337 matches
-
asupra sintaxei Psaltirii Voronețene (teza de doctorat, prezentată în 1967, dar pregătită în România cu prof. Boris Cazacu), À propos des rapports réciproques entre les plus anciennes traductions roumaines, manuscrites et imprimées, des textes bibliques (Romanistica Pragensia, 1966) și Au sujet de la méthode des recherches de l'influence slave sur le roumain (Philologica Pragensia, 1966). Într-adevăr, Jiřina Smrčková descoperea treptat însemnătatea pentru slavistică a primelor traduceri românești din textele sacre slave (a se vedea articolul său despre Le valeur linguistique
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
Nicolae Breban Întrebare dificilă, vaste sujet, cum zice franțuzul. Oricum, două elemente esențiale care fac să se nască reproșuri la adresa criticii literare: apariția, după revoluție, a sute și sute de titluri din literatura universală și națională, ca și absența, din comentariul revuistic, al criticilor de prestigiu
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
a transcendenței..." (Răsăritul Crailor, s. m.) 2 Într-o semantică nu tot atât de toptangie, ci mai "subțire", ca aceea a lui I. Heliade Rădulescu, craii, în accepție negativă, comportă trei semnificații foarte precise și distincte: "Vorbele franțuzești coquin, spadassin sau mauvais sujet, scélérat ș...ț nu există în limba românească și sunt înlocuite, cel întăi prin crai de la curtea veche, al doilea prin un crai și jumătate, un crai fără margini, ș-al treilea prin un crai de spânzurat..." (Apud Mihail Sadoveanu
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
Constantin Țoiu Fiind eu la o vârstă destul de înaintată, trecutul deveni o afacere a memoriei mele... Care, iată, ajunge un sujet preocupant, la al treilea volum, în pregătire... Când m-am referit, nu de mult, la tinerii de azi ce scriu mai tot timpul despre partea de jos din noi, (făcându-i sexoși ), aici voiam să bat. Ca-n povestea cu
Trecutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10642_a_11967]
-
împotriva unei personulități agasante, dar până la publicarea acestor opiniuni fermitatea noastră slăbește, se diminuează, se transformă în altceva. Cu riscurile de rigoare, Alexandru Mușina își propune, explicit, ,translatarea, trecerea în spațiul public (publicarea în ŤVatrať mai ales) de opinii, informații, sujeturi care preocupă pe toată lumea, sunt discutate pe larg, dar en privé" (p. 72). Și astfel, elementele de bârfă devin posibile elemente de discuție. Epistolele către ,cher Virgil" caută un ton mai grav, expeditorul abordând teme complexe și conexe, pentru a
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
anul V (1981), nr. 4, pp. 5-8. 61. Institutul Teologic Universitar din Sibiu 1811-1981, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul comun de la Hristos 1981”, anul 129, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1981, pp. 106-116. 62. La position de l’Église orthodoxe au sujet de la contestation, în „Concilium”, 1982, nr. 178, pp. 33-38. 63. Sfântul Ioan Gură de Aur și unitatea Bisericii, în „Mitropolia Banatului”, Timișoara, anul XXXII, (1982), nr. 1-3 (ianuarie-martie), pp. 73-84; reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
de la compagnie. Pourtant, malgré l'intérêt accru des compagnies pour la marque d'employeur, peu connaissent en effet les bénéfices à long terme d'un tel instrument. Il est aussi vrai qu'en Roumanie la marque d'employeur est un sujet présent plutôt dans l'agenda des compagnies multinationales. Le gain d'intérêt des compagnies du marché roumain pour le sujet est doublé de l'intérêt croissant des revues spécialisées qui publient des études sur ce thème. Le milieu académique roumain
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
à long terme d'un tel instrument. Il est aussi vrai qu'en Roumanie la marque d'employeur est un sujet présent plutôt dans l'agenda des compagnies multinationales. Le gain d'intérêt des compagnies du marché roumain pour le sujet est doublé de l'intérêt croissant des revues spécialisées qui publient des études sur ce thème. Le milieu académique roumain de recherche n'y prête pourtant pas l'attention méritée. C'est pour toutes ces considérations que l'ouvrage La
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Doctor Honoris Causa al Universității Valahia-Târgoviște SOMMAIRE Intitulé "Diplomates de la Roumanie", le présent ouvrage en est à sa deuxième édition. Dès lors, c'est avec une vive satisfaction et un encouragement réconfortant, que nous nous sommes attachés à reprendre ce sujet. Nous aimerions que cet ouvrage se constitue essentiellement en une présentation de l'activité déployée par certaines des personnalités ayant rempli la fonction d'agents diplomatiques et consulaires de la Roumanie (i.e. ambassadeurs, d'autres agents diplomatiques, consuls, fonctionnaires internationaux etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ceea ce ar suna mai exact și mai frumos: Cînd vremurile-s înnourate, rămîi singur". Nici nu m-a auzit. A aruncat o privire suspicioasă coloratului. Hai să ne mutăm. Ăla ne-a pus gînd rău. Lucian Foișor deja a literaturizat-personalizat sujetul. Scurt și cuprinzător, într-o scenuță-schemuță deșteaptă: hold-up la joben. Fluturel a sărit ca dintr-o cutie-surpriză cu arc. Stai și termină-ți vinul. Ceasul lui Cuza a dispărut și el. N-o fi jobenul lui Codreanu mai prețios decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
téma literárneho textu Jednoduchá osnova Text s prvkami rozprávania Literárny text s prvkami rozprávania v próze a vo veršoch (autor, rozprávač, rozprávanie, príbeh, literárna postava, prostriedky charakteristiky, čas a priestor v literárnom texte, rozprávanie v I., II. a III. osobe, sujet literárneho diela/fázy sujetu, vedľajšie myšlienky, rozvitie jednoduchej osnovy, dialóg v literárnom texte) Neliterárny text s prvkami rozprávania Literárny text s prvkami opisu v próze a vo veršoch Neliterárny text s prvkami opisu Informačný/výkladový text Epika – text v próze Lyrika – text
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
Jednoduchá osnova Text s prvkami rozprávania Literárny text s prvkami rozprávania v próze a vo veršoch (autor, rozprávač, rozprávanie, príbeh, literárna postava, prostriedky charakteristiky, čas a priestor v literárnom texte, rozprávanie v I., II. a III. osobe, sujet literárneho diela/fázy sujetu, vedľajšie myšlienky, rozvitie jednoduchej osnovy, dialóg v literárnom texte) Neliterárny text s prvkami rozprávania Literárny text s prvkami opisu v próze a vo veršoch Neliterárny text s prvkami opisu Informačný/výkladový text Epika – text v próze Lyrika – text vo verši (vyjadrovanie
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
pentru Gheorghe V. Madan, scriitorul și folcloristul basarabean, care absolvise Conservatorul de Artă Dramatică la București și era un bun cântăreț, cu un repertoriu bogat de cântece din stanga Prutului. în el cei ce l-au înregistrat au văzut un "excellent sujet". Cele 500 de texte, câte numără volumul pe care il prezentăm, sunt de o mare diversitate: cântece de dragoste și dor, doine, colinde, strigături, bocete, cântece de nuntă, povești, balade, acestea din urmă fiind prezente cu subiecte precum Corbea (mai
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
rareori citat și, cu siguranță, necitit, ilustru necunoscut. În capitolele doi și trei ale prezentului eseu, se atacă, pe scurt spus, țesătura și edificiul structural, uman și psihologic, a două dintre cele mai discutate personaje dostoievskiene: Raskolnikov și Mîșkin. Vaste sujet, cum ar zice franțuzul. Avem, aici, în cartea Aurei, o îndrăzneață și absolut binefăcătoare, lipsită de prejudecăți, analiză făcută, parcă după metoda nouă, și ea investigată cu acribie de aceeași autoare, a creatorului baronului de Charlus - o veșnică întoarcere și
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
Etudes augustiniennes, 1993. Descoperim aici că, înainte de toate, filosofia înseamnă o artă de a trăi, departe de speculațiile gratuite și inutile. Este ceea ce analizează în mod magistral - a-l citi înseamnă a-l auzi - Michel Foucault în L'Herméneutique du sujet, cursurile ținut de el la Collège de France în 1981-1982, Hautes Etudes-Gallimard-Seuil, 2001îtrad. rom. Bogdan Ghiu, Hermeneutica subiectului, Polirom, Iași, 2004). Pierre Hadot face frecvente trimiteri la două cărți majore conținând idei excelente, din păcate prost servite de o expunere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
la metoda științifică de detaliere a caracterelor la fel ca în „Les Caractères ou les Mœurs de ce siècle” qui est une œuvre ecrite par Jean de La Bruyère en 1688. C'est un recueil de maximes et de portraits, ayant pour sujet les mœurs de son epoque.” Și, ca să nu ziceți că umblu cu artificii și dau cu tiribombe în cocorii ce săgetează dimineața gîndirii, iată cum arată virtualele (încă) personaje luate în vizor de Comisarul Șef: „Era un om cumplit de
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
Traduction: prof. Mariana Bendou -Résumé- L’habitation gétique de Glăvănești (la commune Glăvănești, le département Bacău) a été identifiée en 1962 et étudiée pendant le printemps de 1963. Leș résultats obtenus à la suite des fouilles archéologiques ont fait le sujet d’un rapport publié en 1968 dans la revue spécialisé Carpica. Le site se trouve à la limite entre leș Collines de Tutova et le Plăteau Bârlad, să place en étant appellé par șes habitants “Dămăcușa”. L’inventaire archéologique y
DĂMĂCUȘA. UN HABITAT GÉTIQUE DANS LE BASSIN ZELETIN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354942_a_356271]
-
anul V (1981), nr. 4, pp. 5-8. 61. Institutul Teologic Universitar din Sibiu 1811-1981, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul comun de la Hristos 1981”, anul 129, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1981, pp. 106-116. 62. La position de l’Église orthodoxe au sujet de la contestation, în „Concilium”, 1982, nr. 178, pp. 33-38. 63. Sfântul Ioan Gură de Aur și unitatea Bisericii, în „Mitropolia Banatului”, Timișoara, anul XXXII, (1982), nr. 1-3 (ianuarie-martie), pp. 73-84; reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
anul V (1981), nr. 4, pp. 5-8. 61. Institutul Teologic Universitar din Sibiu 1811-1981, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul comun de la Hristos 1981”, anul 129, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1981, pp. 106-116. 62. La position de l’Église orthodoxe au sujet de la contestation, în „Concilium”, 1982, nr. 178, pp. 33-38. 63. Sfântul Ioan Gură de Aur și unitatea Bisericii, în „Mitropolia Banatului”, Timișoara, anul XXXII, (1982), nr. 1-3 (ianuarie-martie), pp. 73-84; reluat și în vol. „Arhid. Prof. Dr. Constantin Voicu, Studii
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
îngrijită de B. Cazacu. V. Rusu și I. Șerb, București, Editura Minerva, 1975; Documente privind revoluția de la 1848 în țările române, București, Editura Academiei, 1983. Durandin, Catherine, Révolution à la française ou à la russe, Paris, PUF, 1989; " Le bon sujet de l'histoire roumaine: le Peuple, le Paysan ou le Bourgeois", în History and Society, International Journal of Rumanian Studies, vol. 5, 1987. Drăgan, Constantin, Noi, Tracii, Craiova, 1976. Eliade, Mircea, "Dragoș et la chasse rituelle", Revista de studii românești
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mulțime de discipoli; și colaboratorul nostru, D. Jules Claretie, a semnalat ieri succesul de curiozitate pe care l-a repurtat această carte abia apărută. Schopenhauer propune să se boteze cu {EminescuOpXI 313} numele Eudemonologie acest tractat al vieței fericite. Acest sujet n-a mai fost tratat decât de Aristotel în capitolul al V [-lea] al cărții I al Retoricei, însă în termeni foarte scurți, și apoi de Cardanus în cartea intitulată: De utilitate ex adversis capienda. Traducerea d-lui Cantacuzin vine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi aprețiată, dar - în parantez fie zis - în măsură cu modestia ei. Dacă "Presa" voiește să-și reafle orizonul cată neapărat să se aboneze la câteva ziare englezești. Espoziția din Australia? Hei? Ce ziceți? Nu vă surîde? Ce mai frumos sujet pentru un articol de fond! Lăsați opoziția să fie opoziție, căci, dac-o treziți, vă asigurăm că nu paguba ei va fi. [ 17 octombrie 1880] {EminescuOpXI 373} ["ZIARELE DIN IAȘI... "] Ziarele din Iași ne aduseră curioasa știre că la sosirea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o colonie din California compusă din onor. cetățeni abia scăpați de marele cordon al Sfintei Cânepe, exercitîndu-și toate virtuțile patriotice într-un colț de pământ cam izolat de restul civilizației. În mijlocul acestei societăți onorabile se naște... un copil. Acesta e sujetul novelei. Acest mic concetățean al coloniei devine idolul ei, Institutele de bune moravuri se-nchid, joc {EminescuOpXI 394} de cărți nu se mai face, oamenii din Rooring-Camp își aduc aminte că au nevoie de biserică, de școli, de Justiție; Rooring-Camp
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru părți din pămîntul țării, luate cu japca de străini și parafate de trădătorul regim comunist autohton, e o chestiune de demnitate națională, dar de aici și pînă la a inventa, tocmai acum cînd nu e cazul, diferende avînd ca sujet Insula Șerpilor, pare dacă nu naivitate (ceea ce ne-ar mira la profesioniștii moșmolelilor răsăritene), cel puțin perfidie, dacă nu chiar sabotaj, avînd în vedere că țara e încă minată de forțe oculte, care fac în continuare jocul Moscovei, care "fac
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
soare pe trotuar și privesc strada. Privesc. Le văd cum atacă ba pe unu, ba pe altu, și melițează nonstop. Ce-o fi la gura lor? Evident, nu le scap. Scurtă introducere despre soare, despre frunzele moarte, apoi direct în sujet: politicale. Mitraliere. După prima salvă, îmi și dau seama ce-i cu smochinele agitatoare. Gata, le zic, sînt lămurit! Ce? întreabă crispate gurițele lor pungă; dacă sînteți lămurit, încearcă ele să zîmbească-nțepat, spuneți-ne, dacă ghiciți, pentru că noi nu ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]