21 matches
-
pur plastică. Nimic fluid și solubil, nimic muzical, ci totul aspru, dur; poezie de blocuri granitice înfipte solid într-o construcție ciclopică; poezie fără mister,cu largi acorduri împietrite...Și simboliștii l-au folosit uneori ca pe un focar de sugestiune; simbolul nu trebuia însă privit ca un element caracteristic al simbolismului. În urma procesului natural de intelectualizare și de științism al epocii noastre s-ar putea întâmpla ca,sărăcit în izvoarele sale, lirismul să invadeze în domeniile speculației intelectuale, aducând motive
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
să-și dea mari silințe pentru a scăpa de primejdia ce-o amenință. Ea cată să respingă cu energie toate cererile exorbitante cari ar putea să pună în joc interesele ei cele mai sfinte și să întîmpine cu neîncredere toate sugestiunile cari i-ar putea fi fatale. S-a zis adeseori că independența statelor țărmurene ale Dunării nu poate fi, în orice caz, decât relativă, adecă că sunt menite de-a gravita împrejurul uneia sau alteia din cele două mari împărății
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dintre putere (Ilion, regele Naxosului) și învățații care o slujesc (vraciul și filosoful Numidias). Drama Miros de iarbă îi oferă prilejul unei prefețe, adevărat manifest de teatru modern, inovator, în care susține specificitatea textului dramatic, insistând asupra capacității acestuia de „sugestiune și de spontaneitate”. H. glosează, de asemenea, în jurul menirii regizorului, imaginat ca un „cititor inteligent”, care „întregește” ceea ce este doar schițat în text. Dar piesa nu depășește nivelul unei demonstrații, cu personaje sacrificate tezei, lipsite de o evoluție firească. Dialogul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]
-
chelarul și chiar cu «șeful» Vichentie leahul“ (1, 4). „Duminecă, după ce popa Vasile în urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte [ajutat de dascălul Andronache], la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta în haine de sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, îmbătrînită înainte de vreme. Ea ținea în dreapta o menedă de aramă de două «copeici» și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
vacanță, locul colegilor de școală este luat de „Niculiță, care putea ajuta acum pe tatăl său Dumitru la plug și la cărat, Gheorghiță al lui Vichentie bucătarul, și mai cu seamă Tănăsică țigănușul“ (2, 89), care „se dovediră mai accesibili sugestiunilor sale de aventură [...] decît toți colegii de la școală“ (2, 89). Onomastica folosită de boierime o aflăm din primele pagini, cînd se prezintă participanții la botezul lui Vania, dar mai reprezentativă este onomastica grupului prezent la nunta lui Iorgu Răutu cu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Cuvântul", an VI, nr. 1712, 27 ianuarie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 443: "Biserica e datoare să respingă orice încercare de imixtiune a oamenilor politici în treburile ei. Cu atât mai mult să respingă sugestiunile Partidului Liberal, dușmanul ei permanent". 1 Vartolomeu Stănescu (1875-1954), figură aleasă a Ortodoxiei românești, cu studii universitare de teologie la București, de teologie catolică și protestantă la Paris, de drept și sociologie la Sorbona (teza de doctorat cu titlul La
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu șeful Vichentie leahul. Duminecă, după ce popa Vasile În urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte, la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta În haine de sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, Îmbătrînită Înainte de vreme. Ea ținea În dreapta o menedă de aramă de două copeici și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
prima sa vacanță, locul colegilor de școală este luat de Niculiță, care putea ajuta acum pe tatăl său Dumitru la plug și la cărat, Gheorghiță al lui Vichentie bucătarul, și mai cu seamă Tănăsică țigănușul, care se dovediră mai accesibili sugestiunilor sale de aventură decît toți colegii de la școală. Onomastica folosită de boierime o aflăm din primele pagini, cînd se prezintă participanții la botezul lui Vania, dar mai reprezentativă este onomastica grupului prezent la nunta lui Iorgu Răutu cu Smaragda Theodorovna
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
carieră medicală, a tras în București 32 mii de panglici. Acest empiric și-a câștigat repede o mare popularitate în clasele de jos ale societății; apoi faima lui s-a urcat și în straturile de sus. Atât de puternică este sugestiunea și atât de întinsă era incultura, încât, la cele mai multe consulturi, când cazurile erau desperate, doctorul Drasch trebuia să fie chemat ca un salvator. De cum a venit în București, a tras la Hotelul Avram de sub Dealul Mitropoliei; aci a locuit foarte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe seama lui. Bineînțeles că d-abia zece la sută din ceea ce i se atribuia era adevărat. Cu toate acestea, să nu se creadă că terapeutica lui Ludovic Drasch nu se întemeia pe un oarecare adevăr. Drasch credea mult în influența sugestiunii, dar credea mai mult decât se cuvenea. Aproape întreaga lui terapeutică era închinată sugestiunii. El credea mai mult în acest agent de ordin moral decât în medicamentele înghițite. Bineînțeles că medicația lui putea fi potrivită față de unele afecțiuni nervoase; dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era adevărat. Cu toate acestea, să nu se creadă că terapeutica lui Ludovic Drasch nu se întemeia pe un oarecare adevăr. Drasch credea mult în influența sugestiunii, dar credea mai mult decât se cuvenea. Aproape întreaga lui terapeutică era închinată sugestiunii. El credea mai mult în acest agent de ordin moral decât în medicamentele înghițite. Bineînțeles că medicația lui putea fi potrivită față de unele afecțiuni nervoase; dar ce putere puteau să aibă sugestiunea, panglicele, palmele, țipetele, răstelile, saburul sau siminichia 354
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se cuvenea. Aproape întreaga lui terapeutică era închinată sugestiunii. El credea mai mult în acest agent de ordin moral decât în medicamentele înghițite. Bineînțeles că medicația lui putea fi potrivită față de unele afecțiuni nervoase; dar ce putere puteau să aibă sugestiunea, panglicele, palmele, țipetele, răstelile, saburul sau siminichia 354 în tuberculoză, cancer, febră tifoidă, boalele de ficat, de rinichi etc. etc.? Cât de superficială sau cât de nulă idee avea despre știința medicală învederează următorul fapt: cu câtva timp înainte de a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-Justiția contractuală. XLI. Despre egalitate.-Justiția distributivă. XLII. Despre fraternitate.Justiția reparativă. XLIII. Idealul popoarelor în veacul nostru. XLIV. Despre datoriĭ XLV. Regulile purtàriĭ omenescĭ. XLVI. Igiena morală XLVII. Educația morală XLVIII. Scopul educației morale XLIX. Mijloacele educației morale L. Sugestiunea morală. LI. Desvoltarea consciințeĭ morale LII. Factoriĭ evoluțieĭ morale LIII. Factoriĭ direcțĭ și indirecțĭ aĭ evoluției morale LIV. Principiele moraliĭ sociale LV. Morala domestică, saǔ in familie LVI. Principiile moraliĭ în familie LVII. Morala civilă. Princiile moraliĭ civile LVIII. Despre
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
la fiecare problemă pusă în studiu. Delegatele din fiecare țară răspund, dând date asupra chestiunilor puse, arătând fiecare stadiul în care se găsește în țara sa acea problemă din punctul de vedere al legilor și al moravurilor și făcând propuneri, sugestiuni proprii conform părerii ce are acea delegată, sau conform atmosferei din țara sa. Prezidenta din comitetul internațional al comisiunii, ordonează și coordonează materialul primit, îl pune în discuție dacă e cazul la primul Congres, în care se iau rezoluții, se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
cel ce scrie să aleagă una sau alta din cele două căi care i se deschid: „Ori trebuie să li se păstreze simplitatea lor cu totul ceea ce a făcut Creangă ori să fie luate numai ca motive depărtate, ca o sugestiune pentru realizări în care imaginația scriitorului să adauge ceva nou, o viziune personală, limpezită în preocupările artei.” Referitor și la Delavrancea, pentru că el nu face nici una nici alta, și ca urmare ajunge la creații în care „Lipsa de unitate și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
se va îndrepta, astfel, spre expresia obiectivă a sentimentelor și, deci, spre expresia indirectă și simbolică. Procedeul nu e nou; în stare latentă, el e la baza multor creațiuni poetice. Și simboliștii l-au folosit uneori ca un factor de sugestiune; simbolul nu trebuie însă privit ca un element caracteristic al simbolismului. În urma procesului natural de intelectualizare și de științism al epocii noastre s-ar putea întîmpla ca, sărăcit în izvoarele sale, lirismul să invadeze în domeniile speculației intelectuale, aducând motive
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sa privind filiația futurismului italian: „Ei și-au dat într-adevăr samă că literatura a rămas prea mult timp în Italia departe de curentele regeneratoare din alte țări și că o modernisare a ei, în toate direcțiile, se impunea. Sub sugestiuni din Franța, dînșii au însemnat în programul lor cîteva idei juste — inspirația din vieața modernă și, în ce privește forma, principiul versificației libere, amîndouă luate de la simboliști și continuatorii lor, deși Marinetti și tovarășii săi nu vreau parcă să o recunoască, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Cuvântul", an VI, nr. 1712, 27 ianuarie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 443: "Biserica e datoare să respingă orice încercare de imixtiune a oamenilor politici în treburile ei. Cu atât mai mult să respingă sugestiunile Partidului Liberal, dușmanul ei permanent". 1 Vartolomeu Stănescu (1875-1954), figură aleasă a Ortodoxiei românești, cu studii universitare de teologie la București, de teologie catolică și protestantă la Paris, de drept și sociologie la Sorbona (teza de doctorat cu titlul La
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
blocului-ecran din piață, cu transformarea acestuia în business-center și, în fine, cu prevederea PUG din 2000 ca, totuși, artera către Academia de Război, care ar urma să radă Calea Buzești spre a completa Inelul 1, să fie totuși tă-iată... 24 "Sugestiuni pentru înfrumusețarea orașului", text inedit în Secolul 20 4-6/1977 "Bucureștiul", pp. 179-194. 25 Luminița Machedon și Ernie Scoffam, Romanian Modernism (Cam-bridge, MA: MIT Press, 1999), dar și, sau mai ales, expoziția și catalogul București, Anii 1920-1940: între avangardă și
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
între 1850 și 1880 mortalitatea a înregistrat procente duble față de acestea. Mortalitatea înregistrată la Ospiciul Golia a variat, între 1880 și 1900, între 6 și 12%. 71 P. Gh. Samarian, op. cit., vol. 3, p. 61. 72 "Magnetism și Ipnotism" și "Sugestiuni în stare normală", conferințe ținute la Ateneul din Bârlad la 1 februarie și 8 martie. * Reconstituit pe baza tabelelor de cereri aprobate. 73 P. Pruteanu, Contribuții la istoricul spitalelor din Moldova, București, Editura medicală, 1957, p. 275. 74 A.S.I.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sur la Valachie, 1856, p. 8). 78 G. Creiniceanu, Literatura medicală română. Biografie și Bibliografie, Editura Academiei, București, 1907, p. 104. 79 Conferințe ținute la Ateneul din Bârlad la 1 februarie și 8 martie 1887, intitulate "Magnetism și ipnotism" și "Sugestiuni în stare normală". * Format mare, 4o. 80 Iași, 1863, p. 362. 81 I. Străchinaru, Problema asistenței medicale a bolnavilor psihici în opera lui Anastasie Fătu, "Neurologia, psihiatria, neurochirurgia", vol. VIII, nr.3, anul 1963, pp. 273-279. 82 A. Fătu, Proiect
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]