4,312 matches
-
din copac în copac, însă se-adună în jurul tău numai pădure" (XXI). Are loc o suprapunere a subiectului cu obiectul, a interiorității cu exterioritatea. Dar nu la modul conceptual, printr-o ,filosofie" a raportului în chestiune, ci organic, printr-o sudură a ființei cu materialitățile care-și semnalizează misterul fără a ieși din cercul prezenței lor. Apare astfel o poezie ce oferă imagini ,obiectivate", plăsmuite parcă fără voia și deplina înțelegere a autorului, precum un vis care nu se îndură a
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
pierderea distincției dintre colocvial și oficial; un anunț publicitar recent o include ca pe un reper indispensabil, chiar în varianta engleză a textului: ,Directions: Right across from the PLAZA ROMANIA (former ,Circul foamei" in Drumul Taberei, on Timișoara Boulevard)" (www.sudura.3x.ro). Asemănarea comică dintre o clădire și un obiect - despre care scrie Ștefan Cazimir (în I.L.Caragiale față cu kitschul), surprinzînd asemănarea Crematoriului din București cu o bombonieră, a Cazinoului din Constanța cu un dric etc.) e o sursă
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
să ia la rând câteva camere de arabi, să facă tot tacâmul de perversiuni cu fiecare sau cu mai mulți odată, și pe urmă să vină în camera mea cu țigări și băutură. Era arsă pe gât cu aparatul de sudură de valutiști turci și în felul ei mă iubea. Multă vreme, iadul a fost pentru mine amintirea unui hotel cețos, plin de aburi, unde miroase dulceag a arab și a sânge. Literatură. - De foarte multe ori, articolele pe care le
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
nuielele, cioplitul, modelatul, împletitul etc., se armonizeză și intră într-o altă dimesiune prin coliziunea cu materiale, tehnici, medii și ideologii noi. Dacă aici amintim metalul, polimerii, formele industriale gata constituite, ceramica, porțelanul, mediile electronice, în special foto și video, sudura, asamblarea, polisarea, intervenția etc., avem deja enunțul unei alte realități artistice și un nou cadru pentru reconfigurarea formelor. Împăcînd contrariile și unificînd cronologiile, recontextualizînd istoria și incorporînd virtualul, Dumitraș se așază incontestabil în plin enciclopedism postmodern, acolo unde succesiunea se
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
Sinaia, Predealul, nici nu le văd. Adică le văd eu, dar altfel decât înainte, cu răspundere, - ca și cum mi-aș fi schimbat profesia. După Predeal, la vale, fiindcă acum totul merge ca de la sine, reiau, îmi aduc aminte de masca de sudură a lui Faulkner și mă gândesc cum de scria el în vacarmul uzinei și cum sensurile existenței lui, probabil, îl făceau să se audă cel mai bine zgomotul și furia, celebrate... Și mă mai gândesc cu necaz la un scriitor
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
zgomotul și furia, celebrate... Și mă mai gândesc cu necaz la un scriitor român care, pe vremuri, cerea, la Pelișor, camera cea mai scumpă și mai retrasă... prielnică inspirației. Eram sigur... aveam să fiu sigur, mai târziu, că masca de sudură faulkneriană avea un secret al ei... * La Brașov, agitație mare. Se schimbă și mecanicul, și fochistul Guriță, care mie îmi devenise simpatic, aflând de la el atâtea. Numai eu și locomotiva rămânem, după ce ne vom lua rămas bun ca de la niște
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
treabă trebuie să se lase de glume. Pe mine, drept să spun, când m-am apucat prima dată să citesc cărțile lui Faulkner, m-am oprit întâi la aia pe care autorul zicea c-o scrisese pe o mască de sudură, când lucra într-o fabrică, - și era, dacă-mi aduc bine aminte, romanul Pe când trăgeam să mor...
Fochistul (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10473_a_11798]
-
Bisericii și nici nu se află la prima abatere deontologică ce aduce prejudiciu Bisericii Ortodoxe Române. De exemplu, în urmă cu câteva luni, a prezentat declarația unui locatar din apropierea șantierului Catedralei Mântuirii Neamului, care se pretindea deranjat de aparatele de sudură folosite pe șantier. Ulterior, s-a dovedit că respectivul locatar avea balconul în curtea interioară a blocului, fără vizibilitate la șantier, așa cum se subînțelegea din imaginile prezentate. Patriarhia Română mai declară în comunicat că nu a primit niciun răspuns la
Două evenimente care ridică noi semne de întrebare cu privire la deontologia jurnalistei Adriana Stere, de la Ştirile Pro TV [Corola-blog/BlogPost/94303_a_95595]
-
E drept că mulți s-au (ne-am) străduit să rostim forma cultă recomandată pînă acum; e momentul să ne des-străduim... Multe alte noutăți privesc scrierea compuselor - rezolvată de la caz la caz, în funcție de echilibrul între tradiția scrisului, gradul lor de sudură, analogie etc. În mai multe situații, DOOM-2 a decis scrierea fără blanc: carevasăzică. Nu sînt totdeauna absolut de acord cu inovațiile propuse: mi se pare bine-venită recomandarea de scriere odată (cu), dar nu și cea privind scrierea pronumelui și a
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
totdeauna absolut de acord cu inovațiile propuse: mi se pare bine-venită recomandarea de scriere odată (cu), dar nu și cea privind scrierea pronumelui și a adjectivului negativ niciunul, niciuna, niciun, nicio: justificată din punct de vedere gramatical, al gradului de sudură (cele două componente, nici și un(ul), formează într-adevăr o unitate; justificată în parte de tradiție (acest gen de scriere a mai existat, antebelic; așa cum a existat și scrierea legată a prepoziției compuse dela), poate și prin comparația cu
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
Belgrad. Încet, foarte încet, dureros de încet. Așa l-am și străbătut. La pas. M-am uitat pe geam peste o oră, timp în care am intrat în burta orașului și a istoriei recente. Reparațiile la terasamentul de cale ferată, sudurile vizibile în silueta podurilor nu sînt definitive, par mai degrabă cîrpeli utile pentru revenirea într-un soi de normalitate grăbită, necesară. Pentru că, nu-i așa, viața merge înainte. Mi s-a părut că văd un oraș oprit pe loc, într-
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
în picioare între sfeșnicile aprinse. * Mitropoliții și cronicarii noștri luminați oficiau tot drepți, în strane, între lumânări, iar bărbile lor, dimineața, erau țepene de picăturile cerii pe firele sure. * Faulkner a scris Pe când trăgeam să mor, pe o mască de sudură, în vacarmul unei uzine - zgomotul și furia... * Hemingway scria tot în picioare, la un pupitru înalt, în poziția unui vânător de lei, aruncând foile peste umăr, și care cădeau pe podea cu traiectoria frunzelor scuturate, toamna. * Călinescu iubea exiguitatea, biroul
Masa de scris by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10664_a_11989]
-
are tehnică citatului în Sinfonia lui Berio și, spre exemplu, în Concertul pentru violă și orchestră de Schnittke, pentru a face diferența între funcția pastișizantă a citatului în primul caz și, într-un sens cu totul diferit, funcția implicită de sudura și sudare structurală<footnote În acest context merită amintită prima parte din Simfonia nr. 15, op. 141, în La major (1971, p.a.a. - 1972) de Dmitrii Șostakovici, în care totalmente surprinzător și, evident, într-o notă umoristica, apare citatul din
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Pagină realizată de VALI CORDUNEANU Școala de sudură din Politehnica timișoreană aniversează 50 de ani Împlinirea a jumătate de veac de existență a catedrei U.T.S. din Politehnică i-a sugerat prof. Livius Miloș organizarea unei ample manifestări. Și-a dat repede seama, după entuziasmul stârnit în rândul
Agenda2003-36-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281437_a_282766]
-
a generațiilor de studenți, de rememorare a anilor de studenție, a excursiilor de studii, a meciurilor de fotbal de la absolvire, a practicilor agricole, a cântecelor studențești; poate nu în mod întâmplător „În viață și-n natură nu-i nimic fără sudură“ a devenit moto-ul monografiei catedrei. O monografie ilustrată de fosta studentă Lia Popescu. „Considerăm o datorie de onoare strângerea datelor referitoare la absolvenții noștri ajunși în toate colțurile țării, de la Timișoara la Constanța și Iași, la București și Baia Mare
Agenda2003-36-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281437_a_282766]
-
majore ale industriei: participarea la realizarea pavilionului Expoziției Naționale București, podurile rutiere peste Dunăre, fabricarea de locomotive, asimilarea de materiale pentru sudare, mentenanța combinatelor chimice și petrochimice, fabricarea autobuzelor etc. Șefii de catedră Considerat pe drept fondatorul școlii românești de sudură, acad. Cornel Miklosi a fost primul șef de catedră. Sub conducerea sa, membrii catedrei desfășoară o muncă de pionierat în pregătirea viitorilor ingineri sudori, mulți dintre ei devenind sudori șefi ai marilor întreprinderi producătoare de structuri sudate, dar și în
Agenda2003-36-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281437_a_282766]
-
pregătirea viitorilor ingineri sudori, mulți dintre ei devenind sudori șefi ai marilor întreprinderi producătoare de structuri sudate, dar și în domeniul cercetării. Bun organizator, Cornel Miklosi (1887-1963) a pus bazele și a condus lucrările de amenajare a primelor laboratoare de sudură. În perioada 1961-1964, conducerea catedrei este asigurată de către conf. Ovidiu Centea, iar din toamna anului 1964 de Vladimir Popovici, adus de pe poziția de director tehnic al Uzinei Electroputere Craiova (acum, denumirea catedrei se schimbă în Utilajul și tehnologia sudării). O
Agenda2003-36-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281437_a_282766]
-
de la începuturile existenței catedrei. Cel mai complex proiect european a fost adjudecat de catedră, în colaborare cu I.S.I.M. , în anul 1991 - TEMPUS - JEP 2780 -, care s-a derulat pe o perioadă de 3 ani (1992-1994), având drept parteneri: Institutul de Sudură și Calitate din Lisabona (ISQ), Institutul de Sudură al Universității din Aachen (ISF) și Institutul de Sudură din München (SLV). Catedra a fost dotată cu un întreg laborator modern de sudare în medii de gaze protectoare și sub flux, cu
Agenda2003-36-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281437_a_282766]
-
european a fost adjudecat de catedră, în colaborare cu I.S.I.M. , în anul 1991 - TEMPUS - JEP 2780 -, care s-a derulat pe o perioadă de 3 ani (1992-1994), având drept parteneri: Institutul de Sudură și Calitate din Lisabona (ISQ), Institutul de Sudură al Universității din Aachen (ISF) și Institutul de Sudură din München (SLV). Catedra a fost dotată cu un întreg laborator modern de sudare în medii de gaze protectoare și sub flux, cu aparatură de măsură și înregistrare în curenți tari
Agenda2003-36-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281437_a_282766]
-
I.S.I.M. , în anul 1991 - TEMPUS - JEP 2780 -, care s-a derulat pe o perioadă de 3 ani (1992-1994), având drept parteneri: Institutul de Sudură și Calitate din Lisabona (ISQ), Institutul de Sudură al Universității din Aachen (ISF) și Institutul de Sudură din München (SLV). Catedra a fost dotată cu un întreg laborator modern de sudare în medii de gaze protectoare și sub flux, cu aparatură de măsură și înregistrare în curenți tari și un laborator de defectoscopie nedistructivă. Totodată, cadrele didactice
Agenda2003-36-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281437_a_282766]
-
studenți. Colaborarea, mai ales cu SLV München și ISQ Lisabona, s-a permanentizat și continuă și în prezent. Cercetarea științifică în domeniu a fost impulsionată prin înființarea, în anul 1997, în cadrul Filialei Timișoara a Academiei Române, a Laboratorului de cercetare în sudură, care este încadrat în Centrul de cercetări tehnice fundamentale și avansate, centru de excelență al academiei. Laboratorul este coordonat de prof. dr. ing. Voicu Safta. Activitate didactică În cei 50 de ani, activitatea didactică s-a desfășurat pe următoarele coordonate
Agenda2003-36-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281437_a_282766]
-
cercetare a fost distinsă pe parcursul anilor cu numeroase premii, medalii și ordine naționale; au devenit membri ai Academiei Române Cornel Miklosi (1955-1963), Traian Sălăgean (1990-1993), iar Voicu Safta este din 1999 membru al Academiei de Științe Tehnice. Perspective Absolvenții specializați în sudură pot realiza cariere performante în diferite domenii ale industriei: chimie, petrochimie, energie nucleară și clasică, construcții aeronautice, mijloace de transport, construcții de mașini. În ultimul deceniu, cererile de angajare de tineri ingineri, ofertate prin colectivul catedrei de Utilajul și Tehnologia
Agenda2003-36-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281437_a_282766]
-
sprijinul Süddeuchland Germania - reprezentată de dl Georg Lecca (ora 12); lansarea cărții „ÎnSemnul locului. Timișoara“ de ing. Lia Popescu, membră a Uniunii Artiștilor Plastici (ora 13) - vor fi expuse lucrările de grafică care apar în volum; demonstrații ale firmelor de sudură, expoziție de echipamente și aparatură (ora 15); cocteil la Baza Sportivă nr. 2 a Politehnicii (ora 18). La manifestare sunt invitații toți absolvenții de sudură ai Politehnicii timișorene. Informații suplimentare se pot obține de pe site-ul: www. mec. utt. ro
Agenda2003-36-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281437_a_282766]
-
13) - vor fi expuse lucrările de grafică care apar în volum; demonstrații ale firmelor de sudură, expoziție de echipamente și aparatură (ora 15); cocteil la Baza Sportivă nr. 2 a Politehnicii (ora 18). La manifestare sunt invitații toți absolvenții de sudură ai Politehnicii timișorene. Informații suplimentare se pot obține de pe site-ul: www. mec. utt. ro/~uts.
Agenda2003-36-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281437_a_282766]
-
din țeavă de sticlă greu fuzibilă, precum și la mașini automate, semiautomate și prese, alimentarea manuală a cuptoarelor de topit sticlă, cuptoarele pentru topirea sticlei; personalul din activitatea de cocsificare a cărbunelui; personalul care lucrează la producerea electrozilor siderurgici și de sudură; prepararea de minereuri (măcinare, flotare, filtrare); personalul din activitatea de aglomerare; personalul de la furnale (încărcarea materiei prime în corfe la furnalele vechi, instalația de dozare și încărcare a materialelor de șarjă,încărcarea furnalelor etc.); personalul din oțelării, turnătorii de fontă
Agenda2003-39-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281502_a_282831]