53 matches
-
eritropoezei, scăderea absorbției intestinale de Fe, scăderea eliberării de Fe din Mf și enterocite, pierderile sangvine. În fiecare zi sunt absorbite aproximativ 1-2 mg Fe, cantitate care este în echilibru cu cea pierdută zilnic prin descuamări celulare, pierderi gastrointestinale și sudorale, pierderi menstruale la femei. Nu există un mecanism fiziologic activ pentru excreția unei cantități crescute de Fe, nici chiar în afecțiunile cu supraîncărcare de Fe [12]. Evaluarea statusului de Fe din organism În ser Fe se găsește aproape exclusiv legat
Revista Spitalului Elias by LAVINIA BRĂTESCU () [Corola-journal/Journalistic/92038_a_92533]
-
recomandate. Pacienții cu intoleranță la galactoză, cu deficit total de lactază sau cei cu sindrom de malabsorbție la glucoză-galactoză CRITERII DE OPRIRE A TRATAMENTULUI Testul sudorii trebuie efectuat, la 6-8 săptămâni după începerea tratamentului, pentru a determina reducerea valorii clorului sudoral ca indicator de eficiență și pentru verificarea complianței la tratament. Testul sudorii se repetă la 6 luni de la începerea tratamentului și ulterior anual la acei pacienți ce rămân in tratamentul cu Ivacaftor, pentru a documenta respectarea acelorași cerințe de
ANEXĂ din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261213]
-
Pacienții cu intoleranță la galactoză, cu deficit total de lactază sau cei cu sindrom de malabsorbție la glucoză-galactoză ... 4. CRITERII DE OPRIRE A TRATAMENTULUI Testul sudorii trebuie efectuat, la 6-8 săptămâni după începerea tratamentului, pentru a determina reducerea valorii clorului sudoral ca indicator de eficiență și pentru verificarea complianței la tratament. Testul sudorii se repetă la 6 luni de la începerea tratamentului și ulterior anual la acei pacienți ce rămân in tratamentul cu Ivacaftor, pentru a documenta respectarea acelorași cerințe de
ANEXĂ din 15 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291336]
-
și prin intensificarea termogenezei. metabolismul crește de câteva ori peste valoarea normală; mărirea tonusului muscular - „tremurat de frig”; dacă temperatura crește peste limita superioară a zonei de neutralitate termică (320C), aceasta determină o reacție adaptativă care constă în: creșterea debitului sudoral până la 1,3 kg/h. Dacă lichidul respectiv nu este înlocuit, se poate ajunge la o stare de deficit hidric (în timpul orelor de program până la 6% din masa corporală). Odată cu transpirația, se pierd și alți constituenți (sodiu, vitamine, etc.); activarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
atenție și memorie (mai ales pentru fixarea datelor mai recente); 5. Dezorientare temporospațială, care poate merge până la stare confuzională; 6. Tulburări ale memoriei, asemănătoare cu cele din Sd. KORSAKOFF; 7. Tulburări neurovegetative de tip: vasomotor, termoreglator, pilomotor, de motilitate digestivă, sudorale, sfincteriene, pupilare, etc. II.2. SINDROMUL LOBULUI PARIETAL Lobul parietal este delimitat: - anterior, de scizura lui ROLANDO; - inferior, de scizura lui SYLVIUS; - posterior, de scizura perpendiculară externă. Fața sa externă are 3 circumvoluțiuni: o circumvoluțiune ascendentă (câmpurile 3, 1 și
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
profunde pot interesa fibrele lui Gratiolet determinând hemianopsie omonima laterală, stângă sau dreaptă, de partea opusă leziunii; - Atrofii musculare, în cadrul Sd. SILVERSTEIN (de partea opusă leziunii, sub formă, uneori bine sistematizată, de Sd. ARAN-DUCHENNE și însoțită de tulburări neurovegetative vasomotorii, sudorale și termice). II.3. SINDROMUL LOBULUI TEMPORAL Lobul temporal este situat sub scizura lui SYLVIUS pe fața externă a hemisferului cerebral. Inferior și posterior de scizura lui SYLVIUS se continuă cu lobul occipital, fără o limită precisă. Sub scizura lui
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
găsesc în măduva cervicodorsală în cazul inimii și în primele 3-4 segmente toracale în cazul organelor din mediastinul posterior. Centrii viscerali subdiafragmatici corespund segmentelor D5-D10 pentru teritoriul marelui splanhnic și D12-L2 în cazul viscerelor pelviene. Pe de altă parte, centrii sudorali și vasoconstrictori sunt eșalonați metametric între D1-D4 pentru cap și gât, D4-D7 pentru membrele superioare și D10-L1 pentru membrele inferioare. O situație asemănătoare are loc în cazul centrilor polimotori cu sediul la nivelul D1-D2 pentru cap și gât, D2-D3 în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ramurilor comunicante cenușii. Atașându-se în ultimul caz nervului rahidian anterior corespunzător ganglionului din care au luat naștere, acestea asigură pe calea plexului somatic respectiv (brahial, lombar etc.) conducerea postganglionară a impulsurilor vegetative spre vasele musculaturii striate, piloerectorilor, glandelor salivare, sudorale etc. După denumirea diferitelor segmente ale coloanei vertebrale, simpaticul ganglionar laterovertebral se împarte în: cervical, toracic, lombar și sacrat. I.2.1.9. Simpaticul cervical Simpaticul cervical reprezintă partea superioară a lanțului ganglionar laterovertebral. Dispus vertical pe apofizele transverse ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
segmentul cranial asigură inervația parasimpatică a organelor efectoare de la nivelul capului, toracelui și abdomenului, parasimpaticul sacrat inervează doar sfera pelvină. Arborele vascular periferic și glandele sudoripare, fiind lipsite de inervație parasimpatică, se sustrag influențelor vagale. Variațiile rezistenței periferice și secreției sudorale sunt sub controlul exclusiv al simpaticului. Splina și rinichiul posedă de asemenea o inervație predominant simpatică. În schimb, tractusul digestiv, deși conține filete nervoase de ambele tipuri, este dominat de componenta parasimpatică. Din aceste câteva exemple privind originea diferită a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fac parte reflexele care reglează ritmul cardiac, presiunea sanguină și motilitatea intestinală, iar din cea da a doua, sunt reflexele fotomotorii de acomodare, care însoțesc senzația luminoasă, reflexele secretorii digestive (salivare, gastrice, pancreatice) produse de senzațiile gustative și olfactive, reflexele sudorale însoțite de senzații termice etc. Modalitățile de punere în joc a căii vegetative eferente nu diferă în linii mari de cele care stau la baza actelor reflexe somatice. Arcul reflex vegetativ este format din aceleași părți componente, reprezentate de teritoriul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de secreție ai glandelor-țintă, pe de o parte, și a factorilor eliberatori hipotalamici, pe de alta, au fost descrise pentru toți hormonii hipofizei anterioare (fig. 64). Revenind la reacțiile somato-vegetative de natură hipotalamică, este de subliniat că, în timp ce ajustările vasomotorii, sudorale și hidroelectrolitice din termoreglare se realizează pe cale vegetativă simpatico-parasimpatică, frisonul termic este o manifestare pur somatică. La rândul său, comportamentul alimentar controlat de centrii foamei din hipotalamusul lateral antrenează, de asemenea, ambele sectoare ale sistemului nervos. În strânsă conexiune morfo-funcțională
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în vasomotricitate, simpaticul dilatator colinergic. După Folkow și Uvnăs (1954), acesta ar produce pe cale cortico-hipotalamo-spinală vasodilatația neuroreflexă de la nivelul musculaturii striate în stare de activitate. Printr-un mecanism similar, de natură simpatico-colinergică, se realizează și vasodilatația cutanată din timpul secreției sudorale. Fenomenul, fiind potențat de ezerină și suprimat prin atropină, pare a avea la bază participarea acetilcolinei ca substanță mediatoare. Stimularea fibrelor simpatice colinergice de la nivelul glandelor sudoripare duce însă și la formare de bradikinină, puternic vasodilatatoare. Participarea acesteia la producerea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte hipotalamusul, sistemul limbic și îndeosebi scoarța cerebrală. În cazul hipotalamusului, căile nervoase dintre acesta și centrii respiratori bulbo-pontini stau la baza integrării și participării funcției respiratorii la procesele de termoreglare. La animalele cu blană, de exemplu, lipsite de glande sudorale, supraîncălzirea determină binecunoscuta polipnee termică. Prin mecanisme hipotalamice similare se produc modificările respiratorii de efort și stările febrile la om. Sistemul limbic implicat în stările afectiv-emoționale influențează, de asemenea, activitatea respiratorie în unele stări comportamentale. Frica și furia, de pildă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aceasta contribuie în oarecare măsură și veriga antidiuretică retrohipofizară, antrenată de hiperosmoza consecutivă reabsorbției excesive de Na+ în prezența aldosteronului. De aici, creșterea volumului sanguin și extracelular, generatoare de hipertensiune și edeme în stările de hiperaldo-steronism primar sau secundar. Secrețiile sudorală, salivară și gastrointestinale sunt inhibate de aldosteron, ca urmare a reținerii sodiului și apei în organism. II.5.9. INERVAȚIA CĂILOR URINARE După ce a parcurs tubii și canalele colectoare, urina trece prin vârful piramidei Malpighi în calicele bazinetului. De aici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte și mantalei acide a tegumentului pe de alta. Spre deosebire de stratul hidro-lipidic superficial care lubrifiază suprafața pielii și favorizează acțiunea ei antimicrobiano-fungică, mantaua acido-cutanată este reprezentată de aciditatea mediului de la suprafață. Factorii care realizează aciditatea cutanată sunt produși ai secreției sudorale și sebacee. II.6.2. FUNCȚIILE DE SECREȚIE ȘI EXCREȚIE A PIELII sunt asigurate de glandele sebacee și sudoripare inervate de simpaticul colinergic eliberator de acetilcolină. - Secreția glandelor sebacee de tip holocrin realizată de glandele acinoase atașate foliculilor piloși dispuși
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de protecție a absorbției percutanate apoase, microbiene și fungice. Reglarea secreției glandelor sebacee este sub control predominant hormonal. Androgenii sunt principalii hormoni cu efect stimulant. Dintre hormonii hipofizari TSH, ACTH și gonadotrofinele activează secreția glandelor sebacee prin intermediul hormonilor gonadali. - Secreția sudorală este produsul de secreție a celor două tipuri de glande sudoripare: ecrine și apocrine, inervate atât de simpaticul colinergic, cât și fibrele simpatico-adrenergice eliberatoare de catecolamine (fig. 134). Spre deosebire de glandele sudoripare ecrine care sunt formate dintr-un glomerul secretor situat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul areolei mamare. Din punct de vedere funcțional, glandele sudoripare ecrine sunt merocrine cu celula secretoare rămânând intactă, în timp ce glandele apocrine au secreție holomerocrină cu o parte din citoplasma celulelor eliminată odată cu produsul de secreție. II.6.3. CONTROLUL SECREȚIEI SUDORALE este de tip intrinsec și extrinsec. În cazul glandelor ecrine, predomină reglarea intrinsecă de natură nervoasă simpatică realizată de fibrele postganglionare colinergice. Secreția sudorală apocrină este controlată de hormonii sexuali pe fondul inervației adrenergice și colinergice terminale. Factorii extrinseci implicați
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu o parte din citoplasma celulelor eliminată odată cu produsul de secreție. II.6.3. CONTROLUL SECREȚIEI SUDORALE este de tip intrinsec și extrinsec. În cazul glandelor ecrine, predomină reglarea intrinsecă de natură nervoasă simpatică realizată de fibrele postganglionare colinergice. Secreția sudorală apocrină este controlată de hormonii sexuali pe fondul inervației adrenergice și colinergice terminale. Factorii extrinseci implicați în controlul secreției sudorale sunt stresul caloric, efortul fizic, încordarea neuropsihică emoțională etc. Glandele sudorale ecrine fac oficiul de auxiliar al termoreglării. În condițiile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intrinsec și extrinsec. În cazul glandelor ecrine, predomină reglarea intrinsecă de natură nervoasă simpatică realizată de fibrele postganglionare colinergice. Secreția sudorală apocrină este controlată de hormonii sexuali pe fondul inervației adrenergice și colinergice terminale. Factorii extrinseci implicați în controlul secreției sudorale sunt stresul caloric, efortul fizic, încordarea neuropsihică emoțională etc. Glandele sudorale ecrine fac oficiul de auxiliar al termoreglării. În condițiile stresului caloric prelungit ca cel produs de climatul tropical, glandele sudoripare ecrine se adaptează, răspunzând mai intens la creșterea temperaturii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
natură nervoasă simpatică realizată de fibrele postganglionare colinergice. Secreția sudorală apocrină este controlată de hormonii sexuali pe fondul inervației adrenergice și colinergice terminale. Factorii extrinseci implicați în controlul secreției sudorale sunt stresul caloric, efortul fizic, încordarea neuropsihică emoțională etc. Glandele sudorale ecrine fac oficiul de auxiliar al termoreglării. În condițiile stresului caloric prelungit ca cel produs de climatul tropical, glandele sudoripare ecrine se adaptează, răspunzând mai intens la creșterea temperaturii corporale. Un rol important revine pielii și în menținerea echilibrelor homeostazice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
produse la nivel renal de modificarea echilibrului electrolitic și volumului sanguin circulant. Aldosteronul, ca principal mineralocorticoid, este reglat de concentrațiile sodiului și potasiului din plasmă și celelalte lichide extracelulare, precum și de sistemul renină-angiotensină. Depleția sodată de diferite cauze (alimentară, renală, sudorală etc.), reducând lichidele extracelulare și volumul sanguin, determină scăderea presiunii și fluxului arterial renal, urmate de activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron. Atât deficitul de sodiu, cât și excesul de potasiu plasmatic stimulează zona glomerulată secretoare de aldosteron în vederea restabilirii echilibrului electrolitic cu ajutorul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de cel puțin două tipuri: B1, prezenți în vase, și B2, în musculatura netedă a tubului digestiv. Prin acțiunile dilatatoare de la nivelul teritoriului arteriolo-capilar, plasmakinele participă la realizarea hiperemiei funcționale a organelor în stare de activitate (glande exocrine, inclusiv cele sudorale, musculatura scheletică, miocard etc.). Există o adevărată competiție între polipeptidele vasoactive dilatatoare de tipul bradikininei, pe de o parte, și cele constrictoare de tip angiotensinic, pe de alta, cu rol determinant în autoreglarea tonusului arteriolo-capilar (fig. 152). Competiția se realizează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de grăsime reduce pierderea de căldură și crește rezistența înotătorilor în apă rece. Prin aerul expirat pe căile respiratorii se pierde, de asemenea, o mică parte din căldura corporală. Această modalitate deține un rol important la animalele lipsite de glande sudorale. Convecția este supleată la astfel de animale de către polipneea termică. Evaporarea apei este una din modalitățile cele mai eficace de pierdere a căldurii la om în condiții de temperaturi crescute ale mediului ambiant. În stare de repaus, ea asigură aproximativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu vapori de apă. În condiții bazale de repaus, activitatea secretorie a glandelor sudoripare este redusă și limitată la mici cantități de sudoare ce se evaporă pe măsura producerii sale, asigurând împreună cu glandele sebacee aspectul normal al pielii. În afara secreției sudorale, mici cantități de apă (300 - 400 ml) se pierd prin piele sub formă de perspirație insensibilă. Aceasta crește în condițiile aerului cald sau ale temperaturii corporale peste valorile normale (fig. 155). Evaporarea este cu atât mai intensă, cu cât temperatura
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau ale temperaturii corporale peste valorile normale (fig. 155). Evaporarea este cu atât mai intensă, cu cât temperatura mediului înconjurător este mai ridicată. Creșterea temperaturii corporale, efortul fizic, emoțiile și stările de încordare neuro-psihică, în general, intensifică, de asemenea, secreția sudorală și pierderile de căldură prin evaporarea de apă. În timpul eforturilor fizice intense efectuate la temperaturi înalte de către oțelari, furnaliști, cazangii, turnători etc., se pot pierde cantități mari de apă sub formă de transpirație și, odată cu aceasta, mari cantități de căldură
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]