22 matches
-
caracteristice ale bazinului și rețelei hidrografice. Regimul scurgerii. Marile sisteme fluviatile ale Globului: Amazon, Mississippi, Nil, Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunăre. Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor geografică. 4. Geomorfologie. Procesele geomorfologice: dezagregare, alterare, gravitaționale (tasare, sufoziune, alunecările de teren), fluvio-torentiale: spălarea în suprafață. Versanții: tipuri de evoluție, clasificare: glacis, pediment, pediplena, peneplena. Relieful creat de apele curgătoare: albie, meandre, lunca, terase, piemonturi, câmpii de nivel de bază. Relieful petrografic: pe granițe, argile, nisipuri, loess, gresii și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
caracteristice ale bazinului și rețelei hidrografice. Regimul scurgerii. Marile sisteme fluviatile ale Globului: Amazon, Mississippi, Nil, Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunăre. Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor geografică. 4. Geomorfologie. Procesele geomorfologice: dezagregare, alterare, gravitaționale (tasare, sufoziune, alunecările de teren), fluvio-torentiale: spălarea în suprafață. Versanții: tipuri de evoluție, clasificare: glacis, pediment, pediplena, peneplena. Relieful creat de apele curgătoare: albie, meandre, lunca, terase, piemonturi, câmpii de nivel de bază. Relieful petrografic: pe granițe, argile, nisipuri, loess, gresii și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
acestor găvane provin de la diferite fenomene sau întâmplări petrecute, de la numele comunei sau al foștilor proprietari de pământ: găvanul Japca, găvanul cu apă, găvanul Traista, găvanul Radului, găvanul Larg al viișorenilor. Ele s-au format prin acțiunea complexă a tasării, sufoziunii, a apei de infiltrație, a prezenței loessului, a proceselor de crăpare (diaclazare) a solului sub influența insolației și înghețului ("Studiul agrochimic T.C. Viisoara, Județul Teleorman, Oficiul de studii pedologice și agrochimice Teleorman", Alexandria, 1995), având suprafețe variabile de la 1-2 ha
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
se termină cu un con de materiale. Nișele nivale (scochine) sunt microdepresiuni semicirculare sau ovale (de ordinul a zeci sau sute de metri), situate pe suprafețele ușor înclinate, unde acumularea și stagnarea paturilor groase de zăpadă duc la tasarea și sufoziunea depozitelor deluviale și eluvio-deluviale. Semipalniile nivale se dezvoltă în bazinele de recepție torențiale, care pemit acumularea unei mari cantități de zăpadă, ce poate persistă uneori de la un an la altul. Se pot observa chiar începuturi de névé. Panțele accentuate, dispuse
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
locului, seismologii de la Institutului Național Pentru Fizica Pământului spun că de vină ar fi o falie mai veche, o zonă sensibilă seismic, care s-a reactivat. Primele concluzii ale experților, pe baza datele colectate, sunt că cutremurele pot fi naturale (sufoziune mecanică) sau antropice (o activitate de extracție bazată și pe sonde injectie). Emil Străinu susține că mișcările tectonice au fost provocate de mâna omului, prin activități ilegale de foraj, care nu au respectat normele de protecție a mediului. George Purcaru
Cutremurele din județul Galați din 2013 () [Corola-website/Science/330238_a_331567]
-
Forma rezultată de „pâlnie” a gurii de vărsare poartă numele de estuar (Tamisa, Sena, Elba, Sf. Laurențiu). Procesele cu rol secundar însoțesc acțiunea apei marine. Procesele mecanice au o largă desfășurare pe țărmurile înalte și se manifestă prin alunecări, prăbușiri, sufoziune. Ele sunt intensificate de acțiunea valurilor și curenților. Procesele fizico-chimice sunt legate fie de acțiunea ceții și a picăturilor de apă rezultate din spargerea valurilor, fie de aceea a apei de mare. Sunt frecvente alterarea rapidă a mineralelor bogate în
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
satul Stejaru. Din punctul de vedere al modelării actuale a reliefului Câmpia Ploieștiului este afectată în principal de procese de eroziune și acumulare fluvială, care au loc de-a lungul albiilor, dar și de procese caracteristice suprafețelor orizontale interfluviale ("tasarea, sufoziunea") sau frunților de terase ("pluviodenudarea"). Procesele de tasare și sufoziune se manifestă în spatiile acoperite cu loess și dau naștere unor crovuri. în această câmpie crovurile sunt într-o fază incipientă, luând naștere pe suprafețele unde apa din precipitații sau
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
reliefului Câmpia Ploieștiului este afectată în principal de procese de eroziune și acumulare fluvială, care au loc de-a lungul albiilor, dar și de procese caracteristice suprafețelor orizontale interfluviale ("tasarea, sufoziunea") sau frunților de terase ("pluviodenudarea"). Procesele de tasare și sufoziune se manifestă în spatiile acoperite cu loess și dau naștere unor crovuri. în această câmpie crovurile sunt într-o fază incipientă, luând naștere pe suprafețele unde apa din precipitații sau din zăpadă stagneaza pentru mai multă vreme. Pe frunțile teraselor
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
1834, de Charles Lyell, provine din limba germană, unde se scrie Löß sau Löss și are aceeași semnificație. Solul derivat din loess formează unul dintre cele mai productive pământuri de cultură. ul este permeabil, apele de infiltrație determinând procese de sufoziune care duc la tasare și la formarea crovurilor. ul este alcătuit în mare parte dintr-un nisip fin (ca. 20-50 %) și un praf argilos, transportate de vânt. După conținut, diferitele tipuri de loess se clasifică în "argilos" sau "nisipos". Aceste
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
adaptate ondulărilor largi ale formațiunilor neozoice din Dobrogea de Sud. Există de asemenea, în nord (Munții Măcinului, Dealurile Tulcei și Podișul Babadagului), un ansamblu de forme de sedimentație (inselberguri, glacisuri de eroziune), iar pe substratul loessoid forme de tasare și sufoziune. Subdiviziunile principale ale Podișului Dobrogei sunt Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Dobrogei de Sud, despărțite de linia Hârșova-Capu Midia. Masivul Dobrogei de Nord este mai înalt, cu un relief mai variat și o înclinare generală de la Dunăre spre mare
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]
-
mai ridicat de argilă, plasticitate mai mare și porozitate mai redusă; Din datele prezentate se constată ca loessul trebuie considerat ca o rocă a cărei transformare se desfășoară continuu și rapid, atât pe cale fizică unde participă intens și procesele de sufoziune și tasare, cât și pe cale chimică, biologică. Porozitatea și structura prăfoasă sunt caracteristice pentru aproape toate tipurile de loessuri și depozite loessoide, acestea făcându-l să fie foarte rezistent în fata eroziunii. Loessul absoarbe apa cu multă ușurință, circulația acesteia
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
îl face să reziste la eroziune. Cel de al treilea element, COCa îi dă loessului o accentuată solubilitate, dizolvările produse creând spații libere în rocă. Pentru geneza și evoluția reliefului dezvoltat pe loess, prezintă importanță în mod deosebit două procese - sufoziunea și tasarea. În România loessul și depozitele loessoide se întâlnesc în Câmpia Română, Dobrogea, Câmpia de Vest. Relieful dezvoltat pe loess prezintă forme destul de variate, dar de dimensiuni reduse și puțin rezistente în timp. Apele curgătoare se adâncesc repede, săpând
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
sub formă de felii a loessului este o caracteristică distinctă pentru morfologie, ca de altfel și prăbușirea în trepte. Aceste prăbușiri apar nu numai în cadrul versanților văii, ci și în cadrul interfluviilor și pe fruntea câmpurilor, acolo unde se deschid râpe. Sufoziunea și tasarea sunt cauze principale ale producerii treptelor de prăbușire. Procese:sufoziune si tasare Circulația lesnicioasă a apei în loess, determina levigarea și deplasarea CO3Ca către baza rocii, mai umedă și mai puțin permeabilă, favorizând apariția unor concrețiuni calcaroase denumite
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
ca de altfel și prăbușirea în trepte. Aceste prăbușiri apar nu numai în cadrul versanților văii, ci și în cadrul interfluviilor și pe fruntea câmpurilor, acolo unde se deschid râpe. Sufoziunea și tasarea sunt cauze principale ale producerii treptelor de prăbușire. Procese:sufoziune si tasare Circulația lesnicioasă a apei în loess, determina levigarea și deplasarea CO3Ca către baza rocii, mai umedă și mai puțin permeabilă, favorizând apariția unor concrețiuni calcaroase denumite păpuși de loess sau broboane. Ca rezultat al sufoziunii urmată de tasare
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
de prăbușire. Procese:sufoziune si tasare Circulația lesnicioasă a apei în loess, determina levigarea și deplasarea CO3Ca către baza rocii, mai umedă și mai puțin permeabilă, favorizând apariția unor concrețiuni calcaroase denumite păpuși de loess sau broboane. Ca rezultat al sufoziunii urmată de tasare, pe loess iau naștere mici excavații închise având contururi circulare sau ovale denumite crovuri sau găvane. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea și Banat. Lărgirea și adâncirea continuă a crovurilor
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
găvanelor, conduce cu timpul la formarea unor spații depresionare de dimensiuni mari, denumite padine. În cadrul lor se stabilesc așezări, pâlcuri de pădure și o vegetație ierboasă mai abundentă, fiind asemănătoare unor mici „oaze” pe întinsul zonelor de stepă. Procesul de sufoziune creează la suprafață o pâlnie de sufoziune, continuată adânc cu un canal vertical, îngust, care străbate depozitul de loess pe toată grosimea lui. Datorită îngemănării pâlniilor se formează râpe de sufoziune, delimitate de versanți abrupți, închise la cele două extremități
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
spații depresionare de dimensiuni mari, denumite padine. În cadrul lor se stabilesc așezări, pâlcuri de pădure și o vegetație ierboasă mai abundentă, fiind asemănătoare unor mici „oaze” pe întinsul zonelor de stepă. Procesul de sufoziune creează la suprafață o pâlnie de sufoziune, continuată adânc cu un canal vertical, îngust, care străbate depozitul de loess pe toată grosimea lui. Datorită îngemănării pâlniilor se formează râpe de sufoziune, delimitate de versanți abrupți, închise la cele două extremități. Către obârșiile lor, râpele de sufoziune au
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
mici „oaze” pe întinsul zonelor de stepă. Procesul de sufoziune creează la suprafață o pâlnie de sufoziune, continuată adânc cu un canal vertical, îngust, care străbate depozitul de loess pe toată grosimea lui. Datorită îngemănării pâlniilor se formează râpe de sufoziune, delimitate de versanți abrupți, închise la cele două extremități. Către obârșiile lor, râpele de sufoziune au legături prin hrube subterane cu alte pâlnii de sufoziune. În loess și depozite loessoide, din cauza umectării intense, se pot produce unele alunecări superficiale, mai
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
de sufoziune, continuată adânc cu un canal vertical, îngust, care străbate depozitul de loess pe toată grosimea lui. Datorită îngemănării pâlniilor se formează râpe de sufoziune, delimitate de versanți abrupți, închise la cele două extremități. Către obârșiile lor, râpele de sufoziune au legături prin hrube subterane cu alte pâlnii de sufoziune. În loess și depozite loessoide, din cauza umectării intense, se pot produce unele alunecări superficiale, mai ales atunci când apa de infiltrație se oprește în baza loessului, unde întâlnește o rocă impermeabilă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
străbate depozitul de loess pe toată grosimea lui. Datorită îngemănării pâlniilor se formează râpe de sufoziune, delimitate de versanți abrupți, închise la cele două extremități. Către obârșiile lor, râpele de sufoziune au legături prin hrube subterane cu alte pâlnii de sufoziune. În loess și depozite loessoide, din cauza umectării intense, se pot produce unele alunecări superficiale, mai ales atunci când apa de infiltrație se oprește în baza loessului, unde întâlnește o rocă impermeabilă. Datorită șiroirii pe versanții de loess cu o structură mai
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
sau oceane. SUBSIDENȚĂ Scufundare lentă și progresivă a fundului unui bazin sau depresiune. TASARE Fenomen de lăsare ușoară a unor terenuri formate din roci afânate, poroase, datorită micșorării volumului porilor rocii sub presiunea stratelor de deasupra sau a proceselor de sufoziune. TRASPARENȚĂ Calitatea unei ape de a lăsa să treacă prin ea lumina. Cel mai adânc pătrunde lumina albastră. TRAVERTIN Tuf calcaros, poros cu numeroase cavități.
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
extins, incluzând diverși constituenți calificativi, propoziții relative etc., este însoțit de articolul nehotărât, în contextele de tipul celor de mai sus: România este o membră apreciată a Uniunii Europene Sistemul fizic efectuează un lucru mecanic care măsoară variațiile energiei etc. Sufoziunea este un proces care creează în loess hrube, hornuri, tunele (S. Popescu, Geografie: 10). (c) Similar, la plural (nominativ-acuzativ), grupul nominal argument (subiect, complement, inclusiv în construcții cu prepoziții) este însoțit uneori de niște, în contextele în care, de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]