42 matches
-
cules, ca să nu plătească pe cineva din pensia lui de cadru didactic, ara cu un plug din perioada interbelică, repus în funcțiune, tras de o faulkneriană gloabă bătrână, abandonată prin curtea CAP-lui, pe care o luase acasă drept despăgubire. De pe suhatul aflat la marginea satului, de unde își făcuseră apariția trupele sovietice, se vedea o mogâldeață de om, profilată pe bolta cerească, aplecată asupra brazdei, sau pompând din vermorelul său zeama bordeleză peste frunzele viței de vie, expusă la fel de fel de dăunători
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
în curând!” „Cum?” - ziseră cei trei bărbați, / Scăpând, cât fost-au de speriați, Resteiele pe jos, de-ndat’ / După ce boi-au dejugat. „Cinci-șase zile să tot fie - / Tocmai pe când eram la vie - De când mămuca a plecat / De-a dus vițeii la suhat. Un vânt rău pare c-a lovit-o / Sau ielele au ologit-o, De nu mai umblă, nu vorbește. Zace în pat doar și bolește.” Feciori-atunci s-au repezit / Și-n casă, iute, au fugit, Până la patul mamei lor. / În mijlocul
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
frumoasă de toamnă, am poposit la o mănăstire minunată, dosită într-o văgăună, sub umbroasa revărsare a unei păduri dese de brazi ce înconjoară un lac limpede, plin de flori de nufăr. Se aude talanga vitelor mănăstirii ce vin de la suhat și, în amurg, pe când se albăstrește adânc codrul de brad, în cerdacul plin de flori, de mușcate și crăițe multicolore, stau la taifas cu starețul Teofil. Cei îndrituiți cu grija animalelor, stau pe scăunele, ascunși sub burțile vacilor, storcând din
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
localitatea Baimaclia Cantemir, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Cantemir, Tartaul. 139. ZAGORSCHI NINA, fiica lui Efticov Tudor (n. la 01.03.1936 în Cahul) și Nina, născută la data de 18 septembrie 1958 în localitatea Suhat Cantemir, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Tartaul, Cahul. 140. ZUGRAV VIORELIA, fiica lui Carapunarli Vasile (n. la 29.11.1938 în Suric) și Anastasia, născută la data de 25 august 1974 în localitatea Suric, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173918_a_175247]
-
Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cojușna, str. Dragoș-Vodă nr. 31, raionul Strășeni. (14.603/2003) 34. Brezan Mariana, fiica lui Leonid și Maria (fiica lui Petrescu Ilie și Ana, născută la 20.10.1918 în localitatea Suhat, raionul Cantemir), născută la data de 6 octombrie 1978 în localitatea Baimaclia, județul Cantemir, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Suhat, raionul Cantemir. (15.526/2003) 35. Brînza Tatiana, fiica lui Șopronco Ilie (născut la 2.08
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212710_a_214039]
-
Leonid și Maria (fiica lui Petrescu Ilie și Ana, născută la 20.10.1918 în localitatea Suhat, raionul Cantemir), născută la data de 6 octombrie 1978 în localitatea Baimaclia, județul Cantemir, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Suhat, raionul Cantemir. (15.526/2003) 35. Brînza Tatiana, fiica lui Șopronco Ilie (născut la 2.08.1939 în localitatea Cucurezeni, raionul Orhei) și Eugenia, născută la data de 5 iunie 1967 în localitatea Cucuruzeni, raionul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212710_a_214039]
-
Siret. Tot pe aici trece varianta rutieră ce leagă direct cartierul Zamca cu valea Sucevei, cunoscută sub numele de „Serpentine” și formată din străzile Mihail Kogălniceanu, Mircea Șeptilici și Nicolae Labiș. Hărbăria se continuă către est cu o zonă numită Suhat, unde se găsește vechea uzină de apă a orașului (1912), astăzi monument istoric. Ițcani este un cartier suburban al municipiului Suceava, situat la aproximativ 5 km nord-vest de centrul localității. Este un cartier de case care s-a dezvoltat pe
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
din piatră) în fața Primăriei, din inițiativa Partidului Democrat, reprezentat de către deputatul Petrică Movilă. Nouă obiective din comuna Țibănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Suhatul Glodenilor” ( est de satul Glodenii Gândului); situl de la „Seliștea” ( sud-est de satul Vălenii); situl de „la Șanțuri” (marginea de nord-vest a satului Țibănești); cel de la „Cuibul Hultanului” ( nord-nord-vest de școala generală din Jigoreni); și situl de la „Grindu-Piersicărie” (1 km nord
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
Bercea, iar cântăreț - iscusitul Mitiță Negreț). Această matcă patriarhală și-a pus adîncă pecete pe sufletul viitorului poet, iar opera lui o va mărturisi cu vădită înfiorare. Dobridorul pierdut între lanuri, salcâmi și sălcii plângătoare, "gura de rai" a Fântînii Suhatului (islazul unde pășteau oile și vitele), șipotul molcom al pârâului Balasan - toate acestea vor constitui un fond de inepuizabilă nostalgie, transparent în multe dintre poemele sale ("Nostalgie", "Chemare", "Tristețe", "Reverie", "Visare" etc.).” (Răzvan Codrescu, "Un interbelic uitat: Ilariu Dobridor", Blogurile
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
ceară era darea de ceară pentru luminarea curții domnești. „Cămerașul de lumini avea seama birului de ceară și săpun", „cheltuit la lumânări" și „opaițuri pentru curte", zice Cantemir în Descrierea Moldovei; - ialovițe de siliște - vaci sterpe - și grase, ținute la suhat, bune pentru oastea turcească când aceasta era în expediții - duse la „Vizirul, la Caracal și la Hotin", dar „nevoi în țară erau multe, de chile, de ialovițe, de care și de alte nevoi nespuse", spun Letopisețile; - braniște însemna poenile pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de versuri de aici, ca și din Eternul spirit (1940), emană direct din lirica lui Mihai Eminescu („Ia! Lângă lac, salcia încă suspină; / Doinele tac, inima prinde rugină”). Figurația și lexicul altora se integrează în recuzita tradiționalismului interbelic („noaptea-mbobocită la suhat”, „clopotul bisericii de lemn”, „talangă sfădăușă”, „boi în umblet leneș și cu priviri blajine”, „claia cu fragedă mireasmă” etc.), nu fără contrapunctări cu tentă simbolistă („Hai, toamnă, prin spitalul amurgului de-acum”, „Coboară via tristă și veștedă-n pământ”) ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
nu putem ști din ce motive a fost mutat mai înspre pădure. Slăbeni (La Slăbeni) î cot din satul Vatra unde au locuit mai multe familii numite Slabu. Suharău-comună vecină, situată la sud-vest de comuna Hudești. Numele îi vine de la suhat care înseamnă pășune, mai ales pe locuri mocirloase. Șesul Comândatului-șes lângă Iazul de la Bobești. Denumirea vine de la locuitorul Ion Comândatu care avea proprietate în acest loc și care apare menționat în Catagrafia de la 1774. Șesul Movilei-loc situat în partea de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
între 180-210 metri pătrați iar o baniță avea între 20 și 30 de litri. După cum se știe, până la marea împroprietărire din 1921, țăranul român aproape că nu deținea islaz pentru a-și putea paște animalele așa că era nevoit să plătească „suhatul” marelui proprietar de care depindea, excepție făcând satele răzeșești unde mai existau vechi proprietari de suprafețe mai mici de teren, pădure sau izlaz.. Spre exemplu, Chionig (König) cerea anual pentru o pereche de boi la suhat suma de 24 de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
era nevoit să plătească „suhatul” marelui proprietar de care depindea, excepție făcând satele răzeșești unde mai existau vechi proprietari de suprafețe mai mici de teren, pădure sau izlaz.. Spre exemplu, Chionig (König) cerea anual pentru o pereche de boi la suhat suma de 24 de lei, din care țăranul trebuia să-i lucreze patru zile cu carul socotite la 3 lei/ziua, și restul în numerar ce urma a fi plătit pe data de 8 septembrie (Sfânta Maria). Pretențiile arendașului nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
trebuia să-i lucreze patru zile cu carul socotite la 3 lei/ziua, și restul în numerar ce urma a fi plătit pe data de 8 septembrie (Sfânta Maria). Pretențiile arendașului nu se opreau aici; astfel, pentru o vacă la suhat cerea 12 lei, 8 lei pentru un gonitor (taur de prăsilă) și 6 lei pentru un mânzat (tineret taurin). Plata suhatului pentru aceste categorii de animale se făcea tot la Sf. Maria în schimb, pentru o oaie, pretindea suma de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
plătit pe data de 8 septembrie (Sfânta Maria). Pretențiile arendașului nu se opreau aici; astfel, pentru o vacă la suhat cerea 12 lei, 8 lei pentru un gonitor (taur de prăsilă) și 6 lei pentru un mânzat (tineret taurin). Plata suhatului pentru aceste categorii de animale se făcea tot la Sf. Maria în schimb, pentru o oaie, pretindea suma de 2 lei, banii urmând a fi achitați de către țăran la Sfântul Dumitru (26 octombrie). Dacă pentru boii la suhat accepta și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
taurin). Plata suhatului pentru aceste categorii de animale se făcea tot la Sf. Maria în schimb, pentru o oaie, pretindea suma de 2 lei, banii urmând a fi achitați de către țăran la Sfântul Dumitru (26 octombrie). Dacă pentru boii la suhat accepta și o parte a plății în muncă, atunci pentru restul listei cerea numai bani. Deoarece prefectul își dăduse acordul asupra acestei învoieli, putem trage concluzia că înainte de revoltă fusese și mai rău de atât. Arendașul moșiilor Măcrești și Uncești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Uncești (pe atunci sate componente ale comunei Bârzești) Berman Gutman, după ce se plângea prefectului că este în primul an de arendă, propunea și el niște prețuri considerate a fi avantajoase pentru țărani. Astfel, dacă pentru o pereche de boi la suhat cerea tot 24 de lei, atunci pentru o vacă cu lapte solicita 10 lei iar plata pentru gonitor și mânzat era aceeași ca a lui König. Celor care nu aveau pământ absolut deloc, era „...dispus a da fiecărei familii câte
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai generos decât cei de dinaintea lui de vreme ce cerea numai 45 de lei/falcea pe „pământul de hrană” în loc de 60, iar muncile le plătea astfel: „...70 de bani prăjina de prașilă și 30 de bani cea de secere”. Prețurile pentru folosirea suhatului erau asemănătoare celorlalți. Aproape de Buhăiești era și moșia Bârzești ce pe atunci era arendată de către proprietarul Iamandi evreului Samoil Costiner. Acesta cerea pentru păscutul vitelor pe imașul său suma de 40 de lei pe falce și doi lei pentru o
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se anunța în materie de răzmeriță: „Duminică la 4 martie curent au venit la casa mea din Negrești mai mulți oameni din Glodeni (...) cari m’au întrebat dacă le dau și anul acesta pământ și dacă le primesc vitele la suhat”. Bine-nțeles că sătenii s-au interesat și de prețurile pe care le va practica arendașul Nacht în anul curent, 1907. Conform declarației acestuia, le-ar fi spus țăranilor că „...prețurile vor fi tot ca anul trecut”, așa că solicitanții „...au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și căsăpie, după contract 1.500 lei; 3. otcupul vinului și rachiului, după contract 2.600,lei; 4. de la taxa tăierii mascurilor 150,lei; 5. de la dijma olăritului 100, lei; 6. de la dijma păcurei 50 lei; 7. venituri de la prisosul suhatului, calculat 40 de fălci a 25 lei/falcea 1.000 lei; 8. venitul celor 20 stânjeni pământ 200 lei; Total 7.343 lei. Subsemnatul, recunoscând necesitatea acestei răscumpărări, având în vedere că condițiile sub care se prezintă sunt admisibile, autorizat
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
coșarul boierului și după aceea se muncea pe pământul propriu. Dacă rămâneai dator cu lucru în acest an (prășitul pe 20 prăjini), anul viitor trebuia să lucrezi o suprafață dublă, 40 de prăjini. Pentru vite și pentru oi se lua suhat de la boier, pe care-l plăteau în muncă. Lemne se cumpărau tot din pădurea boierului. Un martor ocular a fost Lisaveta Pușcuță, al cărei „om” (omul meu, bărbatul și soțul meu”), de copil până s-a făcut mare, a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se lucreze la boier în zilele de luni, miercuri, joi și vineri; pentru gospodăria proprie, țăranul avea zilele de marți și sâmbătă. Se dădeau și plocoane la diferite zile și sărbători, ori când se încheia o „afacere” (închirierea de izlaz - suhat), o bucată de pădure pentru lemne de focă sau de construcție. Dacă nu era terminat lucrul la termenul stabilit, era trimis feciorul boierescă călare prin sate să-i aducă pe oameni la treab și în zilele de marți și sâmbătă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
557.524 gospodării țărănești să nu aibă niciun animal pe lângă casă. Comuna Filipeni nu are o situație mai bună, deoarece era prea puțin teren pentru pășunat, fânețele naturale erau puține, iar închirierea de la proprietar a izlazului de vite și a suhatului pentru oi impuneau cheltuieli și datorii mari. Ne amintim că bejenarii bucovineni au venit pânăă la noul loc de așezare cu vitele care urmau carele încărcate cu puține lucruri și cu copii. Când s-a aplicat legea rurală, în 1864
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boi de tracțiune și vaci pentru lapte, la care se adăugau oi, mai multe la unii, mai puține la alții, iar păsările - găinile, gâștele, curcile, rațele, creșteau pe toloacă, pe lângă iazuri și pârâu. Proprietarii de oi, oierii mai bogați, luau suhat (terenurile degradate, improprii semănăturilor) de la boieri pentru care erau datori cu 3 kg de brânz pentru fiecare oaie, să dea plocoane la anumite zile constând din miei, lână, păsări, ouă și să muncească un număr de zile, la muncile agricole
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]