42 matches
-
splendoare apele tulburi din vaduri, că zboară și-ndoaie timpul de pe maluri spre alte maluri, că timpul scapără �n spațiu și-i curge în flăcări pe coamă apoi, un freamăt după aiazma din ierburi, după căierii și caii lor din suhaturi; după viața lui de departe; visează de mătase harnașamente și roade și roade cu copita pămîntul... îl mîngîie vîntul îl spală'n amiază pustiul îl subțiază trecerea astrelor și-l îmbracă, la urmă, roua din Creanga de Aur din pădurea
Poezie by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/9562_a_10887]
-
Secului), o sărbătoare plină de voie bună, cu cântece și preparate lactate specifice : vareniki (colțunași cu brânză), blinî (clătite cu brânză) și piroghi (piroști cu brânză). “Alt obicei specific orașului Tg.Frumos este tanocul. Se organiza la răscruce și pe „suhat”, unde tinerii cântau, iar perechile deja formate se roteau în cerc, cântând (nu dansau). Între practicile prenupțiale poate fi consemnat și jocul de-a prinsul, cu batista. De asemenea, semnul că unui băiat îi plăcea de o fată era acela
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
fosta moșie a lui Ioan J. Chiriacescu, preluată de I.M.M.R. Pașcani; - Imaș - teren necultivat pe care crește iarba pentru pășunat, la Heci, în sudul pădurii Trestioara, iar la Lespezi, la est de D.J. 208 (între Dumbrava și Buda); - Islaz - pășune, suhat, pe lângă ape sau pe lângă locuri mlăștinoase (Lunca Siretului - Lespezi ; - La Catarg - loc pe Dealul Heciului, spre sud de Coșeri, unde a existat un catarg de lemn ce indica o cotă de înălțime (punct geodezic); La Gârlă - braț al unei ape
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în curând!” „Cum?” - ziseră cei trei bărbați, / Scăpând, cât fost-au de speriați, Resteiele pe jos, de-ndat’ / După ce boi-au dejugat. „Cinci-șase zile să tot fie - / Tocmai pe când eram la vie - De când mămuca a plecat / De-a dus vițeii la suhat. Un vânt rău pare c-a lovit-o / Sau ielele au ologit-o, De nu mai umblă, nu vorbește. Zace în pat doar și bolește.” Feciori-atunci s-au repezit / Și-n casă, iute, au fugit, Până la patul mamei lor. / În mijlocul
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
coșarul boierului și după aceea se muncea pe pământul propriu. Dacă rămâneai dator cu lucru în acest an (prășitul pe 20 prăjini), anul viitor trebuia să lucrezi o suprafață dublă, 40 de prăjini. Pentru vite și pentru oi se lua suhat de la boier, pe care-l plăteau în muncă. Lemne se cumpărau tot din pădurea boierului. Un martor ocular a fost Lisaveta Pușcuță, al cărei „om” (omul meu, bărbatul și soțul meu”), de copil până s-a făcut mare, a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se lucreze la boier în zilele de luni, miercuri, joi și vineri; pentru gospodăria proprie, țăranul avea zilele de marți și sâmbătă. Se dădeau și plocoane la diferite zile și sărbători, ori când se încheia o „afacere” (închirierea de izlaz - suhat), o bucată de pădure pentru lemne de focă sau de construcție. Dacă nu era terminat lucrul la termenul stabilit, era trimis feciorul boierescă călare prin sate să-i aducă pe oameni la treab și în zilele de marți și sâmbătă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
557.524 gospodării țărănești să nu aibă niciun animal pe lângă casă. Comuna Filipeni nu are o situație mai bună, deoarece era prea puțin teren pentru pășunat, fânețele naturale erau puține, iar închirierea de la proprietar a izlazului de vite și a suhatului pentru oi impuneau cheltuieli și datorii mari. Ne amintim că bejenarii bucovineni au venit pânăă la noul loc de așezare cu vitele care urmau carele încărcate cu puține lucruri și cu copii. Când s-a aplicat legea rurală, în 1864
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boi de tracțiune și vaci pentru lapte, la care se adăugau oi, mai multe la unii, mai puține la alții, iar păsările - găinile, gâștele, curcile, rațele, creșteau pe toloacă, pe lângă iazuri și pârâu. Proprietarii de oi, oierii mai bogați, luau suhat (terenurile degradate, improprii semănăturilor) de la boieri pentru care erau datori cu 3 kg de brânz pentru fiecare oaie, să dea plocoane la anumite zile constând din miei, lână, păsări, ouă și să muncească un număr de zile, la muncile agricole
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
frumoasă de toamnă, am poposit la o mănăstire minunată, dosită într-o văgăună, sub umbroasa revărsare a unei păduri dese de brazi ce înconjoară un lac limpede, plin de flori de nufăr. Se aude talanga vitelor mănăstirii ce vin de la suhat și, în amurg, pe când se albăstrește adânc codrul de brad, în cerdacul plin de flori, de mușcate și crăițe multicolore, stau la taifas cu starețul Teofil. Cei îndrituiți cu grija animalelor, stau pe scăunele, ascunși sub burțile vacilor, storcând din
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
cules, ca să nu plătească pe cineva din pensia lui de cadru didactic, ara cu un plug din perioada interbelică, repus în funcțiune, tras de o faulkneriană gloabă bătrână, abandonată prin curtea CAP-lui, pe care o luase acasă drept despăgubire. De pe suhatul aflat la marginea satului, de unde își făcuseră apariția trupele sovietice, se vedea o mogâldeață de om, profilată pe bolta cerească, aplecată asupra brazdei, sau pompând din vermorelul său zeama bordeleză peste frunzele viței de vie, expusă la fel de fel de dăunători
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
mai bine „poarca” și cine avea curajul să călărească toți caii din islaz ? Odată - întâmplarea însă a rămas în abur de legendă deoarece n-am văzut-o cu ochii mei - s-a suit pe greabănul celui mai temut taur din suhat. Era un taur roș ce te înfiora numai când ascultai câte se povesteau despre el. Marea plăcere a lui Neculai era însă să instruiască vițeii și bărbăcuții în arta împunsului iar pe căței să-i asmută la trecători; doar ce
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
trăiți ! Subofițerul trânti cu palma în dosar. - Moșnege, uite ce este : azi e duminică și n-am chef să pierd vremea cu dumneata. - Nu, să trăiți ! - Unde ai fost aseară ? - Am tăiat mlajă în Mâliște ș-am adus vaca de la suhat, răspunse moșul dintr-o suflare. - Bun, dar după asta ? - După asta am pus de mămăligă ș-am închis găinile, să trăiți ! - Pe urmă ? - Pe urmă am mâncat și m-am culcat, răsuflă bătrânul. - După ce te-ai culcat, ce-ai făcut
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
EL NU ESTE În corpul de elită Al blândului Domn Crist, Credința-i oțelită, De ești evanghelist. În cuget e lumină În inimă - nectar, Sfințitul eu în tină Cu glas de argintar. Și unde El e-n lipsă, Păcatu-i pe suhat, Un soare sub eclipsă Și negură pe hat. Și când vine sorocul Pe care nu îl știi Se stinge iute focul, În van îl mai îmbii. Atunci eterna noapte S-așterne peste tot, Amaruri îți vin coapte Și cel mai
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
căldura verii, departe, în stânga drumului mare. Băieșu plesni din bici pe deasupra boilor și zise: —Ai luat preț bun pe juncani... Iaca, și eu am dat o mulțime de bani pe boi... Și acu trebuie să închipuiesc și niște parale pentru suhat... — Da, răspunse Dumitrache, suhatu-i scump; iarbă nu lipsește, a dat Dumnezeu, dar dacă-i a boierului, ce poți face? Dai cât cere. De aceea m-am gândit și eu să vând juncanii. O păreche de boi mi-i destul... Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
din încăpere. Tocmai pășeam pragul cînd, dintr-o dată, am simțit două brațe vînoase care m-au cuprins pe la spate. - Mulțămesc, omule! M-am întors mirat. - Mulțămesc că n-ai zis nimic... După arături, pe șesul dinspre Siret se întindea un suhat cu pîlcuri de laptele cîinelui. Răspîndite pe grind, se vedeau trei gospodării din care una, înconjurată cu gard de răzlogi, își lăsase casa într-o rîlă. Lătrînd astmatic, dintr-o scorbură țîșni un cîine. Cîteva găini cu cocoș care se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
apă, deasupra zăvoaielor. Până acolo era un drum necunoscut dar pe care, închizând ochii, băiatul îl străbătuse de nenumărate ori : trebuia să treci podul peste Șomuz, apoi să ocolești casa lui Păduraru și să intri în poteca care dă pe suhat... Baba Mărioara îl amăgise odată că pe cărare te poți întâlni cu lupoaica care fătase în zăvoi. Dar Lică avea un briceag foarte bine ascuțit și cu el nu-i mai era teamă. Copilul vroia de mult să se ducă
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cuviință că e mai bine să treacă în revistă ultimele evenimente care i-au determinat să pornească precipitați la drum. Să reconstituie succesiunea acestora. Ele încep în zorii acestei zile de sfârșit de aprilie. În fața lui, un peisaj sinistru, un suhat cu mult trifoi sau, mai precis, cu lucernă crescută sălbatic, mai înaltă ca de obicei, încâlcită și anapoda, în care i se încurcau picioarele; cu un sol periculos, împânzit peste tot de mocirle adânci, pline de noroi lipicios, hulpav și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la cele 160 hectare mai putem adăuga, conform hrisovului domnesc, pământul din țarina orașului, trecut pe numele unor persoane care au casă în oraș, dar nu mai locuiesc în Bacău de mulți ani; să se mai dea spre folosință pentru suhat încă vreo 25 de fălci din țarina actuală a Bacăului, care să înceapă de la cazărmile de infanterie spre vest, până în șoseaua ce vine din comuna Călugăra Mare și se unește cu șoseaua Bacău-Ocna, astfel încât vitele să aibă loc de adăpătoare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vitele să aibă loc de adăpătoare în pârâul Negel fără a atinge dreptul nimănui”. Într-o altă cerere din aprilie 1907, semnată de Gh. Hociung, unul din liderii „nemulțumiților”, se precizau următoarele: „(...) până acum un an mai aveam loc de suhat pe moșia Mărgineni, dar acum și aceasta a fost dată unor evrei, care l au prefăcut în grădini bulgărești; alt suhat nu mai avem; nu credem că e un alt oraș mai strâmtorat decât al nostru”. Cererile orășenilor au găsit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
semnată de Gh. Hociung, unul din liderii „nemulțumiților”, se precizau următoarele: „(...) până acum un an mai aveam loc de suhat pe moșia Mărgineni, dar acum și aceasta a fost dată unor evrei, care l au prefăcut în grădini bulgărești; alt suhat nu mai avem; nu credem că e un alt oraș mai strâmtorat decât al nostru”. Cererile orășenilor au găsit ecou favorabil numai la Ministerul de Război, care, pe 12 aprilie 1907, a hotărât că „aprobă arendarea câmpului de exerciții militare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
între 180-210 metri pătrați iar o baniță avea între 20 și 30 de litri. După cum se știe, până la marea împroprietărire din 1921, țăranul român aproape că nu deținea islaz pentru a-și putea paște animalele așa că era nevoit să plătească „suhatul” marelui proprietar de care depindea, excepție făcând satele răzeșești unde mai existau vechi proprietari de suprafețe mai mici de teren, pădure sau izlaz.. Spre exemplu, Chionig (König) cerea anual pentru o pereche de boi la suhat suma de 24 de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
era nevoit să plătească „suhatul” marelui proprietar de care depindea, excepție făcând satele răzeșești unde mai existau vechi proprietari de suprafețe mai mici de teren, pădure sau izlaz.. Spre exemplu, Chionig (König) cerea anual pentru o pereche de boi la suhat suma de 24 de lei, din care țăranul trebuia să-i lucreze patru zile cu carul socotite la 3 lei/ziua, și restul în numerar ce urma a fi plătit pe data de 8 septembrie (Sfânta Maria). Pretențiile arendașului nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
trebuia să-i lucreze patru zile cu carul socotite la 3 lei/ziua, și restul în numerar ce urma a fi plătit pe data de 8 septembrie (Sfânta Maria). Pretențiile arendașului nu se opreau aici; astfel, pentru o vacă la suhat cerea 12 lei, 8 lei pentru un gonitor (taur de prăsilă) și 6 lei pentru un mânzat (tineret taurin). Plata suhatului pentru aceste categorii de animale se făcea tot la Sf. Maria în schimb, pentru o oaie, pretindea suma de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
plătit pe data de 8 septembrie (Sfânta Maria). Pretențiile arendașului nu se opreau aici; astfel, pentru o vacă la suhat cerea 12 lei, 8 lei pentru un gonitor (taur de prăsilă) și 6 lei pentru un mânzat (tineret taurin). Plata suhatului pentru aceste categorii de animale se făcea tot la Sf. Maria în schimb, pentru o oaie, pretindea suma de 2 lei, banii urmând a fi achitați de către țăran la Sfântul Dumitru (26 octombrie). Dacă pentru boii la suhat accepta și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
taurin). Plata suhatului pentru aceste categorii de animale se făcea tot la Sf. Maria în schimb, pentru o oaie, pretindea suma de 2 lei, banii urmând a fi achitați de către țăran la Sfântul Dumitru (26 octombrie). Dacă pentru boii la suhat accepta și o parte a plății în muncă, atunci pentru restul listei cerea numai bani. Deoarece prefectul își dăduse acordul asupra acestei învoieli, putem trage concluzia că înainte de revoltă fusese și mai rău de atât. Arendașul moșiilor Măcrești și Uncești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]