357 matches
-
a pătruns până la piele! Când a pronunțat țiganul cuvântul magic TUN, Mototolea a sărit, ca săltat de un resort și i-a deschis portiera din spate. L-a împins în mașină și, tremurând de emoție, a întrebat cu o voce sugrumată: --Ce...tun? Să nu mă ademenești cu cine știe ce afacere necurată, că eu sunt un om cinstit! --Da, eu sunt necinstit, șefule? spuse ofensat țiganul. Așa impresie ți-ai făcut matale despre mine? Păi, eu am venit la dumneata cu un
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
Erika, bunica sa, se chinuia și ea întinsă lângă el, pe niște scaune. Katy s-a apropiat, l-a luat în brațe și l-a sărutat pe frunte. El, a deschis ochii, a privit-o lung, a lăcrimat și, aproape sugrumat, a șoptit: ,,mami!” - Lajos, sunt Sara! Am venit să te pup și eu. Sunt sigură, întâi m-a adunat din gânduri, iar după aceea mi-a zâmbit. L-am sărutat pe ochi. Erika s-a trezit și, speriată, când încă
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 by http://confluente.ro/Oltenii_un_fel_de_evrei_al_florin_tene_1328862997.html [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
curaj nebănuit. - Cine-l iubește pe Zorba,iubește sigur viața. Iar eu am plecat de acasă ,fiindcă vreau să trăiesc neapărat , îi dă replica în aceeași limbă , de care Shakespeare nu ar fi fost chiar mândru, că e atât de sugrumată. - Vrei să trăiești ?! Îndrăzneala tânărului îi atrăsese oarecum atenția. Până la urmă,o slugă care să îi facă treaba, acum că e bătrân, nu e de neglijat. - Ok, doi euro pe oră și-o masă caldă. E tot ce pot să
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1449653533.html [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
și în final îl duc la prăbușire. Abaterea de la calea bună, nu poate duce la ceva bun, nu pentru că o spun eu, este o lege inexorabilă. Cei ce urăsc nu pot fi niciodata fericiți. Preopinentul meu mărturisea cu vocea aproape sugrumată "sunt profund nefericit pe toate planurile". Striga în el o disperare fără margini, dar o disperare joasă, în contradicție totală cu o mare admiratie de sine pe care o flutura cu dezinvoltura prostului fudul. Mintea sa era mereu în priză
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1438700937.html [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
celui care a reușit până la urmă să intre în poveste. Se pare că încă mai funcționez ! - Să-i transmiți urări de bine de la mine ! - O să-i transmit cu siguranță ...numai că am uitat cum te numești ! îi zic cu vocea sugrumata de rușine. - Cum naiba ?! Păi de,când se ajunge omul.... Costel ! Îmi iau o mimă deslușita pe deplin. - Ăă,da,da .... Costel ! Vocea-mi rămâne la fel de sugrumata. Abia se mai aude . - Ok,îmi pare bine că te-am revăzut ! Hai
LA POALELE MUNTELUI SEMEȚ de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1433505033.html [Corola-blog/BlogPost/379740_a_381069]
-
cu siguranță ...numai că am uitat cum te numești ! îi zic cu vocea sugrumata de rușine. - Cum naiba ?! Păi de,când se ajunge omul.... Costel ! Îmi iau o mimă deslușita pe deplin. - Ăă,da,da .... Costel ! Vocea-mi rămâne la fel de sugrumata. Abia se mai aude . - Ok,îmi pare bine că te-am revăzut ! Hai vino să te-mbrățișez că poate așa n-o să-ți mai uiți prietenii. ! Și mă îmbrățișează strâns. Ciudată îmbrățișare pentru doi oameni serioși, cu păr cărunt la
LA POALELE MUNTELUI SEMEȚ de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1433505033.html [Corola-blog/BlogPost/379740_a_381069]
-
eu sunt cea în drept să-i caut și să-i găsesc. Oriunde. Este obligația și dorința mea. - Vei face cum vei crede. Nu am cum să te ajut. - Nici măcar..., vocea cu un ton scăzut, de astă dată, a Anei, sugrumată și stinsă, cerea ajutor, un ultim ajutor:... locurile pe unde au trecut? - Ba da. Poftim. Și îi întinse cu mâna tremurândă un plic. Aici ai toate adresele. Nu am cum să te ajut, sublinie încă o dată ispravnicul, privind în gol
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
este asemenea curbei lui Gauss, ascendentă firesc până la apogeu, dar accidental bulversată de întâmplări catastrofice cum ar fi pierderea facultăților mintale, când omul cade în starea aceea ce nu este nici viață, nici moarte, ci somn: „S-a prăbușit nevolnic, sugrumat/ de o bizară stare de rău/ În tinerețe îi fusese atât de bine,/ încât și uitase definiția tristeții” - („Incident pe curba lui Gauss”) După ce am lecturat volumul acestei tinere poete, oprindu-mă asupra unora dintre poeme, în mod special, și
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1447679719.html [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
Era o vară târzie, ultimele mele zile dintr-un concediu sugrumat, smuls cu chiu cu vai hârțoagelor geloase, hotărâte să mă înece fără drept de apel înainte de a prinde o gură de aer curat, de munte. Cu bucuria unui copil căruia i s-a promis o jucărie, m-am îndreptat către
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1416449997.html [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
pe cealaltă parte a constatat că e moarta.El ne-a spus că ar fi omorât-o un animal pantru că avea mușcături pe corp dar când am mers la fața locului, am văzut că avea vânătăi în jurul gatului.Fusese sugrumata.Muscaturile probabil fuseseră făcute mai pe inserat de vreun animal. -Deci e vorba de o crimă,nu?întreba Aongus.Dar cine ar fi putut să facă așa ceva?Și cu ce motiv? -Aceaste întrebări am putea să vi-le punem și
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1492929894.html [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
BĂTRÂNI... Am rămas doar, Două străchini de lut, Ciobite de vreme, Mușcate de timp, Una arsă și neagră, Din transilvanul Corund, Cealaltă albă, Cumpărată demult. Avem fețe brăzdate, De plugul anilor mulți, Smochine uscate, Ochii martori tăcuți. Vocile ne sunt, Sugrumate, De amintirea, Anilor trecuți. Referință Bibliografică: Bătrâni / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul I, 30 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
BĂTRÂNI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Batrani.html [Corola-blog/BlogPost/346500_a_347829]
-
că am permisiunea să ucid și să schilodesc... Dacă ție îți revine gloria, mie îmi revine rușinea), ca la sfârșit să se împrăștie în versul "Magnified, sanctified, be thy holy name" (Fie că numele tău sfânt să fie slăvit, divinizat). Sugrumata de tristețe, cu o cadența funebra, vocea suferinda a poetului se împletește cu vocile corului de bărbațti al comunității Shaar Hashomayim de la sinagoga din Montreal, unde Cohen a crescut și a fost Bar Mitzvah. În final, implorarea intonata de cantorul
SUMBRU, RESEMNAT ŞI ÎNĂLŢĂTOR – YOU WANT IT DARKER DE LEONARD COHEN de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1483695456.html [Corola-blog/BlogPost/368852_a_370181]
-
Cine i-a spus? La întrebarea asta, Franz plecă privirea în pământ. - Franz!!!, îl strig. Cine i-a spus? Tăcere. Mă enervez peste limite și-l iau de guler: - Spune dracului odată! Cine i-a spus lui Kaiser? Franz bâigui sugrumat și stânjenit: - Partenera dv., domnule... Cea care locuiește cu dv. aici... Doamna brunetă... Renae... - Cum??? Ce-ai spus???, îl întreb cu ochii cât cepele. N-a mai repetat și și-a strâns umerii. - Franz!, îi strig. Nimic. Nicio reacție. - Franz
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Lagar_si_razboi_partea_i_cristea_aurora_1394375912.html [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
BĂTRÂNI... Am rămas doar, Două străchini de lut, Ciobite de vreme, Mușcate de timp, Una arsă și neagră, Din transilvanul Corund, Cealaltă albă, Cumpărată demult. Avem fețe brăzdate, De plugul anilor mulți, Smochine uscate, Ochii martori tăcuți. Vocile ne sunt, Sugrumate, De amintirea, Anilor trecuți. Referință Bibliografică: BĂTRÂNI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 890, Anul III, 08 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
BĂTRÂNI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 by http://confluente.ro/_batrani_mihai_leonte_1370678611.html [Corola-blog/BlogPost/346214_a_347543]
-
a rolului nebunului Popriscin din „Însemnările unui nebun” de Gogol: ,,O „experiență temerară”, singur, într-un spectacol de două ore. Arta lui Dionisie Vitcu „excelează în reverberații și nuanțări. Masca lui, mereu gravă, privirea, întreg corpul în continuă agitație, rostirea sugrumată sau explozivă (...) în teatru se vorbește și cu mîinile. Tăcerea vorbește și ea. De vreo zece ani, Dionisie Vitcu a intrat lent în acest personaj de excepție; l-a studiat, l-a tras în esențe, l-a aprofundat. Împins prea
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
nu o auzea să vină să o scape din mâinile lui Viorel. Mai mult, parcă Mircea fugea de ea. Viorel era fioros, chiar odios, cum îi străluceau ochii și cum avea părul vâlvoi pe cap. Era transpirată toată, cu vocea sugrumată și când s-a trezit, lângă ea se afla atât asistenta, cât și doctorul care îi făcea o injecție pentru liniștire. - Ce s-a întâmplat, domnișoară? Ne-ai speriat pe toți cu țipetele dumitale. Ai avut vreun coșmar? - Da... am
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392717054.html [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
luați loc! - Da, domnule, răspunse Lena! - Cunoașteți procedura, ați fost informați? - Da..., mi-a fost explicată mie și eu le-am spus-o și lor. - Sunteți toți de acord cu această înfiere? Părinții fetiței? - Da domnule, răspunse Nicolae, cu glasul sugrumat. - Doamna Ionescu? - Și eu, răspunse Floarea ca dintr-o altă lume, palidă și tremurând din toate încheieturile. - Domnul Petrescu? - Sunt, domnule, să ne ajute Dumnezeu! - Doamna Petrescu? - Păi, mai este cazul? Nu eu venii să... - Doamna Petrescu, aceasta este procedura
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457561347.html [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
ne-ai lăsat printre cetăți dezlănțuite Un gol pe pietre ale unor zidurilor prăfuite, O lacrimă din mine se desprinde și se-nfiripă Știind că azi nu va mai fi ca ieri. Eu stau și meditez la ziua dintre anotimpuri sugrumate, Clepsidra din privirea ta strabate depărtări Un pas ne leagă printre cuvintele înlănțuite Ale unei lumi de-a pururi învechite. UMBRELE CAILOR În noaptea acelei judecății nesăbuite, Umbrele cailor care tropoteau Păreau tridimensionale la lumina lunii hilare, Ropotele lor încălzeau
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483883571.html [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
care a rostit și domnia sa câteva cuvinte. Evenimentul a făcut parte din Proiectul „Sunt suflet din sufletul neamului meu”. A urmat Sfântă Slujba, săvârșită de un preot ortodox, asistat de un diacon. Întreaga atmosferă, bucuria mâhnita din privirile noastre, glasul sugrumat al inimilor care-l plângeau încă, a făcut această întâlnire de neuitat. Mulțumirea că am facut ceva pentru poetul stingher, a ridicat umbră care se abătuse peste sfârșitul lui nedrept, pește nepăsarea concitadinilor scriitori și poeți, peste faptul înstrăinării de
MEMORIAL SIMON AJARESCU. A FOST UN OM VIU, PIPĂIBIL CU MÂNA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Memorial_simon_ajarescu_a_fos_cezarina_adamescu_1386492854.html [Corola-blog/BlogPost/353326_a_354655]
-
În zece ani, aceasta „credință” s-a accentuat. Secțiile maghiare ale liceelor de muzică abia mai funcționau, la celelalte erau acceptați puțini elevi de această etnie, iar absolvenții facultăților erau repartizați prin Moldova. Practic, întreaga cultură maghiară din România era sugrumata. Foarte mulți soliști vocali talentați au fugit atunci din țară, pentru că nu se mai puteau angaja nicăieri. În anii ’90, am fi putut formă o operă numai cu artiștii clujeni - români și maghiari - care fugiseră din țară în cele două
Szép Gyula: „La Cluj-Napoca a fost compusa si prezentata prima opera in limba maghiara, din lume” by http://uzp.org.ro/szep-gyula-la-cluj-napoca-a-fost-compusa-si-prezentata-prima-opera-in-limba-maghiara-din-lume/ [Corola-blog/BlogPost/93540_a_94832]
-
meu de fericire îl aruncam peste lume năvod, dar ai scăpat din plasa mea de iubire și ai tăiat-o, cu sabie de Irod. Noaptea număr stelele, turmele și numele tău îmi sună atât de gol, atât de înfundat și sugrumat, ca un înec al inimii în nămol. Referință Bibliografică: Numele / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1905, Anul VI, 19 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NUMELE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1458376629.html [Corola-blog/BlogPost/368963_a_370292]
-
piept și nu ne lasă să scoatem capul pe fereastră. Dar simt o usturime la genunchi. Corneluțo tată ,dragostea ta ne-a cam adus de râpă ! Ne revenim din șoc după secunde bune. - Îmi pare rău, se tânguie cu vocea sugrumată. - Probabil că așa a fost să fie ! Sau poate că Dracula ăsta,care tot bântuie pe-aici ,a ținut morțiș să ne arate că suntem buni la teorie ,dar practica ne cam omoară. Și tu ți-ai contrazis principiile,ai
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1465714572.html [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
răspândea un miros dulceag, plăcut. Ca și cu zile în urmă, o luă în brațe. Ea nu se opuse, și nici când el începu s-o sărute pe frunte, pe obraji... -Maria!...Maria!...-vocea îi suna joasă, încărcată de tandrețe, sugrumată...Era decis, de data aceasta, să-i mărturisească toată dragostea lui, de când era un copil, toate visurile lui cu ea, tot dorul, așteptarea, speranța... -Maria...eu...-Inima îi bătea cu putere, dureros-. Maria!, dra... -Șit!- îl întrerupse ea, punându-i
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1485538862.html [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
-E din hârtie? -Și din hârtie, că vântul o ridică și o zboară către libertate, către aripi ... -E din semințe? -Probabil, această stare a-mpânzit lumea ... -E din iarbă și flori? -Negreșit, unde calci, ai grijă, sunt duhuri, care oftează, speranțe sugrumate, iluzii protectoare, vise fără interdicții - în iarbă, în floare ... -E ruptă din soare? -Așa e, mică prințesă, dragostea e ruptă din soare și din vântul blând și nebun de multe ori, dragostea stă la geam, se uită afară și nu
LECŢII DE VIAŢĂ PENTRU PRINŢESĂ CE-I DRAGOSTEA, ÎNVĂŢĂTORULE? PARTEA I. de SUZANA DEAC în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Lectii_de_viata_pentru_printesa_ce_i_dragostea_invatatorule_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/351509_a_352838]
-
între picioare. Mi-a zâmbit și mi-a spus jenată: scuzați, domnul Gigi!Ei, de-atunci, de fiecare dată, am în față numai fundul ei. Pur și simplu mă înfurie, mă înnebunește. Silvia a amuțit. După un timp, cu vocea sugrumată, a murmurat: -Cum...e? -Cum, cum e? -Adică...e...mai frumoasă decât mine? -A, nuu! E o bondoacă. -Bondoacă? a șoptit uimită Silvia. -Da. Cu fundul lat și bombat. -Cu fundul...lat...și bombat...a murmurat Silvia. -Și cu nasul
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413083252.html [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]