a acestuia, împreună cu ASR Principele, Bogdan Gheorghiu, Carmen Ciorcilă, Adrian Păduraru, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Mioara Ifrim și alți câțiva tineri absolvenți de teatru din țară. Din anul 1990, Carmen Tănase este actriță la Teatrul „Odeon” din București. În orizontul
CARMEN TĂNASE. DRUMUL CUNOAŞTERII ACTRIŢEI ÎNCEPE DE LA FRUMUSEŢE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422767899.html [Corola-blog/BlogPost/376117_a_377446]
-
Simionescu: „Un lucru care se va repeta de câteva ori devine tradiție, iar manifestarea de la Dumbrăveni este un exemplu grăitor în acest sens”. Spusele de la ediția din anul precedent, rostite cu o consistentă doză de umor de un binecunoscut universitar sucevean, precum că orașul Suceava tinde să ajungă în scurtă vreme un modest cartier al Dumbrăveniului cultural, par să depășească discret granițele unei banale afirmații de complezență menite să încânte urechea selectului auditoriu. Un miracol în organizarea Centrului Cultural „Mihai Eminescu
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/dumbraveniul-sucevei-sub-semnul-poetului-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
Voloca, îndrumată de profesorul Nicolae Mintencu, a cântat și a recitat „Glossă”, denotând profunda înțelegere că „Viitorul și trecutul/ sunt a filei două fețe, /Vede-n capăt începutul/ Cine știe să le-nvețe;”. Recitalul tinerilor l-a inspirat pe oaspetele sucevean, laureatul premiului „Lucian Blaga” al Academiei Române, Constantin Hrehor, poet, publicist și părinte spiritual a câtorva mii de enoriași, să invoce copilăria lui Eminescu la Cernăuți, Casa lui Aron Pumnul urmând să devină un bun de patrimoniu pentru toată România: „Însuși
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ne-ocroteste-si-ne-invesniceste/ [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
manifestare culturală și totodată pentru prețuirea pe care i-ați arătat-o și i-o arătați în continuare acestui ,,om al locului”. PRIMARUL ORAȘULUI MOLDOVA NOUĂ DOCTOR INGINER ION CHISĂLIȚĂ *** Mihai LEONTE - poetul din Moldova Nouă care provine din ținuturi sucevene Domnul Mihai LEONTE este incontestabil parte componentă a stemei Buneștiului: comuna sa natală, unde a băut în meandrele creației sale din apa cea unică a Ciofului, s-a hrănit cu merele cele bogat sănătoase ale dealurilor Petiei, a simțit căldura
METAFORE APRINSE 2012 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Metafore_aprinse_2012_mihai_leonte_1334250934.html [Corola-blog/BlogPost/358474_a_359803]
-
puse la dispoziția societăților culturale”. O fotografie de la festivitatea de punere a pietrei de fundație a Casei Naționale Unul dintre albumele cu fotografii din anii 1885 - 1985, din donația preotului Nicolae Pentelescu (donație păstrată în „Fondul Bucovina” din cadrul bibliotecii publice sucevene), conține o fotografie care imortalizează un moment de la festivitatea de punere a pietrei de fundație a Casei Naționale din Suceava. Fotografie din păcate nedatată, așa că, până când în documentele aflate la Arhivele Naționale Suceava nu va fi identificată o mențiune concretă
RECVIEM PENTRU CASA NAŢIONALĂ DIN SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Recviem_pentru_casa_nationala_din_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349566_a_350895]
-
suflet românesc în vreme de răstriște și robie, e temeinic și trainic zidită, fiindcă și-n temelia ei - ca-n povestea Meșterului Manole - e suflet viu zidit: sufletul cel viu al credinței în izbândirea neamului românesc!”. A găzduit colecțiile muzeului sucevean până în anul 1968 Imobilul din zona centrală a orașului a căpătat diverse destinații după cel de-al doilea război mondial, dar a găzduit colecțiile muzeului sucevean până în anul 1968, când instituția muzeală a primit ca sediu imobilul în care funcționează
RECVIEM PENTRU CASA NAŢIONALĂ DIN SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Recviem_pentru_casa_nationala_din_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349566_a_350895]
-
zidit: sufletul cel viu al credinței în izbândirea neamului românesc!”. A găzduit colecțiile muzeului sucevean până în anul 1968 Imobilul din zona centrală a orașului a căpătat diverse destinații după cel de-al doilea război mondial, dar a găzduit colecțiile muzeului sucevean până în anul 1968, când instituția muzeală a primit ca sediu imobilul în care funcționează și astăzi, clădire construită în anii 1902-1903 ca sediu al Căpităniei Districtuale. Sistematizarea zonei centrale a Sucevei din anii ’70 a dus la demolarea Casei Naționale
RECVIEM PENTRU CASA NAŢIONALĂ DIN SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Recviem_pentru_casa_nationala_din_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349566_a_350895]
-
Știri Până Duminică, 28 octombrie, în centrul comercial Iulius Mall, BookLand îi așteaptă pe toți iubitorii de carte și evenimente culturale la o întâlnire de neuitat cu artiștii locali, în cadrul celui mai prietenos și modern târg de carte! BookLanderii suceveni au la dispoziție un playlist de pește 9000 de titluri de carte, muzica, film și jocuri, de la cele peste 70 de edituri participante. Expoziția de grafică și caricatură a artistului Mihai Panzaru Pim va fi punctul principal de atracție săptămâna
Inca o saptamana coolturala incepe in Iulius Mall Suceava! by http://www.zilesinopti.ro/articole/3868/inca-o-saptamana-coolturala-incepe-in-iulius-mall-suceava [Corola-blog/BlogPost/97462_a_98754]
-
care mărgineau terenul creșteau tufișuri dese și înțepătoare de cacadâr și de turț, pruni piperniciți și peri pădureți cu fructe mărunte și strepezitoare. În celălalt capăt al orașului, în mahalaua Cutului, gunoaiele se aruncau în râpa pârâului Cacaina. Un octogenar sucevean îmi povestea că, în anii copilăriei sale, slujbașii de la salubrizare își hurducau tomberoanele pe valea pârâului, după ce făceau curățenie pe străzile târgului, ducând gunoiul „la gârlă”. De fapt, acolo a fost primul loc pe care l-a stabilit, încă de la
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
gangul din spatele Muzeului de Istorie din Suceava. Proiecte... Bustul, realizat de sculptorul Panaite Chifu, a ajuns la Muzeul Bucovinei din Suceava în vara anului 2007, ca donație a Fundației „Ion Basgan” din București. Intenția, anunțată atunci de conducerea instituției muzeale sucevene, era de a amplasa acest bust în fața viitorului Muzeu de Artă, proiectat să se înființeze în imobilul de pe strada Alexandru cel Bun în care funcționează Centrul Militar Județean, muzeu care a rămas, din păcate, un vis neîmplinit. Artistul plastic Panaite
BARONUL DIN GANG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Baronul_din_gang.html [Corola-blog/BlogPost/349044_a_350373]
-
1897, George baron Lovendal, cea mai complexă personalitate culturală din Bucovina interbelică (supranumit ”pictorul Bucovinei”, întrucât a fost creatorul celei mai reprezentative tipologii artistice a țăranului din această zonă) a decedat la data de 18 februarie 1964. Neîmpliniri Instituția muzeală suceveană a întreprins o serie de demersuri pentru a aduce la Suceava colecția de artă a soților Papae, dar, din cauză că aceasta a făcut obiectul unui litigiu între moștenitori, demersurile nu s-au finalizat pozitiv. În județul Suceava există câteva lucrări semnate
BARONUL DIN GANG de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Baronul_din_gang.html [Corola-blog/BlogPost/349044_a_350373]
-
și cojocarilor din Suceava”, document care se păstrează într-o versiune refăcută în anul 1673, dar care oferă date încă din vremea domniei lui Vasile Lupu. Steagul breslei cojocarilor din Siret Steagul de breaslă cel mai bine conservat din muzeul sucevean a aparținut breslei cojocarilor din Siret. Steagul a intrat în patrimoniul muzeal în anii ’80, ca donație făcută de muzeograful Dorel Ursache. Realizat din mătase de culoare roșie, cu motive florale brodate, steagul (care are dimensiunile 1,30 x 0
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
fost păstrat în Biserica Adormirea Maicii Domnului, biserica patronală a breslei, și la data de 16 martie 1975 a fost predat spre păstrare instituției muzeale de către ultimul staroste al breslei, Eugen Bucătaru (1921-2008). Hramul cizmarilor Breasla cizmarilor este singura breaslă suceveană care nu și-a întrerupt viețuirea. În fiecare an, la data de 21 noiembrie, la sărbătoarea de Ovidenie, se sărbătorește hramul cizmarilor, prilej cu care, la Biserica Adormirea Maicii Domnului (sau Sf. Maria, cum îi spun sucevenii, biserică ctitorită în
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
este singura breaslă suceveană care nu și-a întrerupt viețuirea. În fiecare an, la data de 21 noiembrie, la sărbătoarea de Ovidenie, se sărbătorește hramul cizmarilor, prilej cu care, la Biserica Adormirea Maicii Domnului (sau Sf. Maria, cum îi spun sucevenii, biserică ctitorită în anul 1639 pe locul în care, la 1395, boierul Iațcu - sau Iațco - din Mvrovlahia a ridicat mica mănăstire Palaghia din Ițcanii Vechi) se oficiază o slujbă pentru pomenirea membrilor breslei și se scoate din biserică steagul (acum
BRESLELE ŞI “STEAGURILE LOR CELE MÂNDRE” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Breslele_si_steagurile_lor_cele_mandre_.html [Corola-blog/BlogPost/341687_a_343016]
-
pe... terra. Ca o consolare, avem ceva terase, cluburi, sucuri, bere, gheață... câțiva copaci- cât mai îngăduie administrația, până nu îi taie pe toți - dar și multe activități. În aceste zile, care mai de care, se întrece în a oferi sucevenilor, dar și celor care se află în concediu pe meleaguri bucovinene tot felul de manifestări: Târgul meșterilor populari- la Muzeul Satului Bucovinean, expoziția „Arta germanilor din Transilvania din sec. XVIII-XIX” la Muzeul de Istorie, dar și Teatru la Cetate... adică
O vară de Editura Bucovina by http://www.zilesinopti.ro/articole/5807/o-vara-de-bucovina [Corola-blog/BlogPost/97786_a_99078]