51 matches
-
medical periodic: - examen clinic general - anual - ECG - anual - glicemie - anual - examen sumar de urină - anual - ionogramă - la indicația medicului de medicina muncii Contraindicații: - boli cronice ale aparatului cardiovascular - insuficiență corticosuprarenaliană - hipertiroidie - hipotiroidie - dermatoze cronice - obezitate (IMC 35 kg/mý) - capacitate sudorală diminuată prin absența sau hipoplazia glandelor sudoripare (displazia ectodermică ereditară) - diabet zaharat, alcoolism cronic - mucoviscidoză - perioadă de convalescență după o afecțiune medicală acută sau o intervenție chirurgicală - afecțiuni neuropsihice - intoleranță idiopatică la căldură Fișa 107. Temperatură scăzută Examen medical la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187749_a_189078]
-
medical periodic: - examen clinic general - anual - ECG - anual - glicemie - anual - examen sumar de urină - anual - ionogramă - la indicația medicului de medicina muncii Contraindicații: - boli cronice ale aparatului cardiovascular - insuficiență corticosuprarenaliană - hipertiroidie - hipotiroidie - dermatoze cronice - obezitate (IMC 35 kg/mý) - capacitate sudorală diminuată prin absența sau hipoplazia glandelor sudoripare (displazia ectodermică ereditară) - diabet zaharat, alcoolism cronic - mucoviscidoză - perioadă de convalescență după o afecțiune medicală acută sau o intervenție chirurgicală - afecțiuni neuropsihice - intoleranță idiopatică la căldură Fișa 107. Temperatură scăzută Examen medical la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237943_a_239272]
-
anual - glicemie - anual - examen sumar de urină - anual - ionograma - la indicația medicului specialist de medicina muncii Contraindicații: - boli cronice ale aparatului cardiovascular - litiază renală - insuficiență corticosuprarenaliană - hipertiroidie - hipotiroidie - dermatoze cronice - ulcer gastric sau duodenal - obezitate (IMC 35 kg/mp) - capacitate sudorală diminuată prin absența sau hipoplazia glandelor sudoripare (displazia ectodermică ereditară) - afectarea nervilor periferici: diabet zaharat, alcoolism cronic - mucoviscidoza - perioada de convalescență după o afecțiune medicală acută sau o intervenție chirurgicală - stare febrilă - afecțiuni neuropsihice - intoleranță idiopatică la căldură Fișa 107
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222197_a_223526]
-
medical periodic: - examen clinic general - anual - ECG - anual - glicemie - anual - examen sumar de urină - anual - ionogramă - la indicația medicului de medicina muncii Contraindicații: - boli cronice ale aparatului cardiovascular - insuficiență corticosuprarenaliană - hipertiroidie - hipotiroidie - dermatoze cronice - obezitate (IMC 35 kg/mý) - capacitate sudorală diminuată prin absența sau hipoplazia glandelor sudoripare (displazia ectodermică ereditară) - diabet zaharat, alcoolism cronic - mucoviscidoză - perioadă de convalescență după o afecțiune medicală acută sau o intervenție chirurgicală - afecțiuni neuropsihice - intoleranță idiopatică la căldură Fișa 107. Temperatură scăzută Examen medical la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237209_a_238538]
-
medical periodic: - examen clinic general - anual - ECG - anual - glicemie - anual - examen sumar de urină - anual - ionogramă - la indicația medicului de medicina muncii Contraindicații: - boli cronice ale aparatului cardiovascular - insuficiență corticosuprarenaliană - hipertiroidie - hipotiroidie - dermatoze cronice - obezitate (IMC 35 kg/mý) - capacitate sudorală diminuată prin absența sau hipoplazia glandelor sudoripare (displazia ectodermică ereditară) - diabet zaharat, alcoolism cronic - mucoviscidoză - perioadă de convalescență după o afecțiune medicală acută sau o intervenție chirurgicală - afecțiuni neuropsihice - intoleranță idiopatică la căldură Fișa 107. Temperatură scăzută Examen medical la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248194_a_249523]
-
o uniformă și severă disfuncție a fibrelor nervoase somatice mari și mici ( groase si subțiri ), impreună cu evidente disfuncții vegetative la cei cu neuropatii nedureroase și ulcerații prezente sau in antecedente. Prezența neuropatiei vegetative la nivelul picioarelor produce : - reducerea secreției sudorale pâna la anhidroză; - modificări ale vasomotricității locale - deschiderea shunt-urilor arteriovenoase; - calcifieri ale mediei arterelor. Modificările de circulație periferică produse de neuropatia vegetativă sunt, in cea mai mare parte, responsabile si de suferința osteo-articulară denumită osteoartropatia diabetică neuropată Charcot (27, 28
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
2 Interpretarea rezultatelor la testul cu “steaua pentru neuropatie”. În ceea ce privește screeningul și diagnosticul neuropatiei periferice vegetative standardizarea metodelor și a criteriilor rămâne încă un deziderat. Au fost propuse de-a lungul timpului diverse teste care evalueaza fie vasomotricitatea, fie reflexele sudorale (77,78,79). Alterarea reflexelor vasomotorii se manifestă prin disfuncția microcirculației. Într-un studiu în care funcția autonomă periferică a fost evaluată prin măsurarea răspunsului vasoconstrictor la răcirea corpului, (79) s-a constatat o foarte strânsă corelație între deprimarea acestui
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
ulcerații au fost localizate medio-plantar comparativ cu 25 fără osteoartropatie la care 52% dintre ulcerații au fost localizate la extremitatea distală a primului metatarsian și doar 4% medio-plantar (81). Un instrument de screening, relativ recent introdus în practică, pentru disfuncția sudorală este așa numitul NeuropadR (miro Verbrandstoffe GmbH Germania). Acesta este un plasture impregnat cu soluție de clorură de cobalt, care își schimbă culoarea în funcție de starea de hidratare a zonei de tegument pe care este aplicat. Se scot pantofii și ciorapii
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
cu tinctură de Guaiacum repede albăstrui, apoi albastru închis și cu hidroxid de potasiu imediat maro deschis. Ciuperca este extrem de periculoasă pentru că conține muscarină în mare cantități care pricinuește adesea oară decesul, această formă de intoxicație numindu-se Sindromul colinergic (sudoral). Simptomele, în termen de 30 de minute la două ore de la ingestie, sunt salivație, transpirație și lăcrimații cu hipotensiune și puls lent. La o intoxicare mai slabă, semnele de intoxicație dispar după câteva ore. Cu doze mai mari, aceste prime
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
pozitiv al hiperhidrozei se poate realiza prin pulverizarea unui talc special, care își schimbă culoarea în contact cu transpirația (38). Transpirațiile postprandiale, "gustative" (57, 58), sunt explicate prin creșterea termogenezei după ingestia alimentară, care stimulează pierderile calorice prin creșterea activității sudorale. Ele sunt diferite de congestia facială care apare după consumul de alcool la diabeticii aflați pe tratament cu Clorpropamid. Temperatura cutanată poate prezenta variații care exprimă alterarea tonusului vasomotor.
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
ore până la dispariția simptomelor (1224 ore). 167 Măsuri generale. Sindromul panterian (atropinic) (produs de muscarină, muscazonă, muscinol, acidul ibotenic). Aceste toxine au acțiune antispastică la nivelul tubului digestiv, căilor biliare și urinare, Încetinesc evacuarea gastrică, diminuă secrețiile gastrice, salivare, lacrimale, sudorale. SPECII: Amanita pantherina (burete pestriț), Amanita muscaria (muscariță). PERIOADA DE INCUBATIE: 30-90 minute. TABLOU CLINIC: • Simptome În special la nivelul SNC: ușoare ataxie, letargie; severe ”nebunia atropinică” halucinații, spasme musculare, convulsii, comă; • Simptome anticolinergice: tahicardie, midriază, uscăciunea mucoaselor; • ”efecte paradoxale
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
găsesc în măduva cervicodorsală în cazul inimii și în primele 3-4 segmente toracale în cazul organelor din mediastinul posterior. Centrii viscerali subdiafragmatici corespund segmentelor D5-D10 pentru teritoriul marelui splanhnic și D12-L2 în cazul viscerelor pelviene. Pe de altă parte, centrii sudorali și vasoconstrictori sunt eșalonați metametric între D1-D4 pentru cap și gât, D4-D7 pentru membrele superioare și D10-L1 pentru membrele inferioare. O situație asemănătoare are loc în cazul centrilor polimotori cu sediul la nivelul D1-D2 pentru cap și gât, D2-D3 în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ramurilor comunicante cenușii. Atașându-se în ultimul caz nervului rahidian anterior corespunzător ganglionului din care au luat naștere, acestea asigură pe calea plexului somatic respectiv (brahial, lombar etc.) conducerea postganglionară a impulsurilor vegetative spre vasele musculaturii striate, piloerectorilor, glandelor salivare, sudorale etc. După denumirea diferitelor segmente ale coloanei vertebrale, simpaticul ganglionar laterovertebral se împarte în: cervical, toracic, lombar și sacrat. I.2.1.9. Simpaticul cervical Simpaticul cervical reprezintă partea superioară a lanțului ganglionar laterovertebral. Dispus vertical pe apofizele transverse ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
segmentul cranial asigură inervația parasimpatică a organelor efectoare de la nivelul capului, toracelui și abdomenului, parasimpaticul sacrat inervează doar sfera pelvină. Arborele vascular periferic și glandele sudoripare, fiind lipsite de inervație parasimpatică, se sustrag influențelor vagale. Variațiile rezistenței periferice și secreției sudorale sunt sub controlul exclusiv al simpaticului. Splina și rinichiul posedă de asemenea o inervație predominant simpatică. În schimb, tractusul digestiv, deși conține filete nervoase de ambele tipuri, este dominat de componenta parasimpatică. Din aceste câteva exemple privind originea diferită a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fac parte reflexele care reglează ritmul cardiac, presiunea sanguină și motilitatea intestinală, iar din cea da a doua, sunt reflexele fotomotorii de acomodare, care însoțesc senzația luminoasă, reflexele secretorii digestive (salivare, gastrice, pancreatice) produse de senzațiile gustative și olfactive, reflexele sudorale însoțite de senzații termice etc. Modalitățile de punere în joc a căii vegetative eferente nu diferă în linii mari de cele care stau la baza actelor reflexe somatice. Arcul reflex vegetativ este format din aceleași părți componente, reprezentate de teritoriul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de secreție ai glandelor-țintă, pe de o parte, și a factorilor eliberatori hipotalamici, pe de alta, au fost descrise pentru toți hormonii hipofizei anterioare (fig. 64). Revenind la reacțiile somato-vegetative de natură hipotalamică, este de subliniat că, în timp ce ajustările vasomotorii, sudorale și hidroelectrolitice din termoreglare se realizează pe cale vegetativă simpatico-parasimpatică, frisonul termic este o manifestare pur somatică. La rândul său, comportamentul alimentar controlat de centrii foamei din hipotalamusul lateral antrenează, de asemenea, ambele sectoare ale sistemului nervos. În strânsă conexiune morfo-funcțională
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în vasomotricitate, simpaticul dilatator colinergic. După Folkow și Uvnăs (1954), acesta ar produce pe cale cortico-hipotalamo-spinală vasodilatația neuroreflexă de la nivelul musculaturii striate în stare de activitate. Printr-un mecanism similar, de natură simpatico-colinergică, se realizează și vasodilatația cutanată din timpul secreției sudorale. Fenomenul, fiind potențat de ezerină și suprimat prin atropină, pare a avea la bază participarea acetilcolinei ca substanță mediatoare. Stimularea fibrelor simpatice colinergice de la nivelul glandelor sudoripare duce însă și la formare de bradikinină, puternic vasodilatatoare. Participarea acesteia la producerea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte hipotalamusul, sistemul limbic și îndeosebi scoarța cerebrală. În cazul hipotalamusului, căile nervoase dintre acesta și centrii respiratori bulbo-pontini stau la baza integrării și participării funcției respiratorii la procesele de termoreglare. La animalele cu blană, de exemplu, lipsite de glande sudorale, supraîncălzirea determină binecunoscuta polipnee termică. Prin mecanisme hipotalamice similare se produc modificările respiratorii de efort și stările febrile la om. Sistemul limbic implicat în stările afectiv-emoționale influențează, de asemenea, activitatea respiratorie în unele stări comportamentale. Frica și furia, de pildă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aceasta contribuie în oarecare măsură și veriga antidiuretică retrohipofizară, antrenată de hiperosmoza consecutivă reabsorbției excesive de Na+ în prezența aldosteronului. De aici, creșterea volumului sanguin și extracelular, generatoare de hipertensiune și edeme în stările de hiperaldo-steronism primar sau secundar. Secrețiile sudorală, salivară și gastrointestinale sunt inhibate de aldosteron, ca urmare a reținerii sodiului și apei în organism. II.5.9. INERVAȚIA CĂILOR URINARE După ce a parcurs tubii și canalele colectoare, urina trece prin vârful piramidei Malpighi în calicele bazinetului. De aici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte și mantalei acide a tegumentului pe de alta. Spre deosebire de stratul hidro-lipidic superficial care lubrifiază suprafața pielii și favorizează acțiunea ei antimicrobiano-fungică, mantaua acido-cutanată este reprezentată de aciditatea mediului de la suprafață. Factorii care realizează aciditatea cutanată sunt produși ai secreției sudorale și sebacee. II.6.2. FUNCȚIILE DE SECREȚIE ȘI EXCREȚIE A PIELII sunt asigurate de glandele sebacee și sudoripare inervate de simpaticul colinergic eliberator de acetilcolină. - Secreția glandelor sebacee de tip holocrin realizată de glandele acinoase atașate foliculilor piloși dispuși
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de protecție a absorbției percutanate apoase, microbiene și fungice. Reglarea secreției glandelor sebacee este sub control predominant hormonal. Androgenii sunt principalii hormoni cu efect stimulant. Dintre hormonii hipofizari TSH, ACTH și gonadotrofinele activează secreția glandelor sebacee prin intermediul hormonilor gonadali. - Secreția sudorală este produsul de secreție a celor două tipuri de glande sudoripare: ecrine și apocrine, inervate atât de simpaticul colinergic, cât și fibrele simpatico-adrenergice eliberatoare de catecolamine (fig. 134). Spre deosebire de glandele sudoripare ecrine care sunt formate dintr-un glomerul secretor situat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul areolei mamare. Din punct de vedere funcțional, glandele sudoripare ecrine sunt merocrine cu celula secretoare rămânând intactă, în timp ce glandele apocrine au secreție holomerocrină cu o parte din citoplasma celulelor eliminată odată cu produsul de secreție. II.6.3. CONTROLUL SECREȚIEI SUDORALE este de tip intrinsec și extrinsec. În cazul glandelor ecrine, predomină reglarea intrinsecă de natură nervoasă simpatică realizată de fibrele postganglionare colinergice. Secreția sudorală apocrină este controlată de hormonii sexuali pe fondul inervației adrenergice și colinergice terminale. Factorii extrinseci implicați
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu o parte din citoplasma celulelor eliminată odată cu produsul de secreție. II.6.3. CONTROLUL SECREȚIEI SUDORALE este de tip intrinsec și extrinsec. În cazul glandelor ecrine, predomină reglarea intrinsecă de natură nervoasă simpatică realizată de fibrele postganglionare colinergice. Secreția sudorală apocrină este controlată de hormonii sexuali pe fondul inervației adrenergice și colinergice terminale. Factorii extrinseci implicați în controlul secreției sudorale sunt stresul caloric, efortul fizic, încordarea neuropsihică emoțională etc. Glandele sudorale ecrine fac oficiul de auxiliar al termoreglării. În condițiile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intrinsec și extrinsec. În cazul glandelor ecrine, predomină reglarea intrinsecă de natură nervoasă simpatică realizată de fibrele postganglionare colinergice. Secreția sudorală apocrină este controlată de hormonii sexuali pe fondul inervației adrenergice și colinergice terminale. Factorii extrinseci implicați în controlul secreției sudorale sunt stresul caloric, efortul fizic, încordarea neuropsihică emoțională etc. Glandele sudorale ecrine fac oficiul de auxiliar al termoreglării. În condițiile stresului caloric prelungit ca cel produs de climatul tropical, glandele sudoripare ecrine se adaptează, răspunzând mai intens la creșterea temperaturii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
natură nervoasă simpatică realizată de fibrele postganglionare colinergice. Secreția sudorală apocrină este controlată de hormonii sexuali pe fondul inervației adrenergice și colinergice terminale. Factorii extrinseci implicați în controlul secreției sudorale sunt stresul caloric, efortul fizic, încordarea neuropsihică emoțională etc. Glandele sudorale ecrine fac oficiul de auxiliar al termoreglării. În condițiile stresului caloric prelungit ca cel produs de climatul tropical, glandele sudoripare ecrine se adaptează, răspunzând mai intens la creșterea temperaturii corporale. Un rol important revine pielii și în menținerea echilibrelor homeostazice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]