50 matches
-
insist asupra a ceea ce ne deosebește, cînd el însuși nu contenește să scoată în evidență lucrurile care ne apropie? 27 septembrie Etapa de astăzi a fost mai puțin anevoioasă decît cele care au precedat-o. După patru zile pe drumurile suitoare ale munților Taurus, cu trecători adesea înguste, primejdioase, am ajuns pe platoul Anatoliei; și după hanuri prost ținute, infestate de soldățoi ieniceri, avînd în principiu sarcina de a ne apăra de bandiții de drumul mare, dar a căror prezență, în loc să
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
de-i poți spune "Avvă"; E-ntre Lună și-ntre Soare Un raport de o octavă. *La ce fac eu, aici, aluzie, - cititorul e rugat să afle singur (din, citat, Jurnalul de Idei). Glossî (II) Piciorul stîng, piciorul drept Ritmează suitorii iambi; E scara un scalar concept, Greu urcă pașii unijambi; Unul pe altul se succed, Îi doare, însă nu se plîng; Fac împreună un biped Piciorul drept, piciorul stîng. Alcătuiesc un singur mers, De-aceea nici nu se despart, Un
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
între ele un raport Ce s-ar cădea să fie strict; Altminteri, e un disconfort Tot drumul, și-un amar conflict; Iar drumu-i odă, și-i păcat Să nu-l slăvești în ditirambi, Când inima-ți, chiar sub lăcŕt, Ritmează suitorii iambi. Nu-i bine treptele, cînd urci, Să le tot numeri. Nu sînt scări Mai lungi ca astea, și le spurci, Atunci, cu feluri de ocări. Nici coborîndu-le, nu cred Că-i bine să o faci. Accept Un singur fapt
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
saltă, ca-ntr-un fel de danț, Piciorul drept, piciorul stîng. Piciorul drept, piciorul stîng Fac împreună un biped... Îi doare, însă nu se plîng, Unul pe altul se succed; Greu urcă pașii unijambi, E scara un scalar concept; Ritmează suitorii iambi Piciorul stîng, piciorul drept. * Din Raiul, baremi, al lui Max Jacob.
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
această stare de lucruri care, adâncită, ar fi putut feri paginile de abstracțiuni naive și de imagini convenționale. Comedia schimbării domnitorilor rămâne la stadiul declamator. De asemenea, pedalarea pe virtute. Ceea ce rămâne în această scriere este construcția. Logica treptelor sale suitoare ori coborâtoare, filoanele de datare și de informare. Reproducerea textelor pisaniilor mânăstirilor, printre altele. Sensul pe care îl dă Cuviosul de la Putna, scrisului, tălmăcirii, cărții. Reproduc un exemplu, cu substratul său de o mare profunzime a simbolisticii gestului: „Prea Sfințitul
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
treptat, a acaparat conducerea ziarului. Și a doua conotație se referea la propensiunea sa spre distrugerea adversarilor, reali sau închipuiți, popindu-i sistematic și fără istov. În memoriile scrise în 1940-1944, își închipuie o viață curată de porumbel și constant suitoare, pe care editorul său, dl Ioan Opriș, o validează ca atare, prezentîndu-l drept un justițiar, care ar fi muncit onest și cu cuget curat. Sînt convins că dl Ioan Opriș n-a citit măcar un an din colecția Universului de vreme ce
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
sufletului lumii să mă înec să mă cufund fără de nume cea mai înaltă voluptate !" Poezia lui Charles Baudelaire Harmonie du soir Armonia serii este de asemenea exemplară ca magie și inițiere orfică. Incantația datorită melodicității excepționale, însoțită de mișcarea ritualică suitoare, poartă cu perfectă logică internă către inițierea într-un mister, cel al sacralității și perenității iubirii: E ceasul când pe lujer în seara ce se stinge, Cădelnițând miresme, se-evaporă-orice floare; Și zvonuri și arome se-nvălmășesc ușoare; Vals trist și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sens ascuns, numai de ei știut. Pentru Petrarca, Goethe sensul vieții este iubirea transfigurată de poezie. Pentru Lala Lal Ded, dansul care ne unifică, ne confundă cu Brahman, cu Unul primordial. Pentru Boethius atingerea perfecțiunii morale, pentru Giordano Bruno tensiunea suitoare a intelectului "eroic", dincolo de stele și cer, în eliberarea radicală prin mistuirea în focul sacru al poeziei, Shakespeare, după ce, în piesele sale negre, demască și răscolește cele mai crude nonsensuri în firea umană, în Furtuna redescoperă și exaltă ideea frumseții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
un strigăt, să-ți găsești odihna într-un oftat, să zbori cu aripile unui singur sunet. să dai peste lumina din râsul unei singure vocale, să înnoptezi într-o pauză dintre cuvinte, să visezi în strălucirea de rouă a silabei suitoare, să te înveșmântezi în mătasea grea a consoanelor, să-ți îndrepți spinarea pentru înălțimea unui singur cuvânt în care să încapi, cu toate impuritățile tale, cum încape pruncul în primul lui țipăt, și acel cuvânt să fie floare abia vătămată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
ajungă acolo, răspunse bărbatul, arătând spre stindardul de la pupa. — Ce-i Înăuntru? Se pare că nobilul se pregătea să adauge ceva, Însă glasul său fu Înăbușit de un sunet neașteptat. Cu o trosnitură, coca galerei se urnise, ridicată de valurile suitoare. Apoi, se lăsă din nou pe fund, scârțâind din toate Încheieturile. În momentul acela, șuieratul șarpelui se repetă, urmat, Într-o clipită, de bubuitura unei enorme coloane de apă și de mâl, la câteva brațe de flancul corăbiei. Valul dezlănțuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lagăr scris, Adeverire zilei - prin cenușe. DESEN PENTRU CORT O, veacul legiuise militar În litere ca turnul țuguiate! Urzite căi, neverosimil var, Prin dimineața ierbii înmuiate. Spălări împrăștiate! Înnoiți Arginturile mari botezătoare Și inima călărilor - spuziți De dreaptă ziua-aceasta suitoare. - Ei vor sălta, la drum cu Novalis, Prin Șvabii verzi, țipate în castele. Să prade tremuratul plai de vis, Prielnic potrivirilor de stele! EDICT Această pontifică lună Cuvânt adormiților e, Din roua caratelor sună Geros, amintit: ce-ru-le. O sobă, cealaltă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ai uliței în care locuiau. Mai sus, în spiță, dăm numai de țărani din ținutul Braunschweig. Mamă-sa era chiar venită de la țară și înainte de măritiș fusese slujnică de un tăbăcar din Braunschweig. Avea însă câțiva pastori în linia ei suitoare. Băiatul, Johann Carl Friedrich (acasă era numit Johann; mai târziu Gauss a lăsat să cadă acest prenume), a învățat la școala populară de lângă Katharinenkirche; apoi, la gimnaziul numit Collegium Carolinum - devenit mai târziu Școala tehnică superioară din Braunschweig, unde avea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o floare sau un fir de iarbă, își strângea aripile, apoi le desfăcea și relua zborul. Orice zbor îmi părea ceva serafic, zborul fluturelui mai mult ca cel al păsării, îmi sugera starea angelică, pe care o presupune orice imagine suitoare spre cer. Le urmăream zborul până la dispariție. Unii se așezau cuminți pe câte o floare și mă duceam spre ei tiptil și parcă mă vedeau și zburau ... Alergam din nou după ei. Mă mai loveam la mâini sau la picioare
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
Cu toate ingredientele. Materia parcă își pierde greutatea când poetul îi smulge sufletul vieții. Îngenunchere. Sărutatul pământului. Îmbrățișarea aerului. Pășitul pe valuri. Stavilă cascadei din creierul munților. Ce? Un vers. Atât. Poate schimba Universul. Răsturna relieful. Transforma pietrele în stele suitoare în crug. Ori în nacele de păpădie pentru dirijabile. Tainice și întortocheate sunt căile dragostei. Dacă pornești pe ele, te înfunzi în labirintul de sine. Iar de aici, cu greu vei mai găsi o ieșire. Și totuși, iubirea e singura
POEME DE DUH. CÂTEVA GÂNDURI DE DUH de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365471_a_366800]
-
splendoarea nudității lui. Materia parcă își pierde greutatea când poetul îi smulge sufletul vieții. Îngenunchere. Sărutatul pământului. Îmbrățișarea aerului. Pășitul pe valuri. Stavilă cascadei din creierul munților. Ce? Un vers. Atât. Poate schimba Universul. Răsturna relieful. Transforma pietrele în stele suitoare în crug. Ori în nacele de păpădie pentru dirijabile. Tainice și întortocheate sunt căile dragostei. Dacă pornești pe ele, te înfunzi în labirintul de sine. Iar de aici, cu greu vei mai găsi o ieșire. Și totuși, “iubirea e singura
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
splendoarea nudității lui. Materia parcă își pierde greutatea când poetul îi smulge sufletul vieții. Îngenunchere. Sărutatul pământului. Îmbrățișarea aerului. Pășitul pe valuri. Stavilă cascadei din creierul munților. Ce? Un vers. Atât. Poate schimba Universul. Răsturna relieful. Transforma pietrele în stele suitoare în crug. Ori în nacele de păpădie pentru dirijabile. Tainice și întortocheate sunt căile dragostei. Dacă pornești pe ele, te înfunzi în labirintul de sine. Iar de aici, cu greu vei mai găsi o ieșire. Și totuși, iubirea e singura
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
dar se schimbau radical atunci când ploile își făceau prezența. Infiltrațiile de apă în subteran erau foarte frecvente. Cu toate eforturile echipelor de întreținere, galeriile erau pline de apă, ceea ce îngreuna transportul vagonetelor spre suprafață, dar și după ce s-au săpat suitoarele, unde se va deversa minereul rezultat. Sterilul urma să fie transportat în continuare la suprafață. Așa cum precizam în alt articol, se lucra cu foarte mult personal, datorită muncii manuale din aceste lucrări miniere. Voi continua cu alte articole pe această
MINA CENTRALĂ SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358292_a_359621]
-
îmblânzite, viețuitoarele! Izvoarele spală rănile dorului depanat pe marginea apei Din murmurul lor împrumuți câteodată suspinul Când o nefasta despărțire îți dăruie destinul. Aur din aurul lunii presari pe cărări de simțire Alături de iubit îți clădești neobosita, fericirea pe cărări suitoare ți-aleargă copiii apăruți că din vis din trupul tânăr și împrimăvărare, din necuprins, din tainic balans al duhului vieții, rodire în fantasticul dans. Tu, care ești trecut, si așteptare ești Plămădita din supunere și nesupunere Din tărie și răbdare
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > LUCRĂRI MINIERE SPECIALE ÎN MINERIT Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului LUCRĂRI MINIERE SPECIALE ÎN MINERIT Dacă galeriile și suitorii sunt lucrări obișnuite în minerit, există și lucrări miniere speciale. Cele mai neobișnuite lucrări miniere speciale sunt lucrările pentru turnuri de puțuri din subteran. Când m-am transferat la mina Haneș, primul loc de muncă a fost săparea planului înclinat
LUCRĂRI MINIERE SPECIALE ÎN MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342054_a_343383]
-
perfectă a dezmărginirii, locul unde lumina Cerului coboară totdeauna exact cu aceeași perpendicularitate neobosită a razei în ochiul de piatră rotund al fântânii. Accederea la infinitul de sus al Luminii nu îi este deloc străină acestui loc, căci verticala permanent suitoare către sfera divinului își află, practic, izvorul aici. Panait Istrati descrie cu minuție nemaiîntâlnită dimensiunea singulară a ținutului: „O pasăre care zboară între două lanțuri de munți e ceva demn de milă. Pe Bărăgan, aceeași pasăre urcă, cu ea în
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
Acasă > Poeme > Meditație > RĂDĂCINI Autor: Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Rădăcini Rădăcina atârnă de mult pe colțul casei părăsite Ghearele îi cojeau vărul de pe glezne Își aruncă urechi suitoare de grinzile vântului care suspendau acoperișul pe inimă zidurilor flagelate in extenso * Acolo am ținut prima dată lumină în căușul ochilor fizici acolo am îmbobocit în copilărie și înflorit în tinerețe Pe crengile sufletului am împrumutat păseri să-și răvășească
RĂDĂCINI de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374521_a_375850]
-
o floare sau un fir de iarbă, își strângea aripile, apoi le desfăcea și relua zborul. Orice zbor îmi părea ceva serafic, zborul fluturelui mai mult ca cel al păsării îmi sugera starea angelică, pe care o presupune orice imagine suitoare spre cer. Urmăream zborul fluturilor până la dispariție. Unii se așezau cuminți pe câte o floare și mă duceam spre ei tiptil și parcă mă vedeau și... zburau. Alergam din nou după ei. Mă mai loveam la mâini sau la picioare
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
Ce aveam de făcut ca maistru șef de schimb? În subordine aveam alți 4 maiștri și peste 100-150 de muncitori. Fiecare maistru își avea un revir compus din cel puțin 5 abataje productive și alte lucrări auxiliare sau de investiții, suitoare sau galerii de pregătire. Aveam în subordine o echipă de transport compusă din mecanici de locomotivă, care asigura transportul minereului de la abataje la puțul care scotea vagonetele la suprafața minei. Pe lângă fiecare locomotivă exista un însoțitor așa numitul cuplător de
1980 AM DEVENIT MAISTRU PRINCIPAL MINER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348459_a_349788]
-
cumințiiIubește-mă ca-n început păpușă fără ațe... XII. RĂDĂCINI, de Carmen Popescu, publicat în Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017. Rădăcini Rădăcina atârna de mult pe colțul casei părăsite Ghearele îi cojeau varul de pe glezne Își arunca urechi suitoare de grinzile vântului care suspendau acoperișul pe inima zidurilor flagelate in extenso * Acolo am ținut prima dată lumina în căușul ochilor fizici acolo am îmbobocit în copilărie și înflorit în tinerețe Pe crengile sufletului am împrumutat paseri să-și răvășească
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
a soarelui / răsare/” și ”al Primăverii” cu surâs înflorit... ”Obiectul care corespunde poeziei este împărăția nemărginită a spiritului. Sub acest aspect, sarcina principală a poeziei este aceea de a ne face să simțim puterile vieții spirituale și, în general, valurile suitoare și coborâtoare ale pasiunilor și sentimentelor omenești ori ceea ce trece liniștit prin fața contemplației, împărăția atotcuprinzătoare a reprezentărilor, faptelor, acțiunilor, destinelor omenești, agitația acestei lumi și guvernarea divină a lumii. Astfel a fost poezia - și mai este încă învățătoarea universală și
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]