27 matches
-
Pălit, Viorica Moraru, Valentina Butucel, Diamanta Paterău, Ana Tabac, Prezentator - Victor Stahi și invitați de onoare maestrul Eugen Doga și Vasile Șeicaru. În cadrul proiectului Creștini în Europa, în ziua de 15 noiembrie, ora 18.00, în Sala Palatului Național Nicolae Sulac din Chișinău - în calitate de invitat de onoare al festivalului Internațional Două inimi gemene, ediția a XII va veni cu un recital de zile mari va veni Nicu Alifantis. Suită de manifestări Creștini în Europa ce se înscrie în sistemul de valori
Spectacolul „Creștini în Europa” continuă by http://uzp.org.ro/spectacolul-crestini-in-europa-continua/ [Corola-blog/BlogPost/93989_a_95281]
-
9; Marian Spânoche; Cristina Stamate; Aneta Stan; Elise Stan; Cornel Stavru; Carmen Stănescu; Lucia Stănescu; Mariana Stănescu; Tatiana Stepa; Marian Stere; Pompilia Stoian; Laura Stoica; Angelica Stoican; Niculina Stoican; Aurel Storin; Pavel Stratan; Loredana Streche; Maria Stroia; Narcisa Suciu; Nicolae Sulac; Paul Surugiu; Anna Széles; Maria Șalaru; Șatra; Vasile Șeicaru; Carmen Șerban; Natalia Șerbănescu; Ileana Șipoteanu; Paul Talașman; Frații Tarzan; Carmen Tănase; Maria Tănase; Aurel Tămaș; Floarea Tănăsescu; Vasilica Tătaru; Irina Tebeică; Aurelian Temișan; Maria Teslaru; Mihai Traistariu; Adriana Trandafir; Carmen
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1453291840.html [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1801 din 06 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului „Artistul cu flori de liliac”, așa cum i-a fost împodobit în metaforă numele celui ce-a iubit viața
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449374508.html [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
împletindu-i-se cunună de martir, a fost un fascinant interpret de muzică populară al Basarabiei, oșteanul, și melodul ei! Eroii nu recită aclamativ despre țară, muncesc pentru ea și sar în apărarea, ei! Aceasta a făcut artistul erou Nicolae Sulac: și-a cântat țara și neamul și s-a ridicat pentru slăvirea și apărarea lui, nu din pricini personale, de bine și mărire a sa, ci din iubire și conștiință. De aceea, țara l-a ținut în iubirea sânului ei
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449374508.html [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
din pricini personale, de bine și mărire a sa, ci din iubire și conștiință. De aceea, țara l-a ținut în iubirea sânului ei, iar neamul l-a identificat de frate de învățător, de stegar și doinitor al lui. Nicolae Sulac a cântat în toate zările, pe multe scene ale lumii, pretutindeni ilustrând cu vocea lui magnifică și mesajul din poezia cântecului său incizat cu cele mai clare semnificații istorice și cel mai pur sentiment patriotic, inestimabilele carate ale folclorului auroral
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449374508.html [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
ilustrând cu vocea lui magnifică și mesajul din poezia cântecului său incizat cu cele mai clare semnificații istorice și cel mai pur sentiment patriotic, inestimabilele carate ale folclorului auroral românesc. „Artistul cu flori de liliac” al pătimitoarei Basarabii, maestrul Nicolae Sulac, artistul din provincia românească moldoveană de peste Prut, investită sub capriciile vremilor în țară, nu a cântat pentru faima sinelui, ori pentru aleanuri numai ale sale ci pentru ale tuturor. Multe din versurile și melodiile lui au fost sorbite de însetați
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449374508.html [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
însetați, ca apa izvorului, drept sursă de inspirație, ori ca piese de repertoriu al altor cântăreți ce-au intuit și simțit adânc seva melosului, tradiției, istoriei, culturii, folclorului românesc cel mai curat trezorierizate în testamentul de cântece ale lui Nicolae Sulac, uimitor de agreate de către ziditorii ce iubesc, incitante pentru dezbinatorii ce urăsc. Nicolae Sulac, n-a fost frate cu românii, cum să fie? A fost frate între români, o apă nu poate să despartă un neam în frați din două
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449374508.html [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
altor cântăreți ce-au intuit și simțit adânc seva melosului, tradiției, istoriei, culturii, folclorului românesc cel mai curat trezorierizate în testamentul de cântece ale lui Nicolae Sulac, uimitor de agreate de către ziditorii ce iubesc, incitante pentru dezbinatorii ce urăsc. Nicolae Sulac, n-a fost frate cu românii, cum să fie? A fost frate între români, o apă nu poate să despartă un neam în frați din două părți, iar două provincii de patrie n-au cum să fie două țări, nici
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449374508.html [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
o apă nu poate să despartă un neam în frați din două părți, iar două provincii de patrie n-au cum să fie două țări, nici doi fii nu pot fi frați de undeva, ci frați dintr-o mamă! „Nicolae Sulac era om de omenie și cântăreț, un mare, uriaș cântăreț de muzică populară românească. Toate cântecele sale sunt ca grânele treierate, fără puzderie, agonisite din holdă, bob cu bob!”, spunea maestrul Benone Sinulescu, întemeind cele reflectate mai sus prin ideea
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449374508.html [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
Toate cântecele sale sunt ca grânele treierate, fără puzderie, agonisite din holdă, bob cu bob!”, spunea maestrul Benone Sinulescu, întemeind cele reflectate mai sus prin ideea că maestrul basarabean aparține de culegătorii grânelor dintr-o holdă. În anul 2003, Nicolae Sulac, pe când poate că nimeni nu credea și nici nu prea ar fi avut cineva pricini să bănuiască, a fost secerat, fulgerător. De ce, de unde a venit glonț tragicul sfărșit? Din sine, de la sinistra întunecime neîndurătoare, sau de unde? Legendă ori sâmbure de
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449374508.html [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
șoaptei, niciodată în gura mare, insinuându-se un asasinat. Cine știe dacă artistul însuși și-a văzut moartea sau pe solul ei, ori dacă moartea sălășluia în sufletul și carnea sa mai de demult, făr-a ști nimeni?! Sfârșitul maestrului Nicolae Sulac a fost perdeluit cu nesfârșite interpretări, dar singurul adevăr veritabil și descoperit al biografiei sale nu e lințoliul morții, ci cântecul! Acest cântec, de s-o fi vrut sau nu să înceteze (aceasta nu se va ști niciodată), iată: n-
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449374508.html [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
veritabil și descoperit al biografiei sale nu e lințoliul morții, ci cântecul! Acest cântec, de s-o fi vrut sau nu să înceteze (aceasta nu se va ști niciodată), iată: n-a încetat, nu încetează și nu va înceta! Nicolae Sulac a cântat, cântă și va cânta peste veacuri. Mai departe de cântece e și zgomot și tăcere! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Nicolae Sulac. Floarea de liliac a pătimitoarei Basarabii / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449374508.html [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
niciodată), iată: n-a încetat, nu încetează și nu va înceta! Nicolae Sulac a cântat, cântă și va cânta peste veacuri. Mai departe de cântece e și zgomot și tăcere! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Nicolae Sulac. Floarea de liliac a pătimitoarei Basarabii / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1801, Anul V, 06 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NICOLAE SULAC. FLOAREA DE LILIAC A PĂTIMITOAREI BASARABII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449374508.html [Corola-blog/BlogPost/369206_a_370535]
-
am timp să-mi dau seama cu exactitate ce om frumos și cald a fost Ana Barbu! Era una dintre cele mai iubite și apreciate voci din Basarabia și am fost onorat atunci când, în 2012, pe scena Palatului Național «Nicolae Sulac», am cântat în duet piesa «Eu nu te-ntreb». Uneori, n-avem timp să ne spunem tot, să ne oferim în dar vorbe ce mai apoi vor servi drept scut al prieteniei noastre. Ana Barbu a fost o colegă de
ANA BARBU SUFLET LUPTAT DE CRUZIMILE BOLII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1432007814.html [Corola-blog/BlogPost/362984_a_364313]
-
Glebus Sainciuc va rămâne în patrimoniul nostru de aur. Măștile semnate Glebus Sainciuc sunt cartea sa de vizită. Acestea reprezintă nu doar epoca în care activează artistul, dar și evoluția societății basarabene. Artistul a semnat măștile lui Constantin Constantov, Nicolae Sulac, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Gheorghe Urschi, Anastasia Lazariuc, Gheorghe Mustea etc. Artistul Glebus Sainciuc a creat sute de lucrări, de diferite genuri, obținând diverse premii și titluri onorifice. El a debutat la teatrul „Luceafărul”, în spectacolul „Cortina rămâne deschisă”, în
MAESTRUL GLEBUS SAINCIUC LA 93 DE ANI de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 by http://confluente.ro/Primaria_municipiului_chisinau_maes_primaria_municipiului_chisinau_1342685840.html [Corola-blog/BlogPost/355082_a_356411]
-
cuprind firea umană, când zâmbetul și bucuria insuflate de muzică se contopesc minuțios într-un decor amplu, sufletul e una cu nota, cu sunetul, unite fiind toate într-o emoție comună. Emoția a acaparat întreaga sală a Palatului Național „Nicolae Sulac” din Chișinău, în cele două seri de concert susținute de către artistul care e una cu simțirea și visarea, artistul pentru care destinul a făurit o misiune sublimă, aceea de a înmiresma rațiunea cu vocea sa parfumată, FUEGO. Pe 9 și
CE SERI MINUNATE! – CONCERTE, FUEGO LA CHIŞINĂU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ce_seri_minunate_concerte_fuego_la_rodica_elena_lupu_1350023498.html [Corola-blog/BlogPost/359420_a_360749]
-
ediția a III-a din întreaga Moldovă istorică, 2000, „Antologie de folclor muzical, 1107” (melodii și cîntece din Moldova Istorică a lui Ștefan cel mare și Sfânt), 2002, „Rapsodul Filip Todirașcu”, 2002, „Alină, dorule, alină”, 2008, „Rapsodul plaiului moldav:Nicolae Sulac” publicată post-mortem, coautor Tudor Colac (2015) Pe parcursul celor 17 ani de muncă creatoare a imprimat cu colectivul său peste 1800 creații care se păstrează în Fondul de Aur a TVM. A înregistrat la radio, ca violonist și prim-dirijor al
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
instrumentale, suite, rapsodii etc. "La izvorul folclorului", solo vioară, cu Orchestra „Folclor”, realizat în anul 2000; De-ar fi dorul ca pădurea, solo vioară, cu Orchestra „Lăutarii”, realizat în anul 2004; Satule, vatră frumoasă, culegere de cântece interpretate de Nicolae Sulac, Angela Păduraru, Nicolae Glib, Maria Drăgan, Vasile Iovu, Veronica Mihai, Claudia Șerșun acompaniați de Orchestra „Folclor”, dirijor -. Înregistrări realizate în perioada 1968 - 1985: La Nistru, la mărgioară, culegere de cântece prelucrate de Dumitru Blajinu, interpretate de Iustina Scarlat, Nicolae Sulac
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
Sulac, Angela Păduraru, Nicolae Glib, Maria Drăgan, Vasile Iovu, Veronica Mihai, Claudia Șerșun acompaniați de Orchestra „Folclor”, dirijor -. Înregistrări realizate în perioada 1968 - 1985: La Nistru, la mărgioară, culegere de cântece prelucrate de Dumitru Blajinu, interpretate de Iustina Scarlat, Nicolae Sulac, Larisa Arsenii, Alexandru Lozanciuc, Angela Păduraru, Ștefan Petrache, inregistrate cu Orchestra Folclor, dirijor - Dumitru Blajinu. Înregistrări realizate în perioada 1968 - 1985; În martie 1983 s-a căsătorit cu Anișoara Groian. Și-au unit destinele la biserica „Sfântul Dumitru” din Chișinău
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
moșia Mileștii din vecinătate. "Dealul Poștei" - drumul pe care în trecut se aducea poșta în sat din Vălcineț. "Suvaca" - (pădure) posibil de la SUVÁC, suvace, #s. n.# Sulă lungă de metal sau de lemn întrebuințată la confecționarea opincilor, la desfundat luleaua etc.; sulac. Prima mențiune documentară a moșiei Temeleuți o găsim în Mărturia hotarnică a moșiei Căbăiești din 6 aprilie 1673. Totuși, potrivit unor investigări, prima atestare documentară trebuie considerată Actul de danie a lui Ștefan al II-lea din 6 martie 1443
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
de proviniență arabă, "Sadâc", purtat (în Bugeac) de o căpetenie a unei subdivziuni tribale nohaice. Numele personal Sadâc este frecvent întîlnit în antroponimia tuturor popoarelor turcice de confesiune islamică. Structura etnică a satului Sadîc conform recensământului populației din 2004: Nicolae Sulac, distins interpret de muzică populară. Născut la 5 septembrie 1936, el este fiul lui Vasile și Ioanei Sulac, ambii originari din satul Chirsova, trecuți cu traiul la Sadâc. A cîntat mai întîi într-un colectiv de amatori, iar din februarie
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
este frecvent întîlnit în antroponimia tuturor popoarelor turcice de confesiune islamică. Structura etnică a satului Sadîc conform recensământului populației din 2004: Nicolae Sulac, distins interpret de muzică populară. Născut la 5 septembrie 1936, el este fiul lui Vasile și Ioanei Sulac, ambii originari din satul Chirsova, trecuți cu traiul la Sadâc. A cîntat mai întîi într-un colectiv de amatori, iar din februarie 1959 - în capela corală „Doina”. În perioada 1961-1965 a făcut parte din ansamblul de tineret al Filarmonicii chișinăuniene
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
Componentă Consiliului Local Florești (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: În orașul Florești există 4 licee : Pe lîngă astea, măi activează 2 grădinițe de copii, o școală sportivă, școala de arte plastice, școala de muzică ”N. Sulac”, si un centru de creație pentru tineri. Floreștii se află pe tronsonul de cale ferată Rîbnița - Bălti, fiind o gară de tranzit a trenului interurban Bălti - Mateuți (raionul Rezina). De-asemenea localitatea este străbătuta de drumul național Soroca - Bălti. La
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
La fereastra cu zorele”, „Am venit la noi în sat” și „Tinerețea-i numai una”. Mihai Ciobanu este căsătorit cu Valentina, o violonistă, profesoară de vioară la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” și la Liceul cu profil de artă „Nicolae Sulac” din Chișinău, născută pe 23 iulie 1955, în regiunea Kustanai, Republica Kazahă, unde părinții săi lucrau la desțelenirea pământurilor. Împreună au o fiică, Victoria, și un fecior Mihăiță, care este virtuoz violonist. Grigore Vieru Nicolae Botgros Vasile Romanciuc
Mihai Ciobanu () [Corola-website/Science/333053_a_334382]
-
adoptată decizia de constituire unei noii formațiuni politice cu doctrina liberală. La 1 august 2013 la Chișinău a avut loc prima ședință a Consiliului de Constituire a Partidului Liberal Reformator. La 15 decembrie 2013 la Chișinău, la Palatul Național „Nicolae Sulac” a avut loc Congresul I de Constiuire al Partidului Liberal Reformator. La Congresul au fost înregistrați 1689 de delegați, au participat 100 de invitați de onoare dintre reprezentanții a societății civile, instituțiilor de presă, oameni de creație, savanți, diplomați, oaspeți
Partidul Liberal Reformator (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329572_a_330901]