82 matches
-
ale savanților date unui Experiment impus ar transforma Iubirea (Fotonul-corpuscul și undă), din Obsesie în Comori(le) (ne)risipite ale unui Dao. Venită dintr-o Prezicere cuantică, adesea îmbrăcată în Armura de război, Femeia, Manifestând măreția, rămâne o tăcută Poezie sufită. Deși Nicio floare nu are petale din bani, Vagul semn de carte al sufletului este o Ofrandă adusă vieții, care are... Oricum, gustul tău. Veritabil Combustibil nuclear, LUNA dintr-O noapte da, o noapte ba, FEMINITATEA este - prin poezia Ancăi
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1492692168.html [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
cu spectacole de mare succes nu numai în țara natală, dar și pe scenele unor importante teatre din Rusia, Macedonia, Israel etc. A obținut numeroase premii naționale și internaționale de teatru, printre care Askeer și Icarus (Bulgaria), Muză de aur, Sufita de aur, Mască de aur, Turandot de cristal și Pescărușul (Rusia). No Mân’s Land reprezintă cea de-a treia să colaborare cu Teatrul Național din București, după Vizita bătrânei doamne de Friedrich Dürrenmatt și Furtună de William Shakespeare, ultimul
Două spectacole fierbinți la Teatrul Național din București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105818_a_107110]
-
cu spectacole de mare succes nu numai în țară natală, dar și pe scenele unor importante teatre din Rusia, Macedonia, Israel etc. A obținut numeroase premii naționale și internaționale de teatru, printre care Askeer și Icarus (Bulgaria), Muza de aur, Sufita de aur, Masca de aur, Turandot de cristal și Pescărușul (Rusia). No Man’s Land reprezintă cea de-a treia colaborare a sa cu Teatrul Național din București, după Vizita bătrânei doamne de Friedrich Dürrenmatt și Furtuna de William Shakespeare
Un weekend bogat în premiere teatrale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104282_a_105574]
-
Dede Korkut Kitabi. 3) Personalitatea literară a lui Mahmut Kașgarî; importanța operei Divânii Lugât-it-Turk. 4) Kutadgu Bilig de Yusuf Hâs Hâcip și cartea sa de învățătură, în context islamic. 5) Direcții de evoluție și particularități ale literaturii devoționale de orientare sufită. 6) Ahmed Yesevî și poemele sale misionare. 7) Yunus Emre, fondatorul literaturii anatoliene de expresie turcă. 8) Kaygusuz Abdâl. Mevlid-ul lui Suleymân Celebî și semnificația sa pentru literatura de factură religioasă din Turcia. 9) Hatâyî și Pîr Sultan Abdâl - exponenți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
Otoman: epoca clasică, 1300-1600, București, 1993. Kabakli, Ahmet, Turk Edebiyati, I-III, Istanbul, 1973 (ed. a III-a). Kocaturk, Vasfi Mahir, Turk Edebiyati Tarihi, Ankara, 1964. Koprulu, Mehmed Fuad, Turk Edebiyati Tarihi, Istanbul, 1981. Munteanu, Luminița, Literatura turcă de inspirație sufită, București, 2001. Munteanu, Luminița, Grigore, George, Călăuza dervișului. Din mistica islamică, București, 2001. *** Philologiae Turcicae Fundamenta, II, Wiesbaden, 1960. [Yunus Emre] Yunus Emre Divâni, Ankara, 1989. Yunus Emre, Guldeste - poemele iubirii, București, 1991 NOTĂ: Ceea ce este scris cu caractere italice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
împotriva conducătorilor musulmani care nu impuneau shari’a sub toate aspectele. El și discipolul său condamnau și sufismul, iar hadith-ul care vorbea despre jihadul major îl considerau drept o invenție a sufiților.. c) A treia tendință este în sfârșit cea "sufită", care atribuie jihadului un sens mai mult spiritual. Se amintește de metafora lui Abu Hamid Muhammad al-Ghazali (1059-1111), care „descrie trupul ca o cetate guvernată de suflet și asaltată de ego-ul abisal” . Pentru sufiți, jihadul major este cel care contează
Jihad () [Corola-website/Science/298566_a_299895]
-
apropiat de sensul zoroastrian/persan "yazdan" a cărui semnificație este “Dumnezeu”, iar "yazata" își găsește echivalentul în cuvântul “divin” sau “ființă divină”. Religia lor este, de fapt un complex sincretic de credințe kurde care conțin elemente zoroastriane, maniheiste și doctrine sufite islamice care au fost însumate într-o singură credință, în secolul XII, de șeicul `Adi Ibn Musăfir. În acest context, elementele sufite sunt vizibile în vocabularul religios, în special în literatura esoterică, iar elemente de sorginte zoroastrian se pot observa
Yazidiți () [Corola-website/Science/329063_a_330392]
-
Religia lor este, de fapt un complex sincretic de credințe kurde care conțin elemente zoroastriane, maniheiste și doctrine sufite islamice care au fost însumate într-o singură credință, în secolul XII, de șeicul `Adi Ibn Musăfir. În acest context, elementele sufite sunt vizibile în vocabularul religios, în special în literatura esoterică, iar elemente de sorginte zoroastrian se pot observa în mitologie. O serie de surse o tratează ca fiind un sistem de credințe și practici ce fac parte din ordinul sufit
Yazidiți () [Corola-website/Science/329063_a_330392]
-
organizare a vieții religioase, corespunzătoare ordinelor monahale din creștinismul medieval”, adăugând și că ,Ibn ͑Arabī, exponent al curentul iluminist (͑išrăqī) sau pseudo-empedoclean, neoplatonic și panteist întemeiat de Ibn Masarra și ben-Gabirȍl, a conturat cadrul general al filosofiei speculative sufite” . Suhrawardī, ,acest șiit convinsʼʼ își revendică o filiație care se regăsește în teologia persană preislamică Acesteia i se adaugă o serie de ideologii epistemologice care evidențiază tradiția greacă, în special manifestările lui Empedocle, ale lui Pitagora și mai ales cele
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
(în ) (n. 717, Basra - d. 801, Basra), cunoscută și sub numele de Rabi‘a al-Basria (în ) este renumită pentru înțelepciunea ei, dar mai ales pentru dragostea sa față de Dumnezeu. Ea este adesea descrisă ca fiind prima femeie sufită, datorită influenței sale răspândite. Legendele hagiografice spun despre ea că s-a născut în Basra, în anul 717, și a fost vândută ca sclavă în copilărie. Ulterior convertirii sale la islam, Răbiʻa a fost văzută rugându-se toată noaptea după ce
Rabi‘a al-Adawiyya () [Corola-website/Science/329049_a_330378]
-
secolelor VIII și IX era un mare și înfloritor centru ascetic și tot în Basra și-a câștigat Răbiʻa faima de sfântă și predicator, fiind foarte respectată de foarte mulți dintre contemporanii săi. Rabia este atât de importantă în gândirea sufită, încât este citată de tratate istorice precum cele ale lui al Sulami (m. 1021) și Farid ad-Din Attar (m. 1229). Attar o descrie ca fiind “bărbat” în funcție de statutul și realizarile ei. Este considerată a fi prima care a îndrăznit să
Rabi‘a al-Adawiyya () [Corola-website/Science/329049_a_330378]
-
atât în Pakistan, cât și pe plan internațional. Gohar Shahi a fost invitat la moschei, templele hinduse, biserici, temple Sikh, Imam Bargahs, pentru a ține discursuri. Gohar Shahi este autorul unui număr de cărți și tratate, scrise în stilul poemelor sufite cunoscute sub numele de "Turyaaq-e-Qulb", sensul "Leac de inimă". Lucrările lui Gohar Shahi sunt: Deși învățați ai teologiei sunnite au adus critici învățăturilor lui Gohar Shahi, nu doar în Pakistan, ci în întreaga lume, el se bucură, pe de altă
Riaz Ahmed Gohar Shahi () [Corola-website/Science/312731_a_314060]
-
XX-lea, sufismul a devenit un punct focal al criticilor adepților islamului politic, dar și ale moderniștilor, principalele reproșuri ce i se aduceau fiind constituite de „mistificarea islamului” și influența șeicilor asupra discipolilor. În pofida acestor critici, o parte din ordinele sufite au supraviețuit și continuă să fie active în prezent. Sufismul a avut un impact important asupra ideilor și experienței spirituale ale lui Said Nursi, în centrul gândirii sale aflându-se credința, el acorda o importanță majoră întăririi credinței individuale ca
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
în mod activ să înțeleagă și să interpreteze islamul, iar pentru aceasta a construit texte accesibile, în limbajul uzual al oamenilor obișnuiți. Abordarea sa devine, așadar, un punct de cotitură față de de înțelegerea imitativă a islamului, susținută de "ulema"/lăcașurile sufite, Nursi optând pentru o înțelegere mai reflexivă, complexă, prin analiză critică, deliberată. Scrierile lui Nursi urmăreau crearea unei punți conceptuale între societatea turcă și islam prin abordarea a două probleme perene din prima jumătate a sec. al XX-lea: prăbușirea
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
probleme perene din prima jumătate a sec. al XX-lea: prăbușirea autorității religioase și dominanța pozitivismului politic și științific. Scopul acestora era conservarea islamului ca text viu, întrupat în experiențele zilnice, fără susținerea factorilor politici sau pilonilor tradiționali, precum lăcașurile sufite. Pe măsură ce statul republican a început să trateze religia ca principalul obstacol în calea dezvoltării naționale, Nursi a încercat să construiască o nouă interpretare și metodologie a religiei, subliniind importanța studierii Coranului pentru adaptarea islamului la modernitate. Acest tip de studiu
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
ci o comunitate ("cemaat"). În mod similar, Nursi nu se consideră un șeic sufit, ci doar un simplu dascăl/învățător. Pe de altă parte, după cum afirmă majoritatea experților, atât viața cât și opera lui Nursi prezintă numeroase aspecte și influențe sufite, care vor face, în continuare, subiectul lucrării de față. Bediuzzam Said Nursi s-a născut la finalul secolului al XIX-lea într-un orășel din sud-estul Anatoliei. În perioada copilăriei acestuia, ramura Khalidi a ordinului sufit Naqshbandia avea o influență
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
a avut o relație de tip "uveysi "(instruire fără contact fizic cu maestrul). În constituirea conștiinței spirituale a "noului Said" scrierile maeștrilor Naqshbandia au avut un rol important, deși gîndirea sa diferă semnificativ de tradiția acestui ordin. Spre exemplu, ordinele sufite subliniază cultivarea interioară a sinelui, în timp ce Nursi consideră de maximă importanță reconcilierea credinței cu rațiunea și exigențele moderne: „Viitorul va fi decis de rațiune și știință. Interpretarea coranică, ce abordează problemele în lumina rațiunii și a științei va modela viitorul
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
reconcilierea credinței cu rațiunea și exigențele moderne: „Viitorul va fi decis de rațiune și știință. Interpretarea coranică, ce abordează problemele în lumina rațiunii și a științei va modela viitorul”. În pofida influenței evidente la care a fost expus din partea diverselor ordine sufite, Nursi nu se considera sufi sau șeic. El percepea sufismul ca fiind un fruct, iar credința pâine și considera că fără fruct poți sa supraviețuiești, însă nu fără pâine. În eseul „Telvihat-ě Tis’a” (The nine allusions), parte a Risale-i
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
El percepea sufismul ca fiind un fruct, iar credința pâine și considera că fără fruct poți sa supraviețuiești, însă nu fără pâine. În eseul „Telvihat-ě Tis’a” (The nine allusions), parte a Risale-i Nur, Nursi își exprimă perspectiva asupra ordinelor sufite . După ce a discutat calea sufită în „Telvihat-ě Tis’a”, Nursi a inclus o "addenda", în care a făcut distincția între calea sa și calea sufită ("tariqat"), afirmând că parcursul său este adevărul ("hakikat") și legea revelată ("șeriat"). În pofida faptului că
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
un fruct, iar credința pâine și considera că fără fruct poți sa supraviețuiești, însă nu fără pâine. În eseul „Telvihat-ě Tis’a” (The nine allusions), parte a Risale-i Nur, Nursi își exprimă perspectiva asupra ordinelor sufite . După ce a discutat calea sufită în „Telvihat-ě Tis’a”, Nursi a inclus o "addenda", în care a făcut distincția între calea sa și calea sufită ("tariqat"), afirmând că parcursul său este adevărul ("hakikat") și legea revelată ("șeriat"). În pofida faptului că Nursi considera dragostea extatică o
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
Tis’a” (The nine allusions), parte a Risale-i Nur, Nursi își exprimă perspectiva asupra ordinelor sufite . După ce a discutat calea sufită în „Telvihat-ě Tis’a”, Nursi a inclus o "addenda", în care a făcut distincția între calea sa și calea sufită ("tariqat"), afirmând că parcursul său este adevărul ("hakikat") și legea revelată ("șeriat"). În pofida faptului că Nursi considera dragostea extatică o cale validă către Dumnezeu, percepea calea sa ca fiind mai sigură, mai largă și mai rapidă. Deplasarea accentului din zona
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
este imprecisă, și în multe aspecte, lipsită de claritate . În plus, Nursi recunoaște "sunna" ca bază a modalității de urmare a căii pentru sufiți, iar descriindu-i semnificația afirmă că „urmarea practicilor profetului este cea mai importantă bază a căii sufite” (Nursi, "Mektubat", 2001, "Seventh Allusion"). În ceea ce privește cunoașterea, acesta face distincția între cea derivată din inimă ("kalbî") sau din alte stadii spirituale și cea survenită prin rațiune ("halî"), observând că, pentru unii dintre sufiți, exista un potențial conflict între cele două
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
potențial conflict între cele două. Pentru Nursi, principalele surse ale gnosisului pe care Dumnezeu le prezintă umanității, dovezi ale unității și unicității lui Sale ("tawhid"), sunt Profetul Muhammad, universul, Coranul și conștiința ("vicdan"). Din perspectivă teologică musulmană în general și sufită în particular, Dumnezeu este, ontologic vorbind, realitatea supremă, iar Nursi vorbește despre El ca fiind "Existentul în mod necesar" ("wâjib al-wujud"). În plus, teologic, Dumnezeu are nume și atribute divine care sunt reale, iar printre acestea Nursi se referă la
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
entități, atunci crearea unei insecte ar deveni la fel de dificilă ca și crearea Raiului . În alt plan, deși Nursi nu-i acuză pe adepții sufismului că nu cred în Ziua de Apoi și în judecata divină, el manifestă îngrijorare în ceea ce privește viziunea sufită conform căreia " Existentul în mod necesar (wâjib al-wujud)" este singurul cu adevărat existent, deoarece pare a amenința credința în Ziua de Apoi, un element esențial al religiei islamice. Nursi se referă atât la univers, cât și la o singură ființă
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
mai ușor atitudinea religioasă, care este puncul de plecare al oricărei spiritualități islamice; limbajul dragostei permite enunțarea adevărurilor esoterice de cel mai înalt nivel, fără a intra în conflict cu teologia dogmatică. Sinceritatea este considerată o stație obligatorie pe calea sufită, Nursi considerând că determină indivizi să nu asocieze, în mod inconștient, alte entități divinității, eliminând, totodată elimină ipocrizia și artificialul. Cu acest prilej Nursi evidențiază importanța sufletului ("nafs"), acea parte a individului care îndemnă la rău. Pe lângă suflet, inima este
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]