23 matches
-
Prin articulare, adjectivele își schimbă valoarea gramaticala, devenind substantive. § Prin adăugarea sufixului moțional -ka, de la aceste substantive se pot obține perechile lor de gen feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl. § Sufixul -ka s-a împrumutat adjectivelor sufixate cu -l`is/-l`uș/-l`ïs, pentru forme distincte de feminin, cu terminația de singular -a și de plural -es. § Aceste adjective cu 4 terminații, -s (m. sg.), -des (m. pl.), -a (f. sg.), -es (f. pl.
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
frecvent de derivare este adăugarea de sufix sau schimbarea de sufix, prin care se formează: Iată un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. De la substantivul "drvo" „copac, lemn”, se formează astfel șase cuvinte, dintre care trei de la cuvinte deja sufixate: Este carasteristică pentru limba croată formarea de substantive de la verbe prin derivare regresivă, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemplu: "napadati" „a ataca” > "napad" „atac”. Prefixarea este un procedeu mai puțin productiv decât sufixarea, dar este totuși un mijloc important de
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Wasserfall") „cascadă”; "kolodvor" (< "kolo" „roată” + "dvor" „curte”, cf. germ. "Bahnhoff") „gară”; "kamenotisak" (< "kamen" „piatră” + "tisak" „tipar”, cf. germ. "Steindruck") „litografie”; "neboder" (< "nebo" „cer” + "derati" „a zgâria”, cf. englezescul "skyscraper") „zgârie-nor”. Un exemplu de calc ce nu este cuvânt compus, ci sufixat, este "tvrtka" (< "tvrd" „tare, dur” + sufixul "-ka", cf. italiană "firma") „firmă”. Uneori noțiunea de calc se referă la un sens nou dat unui cuvânt deja existent în limbă, pe baza unui sens al unui cuvânt străin (calc semantic). Este cazul
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
limbă maternă pentru 85,2% din populație. Cea mai veche limbă slavă scrisă, bulgara este diferită de alte limbi din acest grup prin anumite particularități gramaticale, cum ar fi lipsa cazurilor substantivului și a infinitivului verbelor, precum și prin articolul hotarât sufixat. Bulgaria se consideră oficial a fi stat laic. Constituția garantează libertatea religioasă, dar desemnează creștinismul ortodox ca religie „tradițională”. Majoritatea populației (76%) se identifică drept ortodocși. Biserica Ortodoxă Bulgară este autocefală din 927, și are 12 episcopii cu 2.000
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
formează cuvinte din aceeași familie lexicala că și cuvântul de bază. Prin adăugarea sau schimbarea unui sufix, se formează (sufixele sunt marcate cu caractere aldine): Exemplu de familie lexicala formată prin sufixare, inclusiv un cuvant format de la un cuvant deja sufixat: Este caracteristică pentru limba sârbă formarea de substantive de la verbe prin derivare regresiva, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemple: "odmoriti se" „a se odihni” > "odmor" „odihnă”, "plakati" „a plânge” > "plač" „plâns, plânset”, "prepisati" „a transcrie, a copia” > "prepis" „copie”, "răsti
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Route 66!”) Scriitorul Ernest McGaffey ar fi afirmat: „Logaritmii vor lua locul legendelor, și 'hokum' pentru istorie.” Când a fost inițiat sistemul de numerotare UȘ în 1925, s-au stabilit câteva rute opționale, care au fost denumite, cu o literă sufixata după număr, indicând „nord”, „sud”, „est” sau „vest”. Deși câteva drumuri din sistem încă mai sunt numerotate în acest mod, AASHO consideră că acestea ar trebui să fie eliminate de câte ori este posibil, prin absorbția uneia dintre rutele opționale într-un
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
din punct de vedere); Anexa IV. Compatibilitatea semantică a adjectivelor absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret, deosebit, direct, esențial, filosofic, fizic, intelectual, istoric, moral, natural, real, serios, statistic, strict, teoretic cu procedeele de adverbializare. Frecvența în corpus. 2. DINAMICA ADVERBELOR SUFIXATE DE MOD ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ 2.1. Adverbele în -ește (-icește) 2.1.1. Situația adverbelor în -ește (-icește) în dicționare Inventarul adverbelor în -ește (-icește6) în româna contemporană este redus în comparație cu cel din stadiile mai vechi ale limbii
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
singură apariție - cordialmente, culturalmente, exclusivamente, fundamentalmente, naturalmente, paradoxalmente, radicalmente, solemnamente, structuralmente, substanțialmente. Adverbele în -mente, cu excepția lui eminamente, au un adjectiv neologic corespondent care se poate converti în adverb; se consideră că forma din urmă este cea nemarcată, iar cea sufixată este marcată stilistic. În limba actuală, se observă că actualmente a devenit neutru stilistic, fapt confirmat de concurența aproape inexistentă pe care i-o face adverbul actual 16 sau alte expresii modale, de tipul în mod/chip actual (vezi Anexa
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
în maniera/ă, într-o manieră, în chip, într-un chip, în chipul, din punct de vedere, dintr-un punct de vedere și construcțiile adverb + vorbind 26; se va face referire și la sinonimele lor descrise sau amintite anterior, adverbele sufixate și nesufixate. Vor fi sugerate câteva idei mai evidente în legătură cu premisele semantico-pragmatice și sintactice ale acestor lexicalizări și ale relației de sinonimie care se poate stabili între ele27. Analizând lista de compatibilități semantice ale categorizatorilor adverbiali cu adjectivele construită pe
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
22; strict - 339, strict vorbind -1, strictamente - 1. În ceea ce privește expresiile lexicale adverbiale cu adjective prototipic categoriale, se poate constata o preferință pentru adverbele omonime cu un adjectiv în detrimentul expresiilor adverbiale limitative, dar și utilizarea în mai multe cazuri a adverbelor sufixate: fizic - 101, din punct de vedere fizic - 13, fizic vorbind - 1, fizicește -1, în mod fizic -1; intelectual - 12, din punct de vedere intelectual - 2, intelectual vorbind - 2, intelectualmente - 5; istoric - 16, din punct de vedere istoric - 10, istoric vorbind
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
chip + adjectiv tind să devină sinonime arhaizante ale construcțiilor cu în mod, că expresiile lexicale adverbiale într-un mod + adjectiv ocupă, în general, poziția unui circumstanțial de mod propriu-zis). Sinonimia adverbialelor (adverbe nemarcate morfematic care au un corespondent adjectival, adverbe sufixate, expresii lexicale adverbiale) este, de cele mai multe ori, contextuală: unele adverbiale sunt conotate stilistic (la modul, la (un) mod, în manieră, într-o manieră, de o manieră sunt preferate în limbajul jurnalistic, categorizatorii conținând substantivul chip sunt arhaizanți și prețioși, multe
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
în paranteză 40. Tabelul de la 3.3. prezintă frecvența expresiilor lexicale adverbiale în cele cinci tipuri de texte avute în vedere. Anexa IV conține tabele care redau tipurile de lexicalizare adverbială (adverb nemarcat morfematic, care are un corespondent adjectival; adverb sufixat; expresii lexicale adverbiale) a 20 de lexeme (absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret, deosebit, direct, esențial, filosofic, fizic, intelectual, istoric, moral, natural, real, serios, statistic, strict, teoretic), urmărindu-se, și în acest caz, repartizarea stilistică a ocurențelor. ANEXA I Frecvența
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
chip + adj. - 1 - - - 1 din punct de vedere + adj. - - 2 1 - 3 adverb + vorbind 2 2 - - - 4 1 Vom folosi, în continuare, termenul mai general de adverbial, care se referă la adverbele nemarcate morfematic cu un corespondent adjectival, la adverbele sufixate și la construcțiile adverbiale de tipul în mod/din punct de vedere + adjectiv ori adverb + vorbind. Pentru ca descrierea adverbialelor cu această structură formală să fie mai completă, nu au fost excluse lexemele de alt tip decât cele de mod (precum
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
care însemna „relicvă arheologică a construcțiilor făcute de vechii uriași legendari“. Jidvei ar putea fi un antroponim derivat cu sufixul diminutival -ei din Jidov (ca Andrei, Matei, Zebedei etc.) cu sincoparea, frecvent întîlnită, a lui o neaccentuat. Jidovnița e dublu sufixată (cu -na și cu -ița) sau derivată cu sufixul compus -nița, diminutiv și locativ, de la Jidov. Jijia Este numele unui afluent de dreapta al Prutului, cu o lungime de 275 de kilometri, și al unui sat din județul Botoșani (aproape de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
să poarte, a încărca cu o povară", ihtamala "a suportat", himl "povară", haml "sarcina", hamlet "încărcătură dusă odată", hammal "purtător de povară, hamal" etc.266 - trei cazuri: nominativ, genitiv și absolutiv/acuzativ. - două genuri, femininul fiind marcat prin sunetul ț sufixat și/sau prefixat. - tipologie sintactica VSO cu tendința spre SVO. Exemplificam 267 prin evoluția rădăcinii afro-asiatice *mwt: EGIPTEANĂ egipteană mwt copta muu SEMITICA akkadiana maat ugaritică mt feniciana mt ebraica mwt arameica mwt, myt arabă mwt mehri mwt socotri mii
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
articolul hotărît, ca în limbile romanice, dar nu reprezintă ca în aceste limbi singura opoziție în raport cu gradul comparativ, fiindcă recurge și la desinența specifică. Modelul general germanic este urmat și de limba germană, cu particularitatea că, la superlativul relativ, adjectivul sufixat este precedat de prepoziția am: schlecht [(lext] "rău; prost", schlechter, am schlech-testen. Majoritatea limbilor germanice, îndeosebi cele nordice și engleza, pot uza în anumite condiții și de mijloace analitice pentru a forma gradele de comparație. Adjectivele care recurg la asemenea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și a poziției lui slabe în sistem, vezi Pană Dindelegan (2007a). 28 Inventarul bogat, aparținând fondului mai vechi al limbi, include: (a) cuvinte moștenite (bucea, curea, cățea, mărgea, măsea, rândunea, smicea, stea, turturea, ulcea, vâlcea, vergea, vițea); (b) creații românești sufixate (formații ca: albăstrea, cărticea, gălbenea, găurea, lingurea, măzărea, mielușea, minciunea, pielicea, pietricea, scândurea, uscățea, zorea etc.; (c) numeroase împrumuturi turcești și neogrecești (amandea, basma, beizadea, belea, bidinea, cafenea, catifea, cazma, cherestea, chesea, chiftea, cișmea, ciulama, dandana, dușumea, giubea, giurgiuvea, ghiulea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
vâlcea d. lat. vallicella + suf. diminutival -ică. VÂRFUL DOBREI, vârf din vecinătatea localității Mănăstirea Cașin, care desparte Dobrele Mari de Dobrele Mici. Et.: ap. vârf d. vsl. vrŭhŭ + n. pers. Dobra (din aceeași familie cu Dobru, Dobrea, Dobre și derivatele sufixate corespunzătoare) d. slv. dobrŭ “bun”. III LEGENDE TOPONIMICE 1. Satul Ștefan Vodă “Bătrânii de demult spuneau că în vremea domniei lui Ștefan cel Mare erau mulți hrăpăreți vecini care atacau țara Moldovei, ca s-o jefuiască și s-o supună
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
la 1396 ca voievod al Munteniei, căreia i se zicea Basarabia, închină țara Edvigăi, fiica lui Ludovic, răposatul crai al Ungariei, căsătorită cu Vladislav craiul Poloniei, dar rămasă “moșteană a crăiei Ungariei” (Vezi Icr, p. 108 urm.). Cuvântul apare și sufixat (vlădică), și în compusul Vladimir etc. El își are originea în organizarea statală a tracilor. Dacă vlad era stăpânul, vlada era zona stăpânită, puterea, ca și olatul, oblăduirea, cu derivatul vladnic “puternic”, de unde și vrednic. În forma vodă miezul lichid
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în Limba română actuală (ediția a II-a, 1948), credea (pe baza unor exemple precum indignă, să invente, să se prostitue) că neologismele vor fi încadrate mai ales fără sufixul -ez, că limba modernă va prefera formele nesufixate iar cele sufixate vor fi percepute ca „arhaisme”. O asemenea evoluție nu s-a confirmat; Al. Graur scria, ceva mai tîrziu, că „tendința limbii noastre rămîne în cotinuare aceea de a forma prezentul cu -ez..., pentru a regulariza flexiunea” (în Tendințele limbii române
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
însă cu precizarea că în cazul lui a lega sau a cînta sufixarea respectivă este afuncțională, în vreme ce pentru a lucra ea este funcțională, căci există forma uzuală eu lucrez. Ceea ce face însă de acestă dată să se opteze pentru forma sufixată nu este numaidecît norma istorică a limbii, căci există și forma eu lucru (de unde substantivul lucru), care are astăzi o circulație mai redusă și care nu este admisă de norma legiferată ce funcționează în primul rînd la nivelul limbii literare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
arctic, jert-fă, somp-tu-os, re-demp-ți-u-ne, sandviș, sfincșii, sculptor, func-ți-e, ast-ma-tic; anumite grupuri de patru consoane 21 se despart după a doua consoană: gangster, trans-gre-sa, trans-fron-ta-li-er (ultimele explicabile prin structura prefixată) sau după a treia consoană: vârstnic (despărțire motivată și prin structura sufixată); * o consoană aflată între un diftong și o vocală trece la silaba următoare: soare; * "un diftong și un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedente" (DOOM, 2005. p. LXXXIII): pro-iect, le-oai-că, ploaie; * cuvintele derivate și cele compuse se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fenomenelor lingvistice reperabile la fiecare nivel al limbii: la nivel fonetic/ fonologic modificări de sunete, sunete împrumutate, elidări ale unor sunete, lungiri de sunete, accentuări diferite, simbolismul fonetic etc.; la nivel lexical valorile unor arhaisme, regionalisme, termeni de jargon, formații sufixate/ prefixate, forme compuse, creații de cuvinte etc.; la nivel morfologic valorile stilistice ale tuturor claselor semantico-gramaticale, frecvența anumitor părți de vorbire în context etc.; la nivel sintactic -topica obiectiv/ subiectivă, construcții eliptice, construcții repetitive etc.140 Cea de-a doua
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]