105,057 matches
-
Sau, cum spune Alexandru Șafran, omul încetează de a mai fi el însuși, a fost scos din autenticitatea sa și aruncat în domeniul abandonului, pe care mulți îl califică drept comunitate. Dar această comunitate nu are nimic, ea nu are suflet" (p. 80). Cartea lui Alexandru Șafran este plină de învățăminte. Ea clarifică raporturile iudaismului cu principalele concepte ale lumii contemporane: democrație, minoritate, majoritate, morală, societate, știință, muncă. Fiecare dintre capitolele dedicate acestor teme merită o discuție aplicată. Cred că o
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
Zeletin Elegantul număr 3 al revistei ,Connaisseur" din 12-18 august a.c. (care ,se distribuie împreună cu "Averea", "Ziua" și "Gardianul"") cuprinde la pagina 19 articolul domnului Cosmin Zidurean, Umbra lui Marcel Proust la Corcova. Am dat să-l citesc imediat, cu sufletul pătruns atât de ecourile pe care acest tărâm fabulos, Corcova, evocator al importantei familii Bibescu, mi le trezește cât și de reverberațiile prin care titlul intra în rezonanță, printr-o nobilă aliterație, cu admirabila poezie a lui Grigore Alexandrescu, Umbra
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
mult spre critică (și-a pierdut din influență, și ce dacă...) decît spre public, atavism pe care-l atacă, ŕ tour du rôle, Ion Simuț și Costi Rogozanu: Cele mai bune romane din proza actuală au o intrigă de bibliotecă: sufletul androgin în Pupa russa de Gheorghe Crăciun sau relația ucenic-maestru în romanele recente ale lui Nicolae Breban, pînă la Puterea nevăzută, apărut de curînd, sau dezastrul spiritual al epocii actuale, ca în romanele lui Dan Stanca. ș...ț Mă întreb
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
și la un șoc evenimențial de tipul pasiunii amoroase, printr-o penitenta excepțională - cum este și cazul cuplului din volumele în cauză. În plus, dogmă și practica creștinismului medieval fac din om o ființă complexă, constituită prin unirea conflictuală a sufletului și trupului (corpus/anima). Indiferent de disprețul creștinismului medieval față de corp, ,acest dezgustător veșmânt al sufletului" cum îl numește Grigore cel Mare, omul medieval este constrâns nu numai prin învățătură Bisericii, ci și prin experiență să existențiala - în primul rând
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
cazul cuplului din volumele în cauză. În plus, dogmă și practica creștinismului medieval fac din om o ființă complexă, constituită prin unirea conflictuală a sufletului și trupului (corpus/anima). Indiferent de disprețul creștinismului medieval față de corp, ,acest dezgustător veșmânt al sufletului" cum îl numește Grigore cel Mare, omul medieval este constrâns nu numai prin învățătură Bisericii, ci și prin experiență să existențiala - în primul rând prin cea erotică - să trăiască în funcție de cuplul trup-suflet. În volumul îngrijit de Sylvain Piron (și care
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
romantic, cu un ușor accent militant. Pe calea evocării satului și a oamenilor lui, începând de la universul familiei, eul poetic recuperează, printr-o memorie afectivă, bogăția spirituală și umană a originilor. De aceea, durerea alternează romantic cu răzvrătirea, înfrângerea elanurilor sufletului cu înălțarea în lumină. Această dublă stare a dus în poezia lui Goga la întâlnirea armonioasă dintre elegia eminesciană și meditația blagiană. Din această perspectivă, Goga este poate poetul cel mai reprezentativ pentru momentul posteminescian și un precursor al meditației
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
unde a existat mai întîi un sentiment al dezastrului? Tenta literară a acestor rînduri nu trebuie să înșele cititorul: e vorba de filozofie aici, dar de una neconvențională, cum tot atît de neconvențională este și cartea lui Noica, Pagini despre sufletul românesc, din 1944. În fond, aici voiam să ajung: la modul în care Noica dă o rezolvare problemei deznădejdii. Volumul amintit este primul și singurul în care filozoful dă expresie unei idei ciudate: că filozofia nu poate apărea decît acolo
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
dezastrului" îi oferise ideea, ci constatarea rece că, în acea epocă, România trecea printr-o nenorocire fără precedent. În anul 1944, 38% din teritoriul țării se afla la vecini, iar perspectiva invaziei rusești împrumuta viitorului tenta unui pogrom previzibil. În sufletul tuturor se așezase deznădejdea. Ca tonus psihic, românii se aflau într-un punct dincolo de care ceva mai jos nu se putea închipui. Ei bine, în acest context dramatic, Noica începe să scrie despre dezastru ca despre condiția obligatorie a nașterii
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
a nu fi înțeles, cînd ciudățeniile personale și tristețea sînt cultivate cu oarece satisfacție. Nu se poate trăi fără Cioran și The Doors, fragilitatea înseamnă confuzie și invers, iar ,oboseala vagă" a rătăcirii și melancolia coboară plăcut și dureros în sufletele lor îmblînzite cu alcool și hașiș, retrase în mansarde dezordonate și intime unde timpul se dilată confortabil, nici un ochi străin nu cercetează și totul e permis. După-amiezele sînt lungi și leneșe în lumina hipnotică a amurgului, la fel și nopțile
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
Au dispărut cu totul bordeiele umede, săpate în pămîntul cald iarna, răcoros vara, și costînd atît de ieftin; dispar țiganii sacagii, ce-ți cer iarna un franc pe butoiașul de apă cumpărat cu cinci parale, dispar puțurile ridicate de un suflet creștin al cărui nume se pomenește de vreo cruce de piatră cu frumoase și vechi săpături, dispar felinarele de un metru, cu lampă mititică de petrol veșnic afumată, stinsă de fiece adiere de vînt...": Bucureștii ce se duc... Despre același
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
de parcă nu le-am fi deschis nicicînd, pînă într-atît de stearpă le-a fost lumea lăuntrică. Există o moarte sufletească a cărților, și ea este cu atît mai tristă cu cît cauza ei nu stă în paginile lor, ci în sufletul cititorilor. E un adevăr banal că, înaintînd în vîrstă, putința de a ne lăsa în seama ficțiunii livrești scade tot mai mult. Lecturile care ne-au format ființa și, uneori, ne-au hotărît destinul le-am avut întotdeauna în tinerețe
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
și conduc numeroase reviste de cultură, o mulțime de edituri unde își scot anual cărțile, pe ei îi veți vedea și auzi la posturile de televiziune și radio și tot ei au ocupat destule catedre de literatură la care otrăvesc sufletul studenților în ideea că Druță, bunoară, ar fi un scriitor perimat și minor, pe când dânșii sunt cei fără de care Europa n-ar mai fi auzit de Basarabia." O adevărată caracatiță siciliană! Găsim de prost gust și stupidă concluzia care pornește
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
taxează cu aceleași prețuri ca în piețele de la București. Pentru a ține această vîrstă de țăran, vărul meu muncește în Bucureșri și cum nu mai are apartamentul în care locuia pe vremuri, stă, cu patul, în apartamentul fetei sale. Cinci suflete în trei camere n-ar fi prea mult, cu condiția să nu devii, ca al cincilea, un soi de chiriaș obligatoriu, chiar și în calitate de tată care a cumpărat apartamentul. Vărul meu muncește în Capitală ca să poată duce la țară, o dată
Ucisă din dragoste de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11290_a_12615]
-
va folosi în discuția sa o serie de concepte de sorginte platoniciană, anume raportul dintre paradigmă și copie, concretizat ca raport dintre centru și provincie, ca raport dintre pur și amestecat, dintre real și simulacru, dintre ființă și devenire, dintre suflet și corp. Dar folosirea unor astfel de concepte platoniciene nu duce neapărat la o interpretare care să fie ea însăși, în esența ei, platoniciană. În plus, găsim de-a lungul lecturii o serie de teme care îi sunt foarte proprii
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
o noapte de februarie cu minus optișpe grade, din cauză de manele la Etno Tv, știu că ,ăla" înseamnă Haralampy. ...Și hohotește dând să-și smulgă părul din cap. N-o opresc, fiindcă îi înțeleg și-i respect jalea din suflet. Am învățat de la ,Iartă-mă", ,Din dragoste" și ,Surprize, surprize", că există momente în viață când omul, mai ales femeie fiind, simte nevoia din când în când să renunțe la o parte din podoaba capilară, sau măcar să o scurteze... Dar
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
Constanța Buzea Puțin și bun Recitirea pe îndelete a lucrurilor ce apar într-un armonios și fericit împreună într-o revistă solidă și mereu frumoasă precum se dovedește a fi Lettre international, după o citire cu sufletul la gură, se impune ca o retraversare subiectivă a textelor, dar într-o ordine alta decât aceea din sumar, în cunoștință de cauză acum, pe autori preferați și genuri, în funcție de interesele cu accent estetic sau de informare pe care le
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
zona arabă au înflorit civilizații de nivel excepțional. La ce bun acea civilizație dacă tot ce-a rămas din ea sunt sâmburii brutalității iraționale și ura sălbatică? O fi preluat (prelucrat, adaptat) dl Geoană de la americani sintagma ,revoluția binelui", dar sufletul său tot spre Marele Vecinuț (vorba lui Isidore Isou) trage. Culmea-culmilor, nu Geoană sau Iliescu au fost politicienii români care-au avut curajul să privească fără inhibiții spre Moscova, ci tocmai Traian Băsescu! Afirmațiile sale recente trebuie privite și în
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
spre zbor/ și spre cîntec/ fără nici o urmare" (simt în mine oase de pasăre). Ceea ce e o morală a extazului. Contrar poeticii pe care o ilustrează Lidia Lazu, așa cum am văzut, dematerializată, aeriană, cu ,oameni plutitori", cu ,lumină orbitoare", cu ,sufletul mai ușor decît aerul", așezată sub ,ochiului cerului izbăvitor", Ion Lazu ni se înfățișează ca un fervent al materiei. Nu epura spirituală, sublimarea, abstracțiunea îl atrag, ci concretul ce se concentrează sugestiv, revelîndu-și identitatea: , Drumul umblă din piatră-n piatră
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
stătea în drumul oamenilor, privindu-te numai, văzuse ce văzuse..." (XXXVIII). Cuvintele ele însele sînt înrobite analogiilor reificante. Tratate precum niște lucruri, se integrează perspectivei în cauză inclusiv prin această supramaterializare: ,Cuvinte risipite peste zi, readunate pe hîrtie, rotocoale ale sufletului, ocoluri, întoarceri, arcuri strînse în sine, gheme, cîrlige, resorturi intim desfăcute pe masă" (LXIX). într-o lume a lucrurilor, ce loc i-ar putea reveni poetului? Firește, unul subordonat, chiar insignifiant, orice ispită narcisiacă fiind astfel blocată: ,Venea parcă dintr-
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
interioară a subiectului, nu-l împiedică pe scriitorul ce-a trăit peste o jumătate de veac departe de țara sa de la o analiză atentă a acestuia. Ne propunem acum a-i urmări articulațiile principale în cuprinsul unor pagini memorialistice, intitulate Suflete cu umbră pe pămînt și editate de Nicolae Florescu. Exilul i se înfățișează lui Vintilă Horia nu doar ca o circumstanță biografică între altele, ci ca o situație-limită care ne obligă a da socoteală de tăria sau slăbiciunea fibrei noastre
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
împlinirii în operă, vezi Van Gogh. Octavian Paler ne relatează istoria unui aborigen din Patagonia, primitiv dacă vreți, care, văzându-și chipul într-o oglindă, a înnebunit pe loc. Ne putem imagina de câte ori s-a aprins în spiritul și în sufletul lui Van Gogh nebunia incendiară, solară, pictându-și eroic autoportretele. în Botticelli, Octavian Paler vede triumful operei asupra biografiei, nu și-l poate imagina pe acesta decât tînăr, ca pictura lui hedonistă, și asta nu doar pentru că pictorul nu ne-
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
de el și adecvate tensiunilor momentului, mai ales în dansurile de ansamblu de inspirație populară sau în cele pornite de la dansurile de salon. Jacobson era un liric, Eifman este un romantic tumultuos și foarte rus în oscilațiile acestui tumult din sufletul personajelor sale, atras cu precădere de situațiile dramatice, care ating uneori tragicul. Unde se află Eifman cel mai aproape de structura unui spectacol clasic este în conceperea scenariului, totdeauna o poveste în mai multe episoade, puse în valoare de dansuri de
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
pe urmele muzicii sale la prestigioase reuniuni și festivaluri europene. Totul pînă într-o zi , cînd globulele albe și hemoglobina i-au fost intoxicate de agenți alogeni care, ca niște cai troieni, i-au invadat trupul, atentînd totodată la pacea sufletului său nobil. N-am să pot uita vreodată clipa în care am aflat că Dieter Acker este pîndit de umbra suferinței fizice, el cel ce a fost mereu unul dintre cei mai luminoși și mai vii oameni pe care i-
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
în literature, arts, religions, ideologies, politics or mentalities, turns în metaphors and brutal realities. Keywords: East, West, literature, arts, religions, migration, cleavage. Est-Vest, văzut că dreapta-stânga, reprezintă o opoziție spațială care se transformă încet încet în metaforă care sălășluiește în suflet, un arhetip a cărui geneză nu o mai putem reconstrui. Este vorba de un anumit arhetip care rămâne neschim bat în forma sa pură, originală. Istoria lucrează asupra sa cu o deosebită forță, redefinindu-i neîncetat figură care, cu toate acestea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în Barbu Ștefănescu Delavrancea, Discursuri, antologie, postfața și bibliografie de Constantin Călin, Minerva, București, 1977, pp. 53-67. 23 P. P. Carp, Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Ed. Grâi și suflet - Cultură Națională, București, 2000, pp. 114-117; P. P., Carp, Era nouă (4 decembrie 1884), în Discursuri, volumul I (1868-1888), Editura Librăriei "Socec", București, 1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. 24 Titu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]