259 matches
-
care seducea continuu, împrăștiind, în toate direcțiile și în toate împrejurările, replici scînteietoare, Ťepigramaticeť, pentru ca, la maturitate, să se reveleze, prin Ťteatralitatea lui spontanăť, Ťmiezul caragialian al ființei saleť. Caragialismul ar fi expresia sensibilității artistice care s-ar datora ascendenței sud-dunărene a lui Marian. Dar locvacitatea și jovialitatea temperamentului sudic sînt dublate de substanța ardelenească dobîndită și constînd în construcție, rigoare, datorie și muncă". într-o decupare încă mai pitorească, prin retragerea suportului simpatetic, apare Adrian Marino, tipul "savantului absolut", dedat
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
aș aminti că în anul 2004 la ediția a VI-a a Festivalului internațional de creații radiofonice și de televiziune din Ujgorod, Ucraina, în concurența a 150 de emisiuni de radio și TV, din 10 țări est-dunărene, emisiunea „Popas folcloric sud-dunărean“ realizată împreună cu soțul meu, Mircea, a fost premiată cu Marele Premiu al Festivalului Cu mare plăcere am cântat anul acesta, tot alături de fiicele mele, la Paris, într-un concert susținut de Ansamblul Vocal-Instrumental „DOR“, din Franța. Și, să nu uit
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
numărului de aromâni din Balcani. Potrivit acesteia, în Grecia s-ar găsi în jur de 700 000, în Albania, îndeosebi în sud, circa 400 000, iar în Macedonia între 200 000 și 250 000 de aromâni. Așadar, în întreg spațiul sud-dunărean am putea vorbi de nu mai puțin de un million și jumătate de aromâni. Probabil că, potrivit obiceiului, adevărul este undeva la mijloc. Ce-i drept, poetul pașoptist Dimitrie Bolintineanu amintea într-o lucrare scrisă în 1856, după o călătorie
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
de subiectivism, de cele mai multe ori genuina, imaginea lor e predominant negativă: jefuitori, trădători, ucigași! Și, din nou, străinii ajunși în scaunul domnesc: Ion Vodă Armeanul, Nicoară Potcoava (tot armean), Gaspar Gratiani (român, ce-i drept, dar din alt spațiu, cel sud-dunărean), până la Nicolae Mavrocordat, "grecul cărturar", "cărturarul cu sceptru", "model monarhic luminos", a cărui "imagine solară" se desprinde din cronică encomiastica a lui Radu Popescu. Cu acest portret al lui Nicolae Mavrocordat se oprește cartea lui Dan Horia Mazilu. A merge
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
relevă, că în epoca fanariotă s-au tipărit mai multe cărți în românește decît în grecește.) Sînt evocate, cum se cuvine, răpirea Bucovinei (1775) și a Basarabiei (1812) și, apoi, se vorbește, cu năduf evident, despre soarta tragică a romanității sud-dunărene (aromânii din Grecia și diaspora). Trecîndu-se, mai decis, la etapa modernizării românilor, se insistă asupra consecințelor revoluționare excepționale a practicii trimiterii tinerilor la studii în Apus, modelul francez fiind predominant. Revoluțiile de la 1848 în cele trei țări române sînt analizate
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
de animal înjunghiat și se prăvăli greu peste ea, care tăcu mîlc. Rațele la țară măcăne tare ca un fel de rîset grotesc, scuturîndu-și penele cu bătăi puternice de aripi azvîrlind stropi în sus. * Țipetele, chiotele cheflii ale unei nunți sud-dunărene semănînd atît de bine cu țipetele de durere, cu tînguirile, strigătele de disperare ale unei înmormîntări din același spațiu geografic. O țărancă beată, între două vîrste, purta în fruntea alaiului, în plin soare, era în iunie, o gîscă mare, albă
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
și continuând cu Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, G. Călinescu și alții. Revista ,,Lamura” a devenit o apărătoare a marilor valori românești, prin articole polemice și temeinic argumentate. A fost preocupată mereu de situația românilor de pretutindeni și de condiția românilor sud-dunăreni. Am publicat, în cuprinsul ei, numeroase studii istorice și documente inedite, eseuri de filozofie a culturii și despre artele plastice. Reproducerile și ilustrațiile sunt de o calitate cu totul superioară. Un spirit lucid, clarvăzător, maiorescian, ne-a ajutat să nu
15 ani de la apariţia noii serii a revistei ,,LAMURA” [Corola-blog/BlogPost/92670_a_93962]
-
roman sau chiar în unele fragmente memorialistice. Configurația teritoriului bănulescian - același, inclusiv în proza eseistică, unde este prezent sub numele generic al Provinciei de Sud-Est - devine definitivă în Cartea de la Metopolis. Până atunci, proza scurtă a scriitorului impune imaginea câmpiei sud-dunărene dintr-o dublă perspectivă: cea realistă - în care spațiul geografic este înfățișat ca marcat de anomalii climatice (revărsări de ape, secetă) și de convulsii sociale (războiul) - și cea mitică, în care același univers devine cadru de manifestare a unor fenomene
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
uniformizare a culturii materiale central-europene a perioadei, ca urmare a contactului direct pe care Banatul l-a avut cu realitățile din Europa Centrală. Banatul și-a păstrat legăturile comerciale cu Imperiul Bizantin, dovadă fi ind legăturile de comerț cu lumea sud-dunăreană, precum și schimburile interne efectuate pe bază de monedă, întreținute de populația autohtonă. Necropolele cercetate sunt și ele mărturia prezenței populației românești de religie creștină, ortodoxă în zonă, ca populație majoritară. În sprijinul demonstrării acestei teze vin o serie de fapte
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
a ajutat mult să-l cunosc. Familia Caracostea mă interesase încă demult, mai întâi prin personalitatea istoricului literar și folcloristului Dimitrie Caracostea și apoi, prin preocupările mele genealogice, am aflat că era vorba chiar de o familie boierească de obârșie sud-dunăreană, probabil macedoromână, stabilită în județul Olt, care fusese cercetată de istoricul I. Ionașcu (vezi cartea sa Biserici, chipuri și documente din Olt, 1934) și mai de curând de către Alexandru V. Perietzianu-Buzău. în primele generații purtaseră numele "Bălan", ulterior porecla lui
Un pictor francez de origine română by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9454_a_10779]
-
AIR). Îl pomenea adesea cu respect și recunoștință pe maestrul ei întru studii românești, profesorul Giuseppe Piccillo. S-a ocupat cu pasiune și competență de istoria limbii române, în dubla relație a acesteia: cu lumea romanică (neolatină) și cu lumea sud-dunăreană (balcanică). S-a interesat de vechile izvoare românești, de textele timpurii în limba română, așa cum erau ele ilustrate în ambianța misionarilor catolici, veniți mai ales în Moldova. A publicat zeci de cărți, studii și articole, cu precădere în limbile italiană
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
înaltă autoritate, prin prestigiul operei de o viață, în domeniul aromânei. Specialistei de o inteligență și o competență remarcabile, bucurându-se de recunoaștere internațională, îi aparțin volumele Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structural? (1968), Compendiu de dialectologie român? (nord- și sud-dunăreană) (1975); a colaborat la Crestomație romanică (1968) cu capitolul despre Dialectul aromân, la Istoria limbii române (1969), la volumul Dialectologie română (1978) la Lexicon der Romanistischen Linguistik (volumul III, editat de Günter Holtus, Michael Metzeltin și Christian Schmitt, apărut la
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
o fi vrut să însemne vorba aceasta atât de veche, „Vlașca și Teleormanul", nu știm și este de preferat să o lăsăm în umbră ca pe un mister al lui Moromete - deriziune? batjocură? strigăt de mânie?... Stăm în grâul câmpiei sud-dunărene, cu grâul mustăcios până la șold, verde, aspru și înțepător, stăm în unduirile lui calme ca blana spălată a unui animal orgolios și curat întins la soare... Stăm și ne spovedim în grâu, sub soarele grâului, care este soarele acesta, neîmplinit
Femeie născătoare cu maci roșii în păr by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6004_a_7329]
-
sigur câte state vor fi dispuse să o semneze, dată fiind ostilitatea multora față de minoritățile lingvistice. Publicăm în acest număr un scurt interviu cu dna Sabina Ispas, directoarea Institutului de Etnografie și autoare a unui proiect referitor la înscrierea dialectelor sud-dunărene ale românei pe lista patrimoniului imaterial al UNESCO. Statisticele din Raportul UNESCO arată că în 2009 se vorbeau în întreaga lume aproximativ 6800 de limbi. Dacă numărul lor ar fi proporțional cu populația globului, ar reveni o limbă la 1
Limbi pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6461_a_7786]
-
imaterial din România (2009) și lucrează intens la elaborarea următoarelor două volume care vor oferi o imagine completă și sistematizată, pentru prima oară, a patrimoniului imaterial în plinătatea lui. O altă propunere privește înscrierea pe lista Patrimoniului Imaterial a graiurilor sud-dunărene, aromâna, meglo-noromâna și istroromâna, aflate, în grade diferite, printre „monumentele" primejduite. Rămân câteva întrebări pe care trebuie să ni le punem cu toții. Între altele cele privitoare la responsabilitatea principală a statului de a îngriji așa cum se cuvine acest tip de
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
semnalat de Polibios. Acestor insule celtice din arealul tracic suddună rean le putem atribui relictele lihngvistice croato-slovene: bog-lero și Hoja, lero, Dolerija. Întâlnit în folclorul croat, dar și la poeții raguzani Zlataric (sec. XVI), Gundulic și Palmotic (sec. XVII), lerul sud-dunărean este considerat de lingviștii de la sud de Dunăre când o locuție cu „semantică obscură”, când „numele a trei zei raguzani șsic!ț” (cf. A. Vaillant, Trois dieux ragusains: Hoja, lero, Dolerija, în Priloji, nr. 12, Beograd, 1932, p. 19-22). În
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
de lingviștii de la sud de Dunăre când o locuție cu „semantică obscură”, când „numele a trei zei raguzani șsic!ț” (cf. A. Vaillant, Trois dieux ragusains: Hoja, lero, Dolerija, în Priloji, nr. 12, Beograd, 1932, p. 19-22). În opinia noastră, sud-dunăreanul bog-lero nu ar fi decât iterația daco-rom. doamneler, iar hoja, lero, dolerija o atestare a daco-rom. hoi leronda lerului doamne (G. Dem. Teodorescu, Poesii populare, p. 43). Formule care pot fi explicate ca supraviețuiri ale aceluiași glosem celtic: lair - plus
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
sinonimie de noblețe de mai sus se datorează unei impresionante realități lingvistice și istorice din tot spațiul Pelasgo-Daciei îngemănat (după Reforma Zalmoxianismului din orizontul anului 1600 î. H.) cu spațiul Pelasgo-Thraciei, întrucât, valahii contemporani (atât cei nord-dunăreni cât și cei sud-dunăreni) sunt urmașii pelasgilor; etnonimul pelasg / pelasgi, în lucrarea multimilenară a legilor lingvistice, a devenit contemporanul valah (vlah) / valahi (vlahi), fapt demonstrat în studiile / lucrările din ultimele decenii, astfel: în etnonimul Pelasg - care a evoluat în contemporanul Valah / Vlah, desemnând: „cei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
care Roma s-a mutat în Bizanț și până să fie ea repusă în drepturi, au venit turcii, popor mai practic. De toate acestea mi-am dat seama în haremul de încercări. Fără falsă modestie, nu cunosc în toată aria sud-dunăreană incluzând, după unii, și Cetatea Albă, o fată care să fi trecut mai repede decât mine din haremul de tranzit în cel de încercări. N-aveam, ce-i drept, ochi verzi, dar Coranul îl știam ca pe Tatăl nostru, la gimnastică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
XIII. Treapta sud-dunăreană a „lirelor înfrățite“: Belgradul în cinci prieteni (1972). Un volum dedicat în primul rând marilor prieteni, colegi de generație întru aleasă liră, doi din Iugoslavia, Adam Pusloji și Srba Ignatovici, doi din România, Anghel Dumbrăveanu și Petre Stoica, Belgradul în
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia. Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia pentru perioade mai lungi și care se împământeneau aici prin căsătorii cu fiice
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
care cuprindea judetele Covasna, Harghita și Tg. Mures, iar după 1989 UDMR a făcut parte totdeauna din componența parlamentului și a guvernelor postdecembriste. Nu același tratament îl au românii din Ucraina, din fosta Jugoslavie ( Banatul sârbesc, respectiv Valea Timocului), românii sud-dunăreni din peninsula balcanică și cei din Ungaria. La noi s-a depășit cu mult sfera toleranței și a egalității de drepturi și s-a ajuns la ceea ce se numește privilegii. O paralelă interesantă, vizând atât asemănări cât și deosebiri , este
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia( anexele I-II). Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia pentru perioade mai lungi și care se împământeneau aici prin
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
zicea el, că în acest caz nu am mai avea deloc oameni valoroși. După același, numai oamenii valoroși, probabil învățați considera el, ar trebui să trăiască. Or, nu este așa! Orice viață e prețioasă. Străbunii lui Nikola Tesla, un român sud-dunărean, nu au fost decât simpli tâmplari, meserie pe care și-au transmis-o din tată în fiu, doar tatăl său devenind preot, dar acest neam ni l-a dat pe savant. Iată ce-a ieșit din acel neam. Un savant
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
se grăi, traduce, ori scrie ceva despre marele stat medieval al Valahimii, datorat Dinastiei Valahe a Asăneștilor, stat cunoscut în documentele secolelor XII - XIV (îndeosebi „cruciate“, în limba franceză) drept Valahia Mare/La Grande Blàquie (cuprinzând mari părți din Dacia Sud-Dunăreană/Balcanică și din Dacia Nord-Dunăreană, adică partea cea mai mare a anticei Dacii Burebistane/Regaliene), stat de care s-a temut și pe care l-a ocolit însuși Genghis Khan (1206 - 1227), ale cărui armate au făcut cale-ntoarsă imediat după
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]