15 matches
-
ÎI) (cu exceptia speciilor incluse la anexă A) Terrapene coahuila (I) Trachemys scripta elegans Testudinidae Broaște țestoase de uscat Testudinidae spp. (ÎI) (cu exceptia speciilor incluse la anexă A; s-a stabilit o cotă anuală de export egală cu zero pentru Geochelone sulcată, pentru exemplarele prelevate din natură și exportate în scopuri preponderent comerciale) Broaște țestoase de uscat Geochelone nigra (I) Geochelone radiata (I) Geochelone yniphora (I) Gopherus flavomarginatus (I) Malacochersus tornieri (ÎI) Psammobates geometricus (I) Pyxis arachnoides (ÎI) Pyxis planicauda (ÎI) Broască
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
Lipitoare MOLLUSCA (MOLUȘTE) BIVALVIA Moluște bivalve VENERIDA Tridacnidae Scoici uriașe Tridacnidae spp. (ÎI) Scoici uriașe UNIONIDA Unionidae Midii de apă dulce Conradilla caelata (I) Cyprogenia aberti (ÎI) Dromus dromas (I) Epioblasma curtisi (I) Epioblasma florentina (I) Epioblasma sampsoni (I) Epioblasma sulcată perobliqua (I) Epioblasma torulosa gubernaculum (I) Epioblasma torulosa rangiana (ÎI) Epioblasma torulosa torulosa (I) Epioblasma turgidula (I) Epioblasma walkeri (I) Fusconaia cuneolus (I) Fusconaia edgariana (I) Lampsilis higginsii (I) Lampsilis orbiculata orbiculata (I) Lampsilis satur (I) Lampsilis virescens (I) Plethobasus
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
ANNELIDA ARHYNCHOBDELLAE Hirudinidae Hirudo medicinalis (II) Lipitoare MOLLUSCA VENEROIDA Tridacnidae Tridacnidae spp. (II) Scoici uriașe UNIONOIDA Unionidae Conradilla caelata (I) Cyprogenia aberti (II) Dromus dromas (I) =454 Epioblasma curtisi (I) =455 Epioblasma florentina (I) =455 Epioblasma sampsoni (I) =455 Epioblasma sulcata perobliqua (I) =455 Epioblasma torulosa gubernaculum (I) =455 Epioblasma torulosa rangiana (II) Epioblasma torulosa torulosa (I) =455 Epioblasma turgidula (I) =455 Epioblasma walkeri (I) =455 Fusconaia cuneolus (I) Fusconaia edgariana (I) Fusconaia subrotunda (II) Lampsilis brevicula (II) Lampsilis higginsii (I
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
în anexa A) Broaște țestoase tabachere Terrapene coahuila (I) Trachemys scripta elegans = 444 Testudinidae Broaște țestoase de uscat Testudinidae spp.( ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A; o cotă anuală de export egală cu zero a fost stabilită pentru Geochelone sulcată pentru exemplarele scoase din mediul natural și vândute în special în scopuri comerciale.) Broască țestoasă de uscat Geochelone nigra (I) = 445 Geochelone radiata (I) = 446 Geochelone yniphora (I) = 446 Gopherus flavomarginatus (I) Gopher Homopus bergeri (ÎI) Broască țestoasă de uscat
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
BIVALVIA Moluște bivalve VENEROIDA Tridacnidae Scoici uriașe Tridacnidae spp. (ÎI) Scoici uriașe UNIONOIDA Unionidae Scoici de rău Conradilla caelata (I) Cyprogenia aberti (ÎI) Dromus dromas (I) = 479 Epioblasma curtisi (I) = 480 Epioblasma florentina (I) = 480 Epioblasma sampsoni (I) = 480 Epioblasma sulcată perobliqua (I) = 480 Epioblasma torulosa gubernaculum (I) = 480 Epioblasma torulosa rangiana (ÎI) = 479 Epioblasma torulosa torulosa (I) = 480 Epioblasma turgidula (I) = 480 Epioblasma walkeri (I) = 480 Fusconaia cuneolus (I) Fusconaia edgariana (I) Lampsilis higginsii (I) Lampsilis orbiculata orbiculata (I) Lampsilis
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Ramalina farinacea". La periferiile ecosistemului, mărginit de șoseaua Balcani, str. Petricani), apar specii - "Physcia aipolia", "Physcia orbicularis", "Physcia hispida", "Parmelia scortea", "Bacidia luteola", în parcul Ștefan cel Mare: "Physcia ascendens", "Physcia caesia", "Physcia grisea", "Xanthoria parietina", în Valea Trandafirilor: "Parmelia sulcată". Briofitele sunt reprezentate de așa specii că: "Brachytecium glareosum", "Eurhynchium hians", "Hypnum cupressiforme", "Leskea poycarpa", "Leskeela nervosa", "Orthotrichium fastigiatum", "Pylaisia polyantha" Pe teritoriul Chișinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 89 specii de păsări și 14 specii de reptile
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
macrofitelor este restricționată datorită valurilor puternice din lac. Doar 3% din suprafața lacului este acoperită de trestie. Producătorii principali sunt reprezentați de fitoplancton. Zooplanctonul nu este foarte abundent. Principalele specii de zooplanton sunt reprezentate de: "Polyarthra vulgaris, Keratella quadrata, Pompholyx sulcată. Daphnia cucullata, D. găleată, Eudiaptomus gracilis, Mesocyclops leucarti, Cyclops vicinus. Fitoplanctonul are următoarele specii: Nitzschia acicularis, Cyclotella ocellata, C. bodanica, Stefanodiscus hantzschii. Sezonul turistic de vârf, se întinde de la începutul lunii iunie până la sfârșitul lui august. Temperatura medie a apei
Lacul Balaton () [Corola-website/Science/303221_a_304550]
-
este reprezentată de pădurile de stejar pedunculat (Quercus robur) și gorun (Quercus petraea). De-a lungul timpului în locul pădurilor, defrișate în scopul obținerii de terenuri agricole și de pășuni, s-au instalat pajiști secundare de natură mezoxerofilă cu păiușuri (Festuca sulcata, F. valesiaca, F. pseudovina), colilie (Stipa sp.), iarbă bărboasă (Andropogon ischaemum), firuță (Poa pratensis, P. bulbosa) ș.a. În Dealurile Lopadei solurile sunt reprezentate prin cinci clase de soluri, și anume: molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, soluri hidromorfe și soluri neevoluate, trunchiate sau
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
văilor și în zonele cu exces de umiditate predomină vegetația hidrofilă: "Inunae corex", "Pharanghuites" etc. Terenurile cu expoziție sudică,sud-estică sau sud-vestică, care sunt și erodate au pajiști cu valoare furajeră. Speciile dominante aici sunt: "Agropyron cristatum", "Agropyron ischemus", "Festuca sulcata", "Artemisia campestris" etc. Terenurile cultivate au în general următoarele buruieni: "Amaranthus retroflexus", "Taxacum afficale", "Cirsium arvense", "Agropyron repens", "Agrostecuma", "Setaria", "Veronila", "Stellaria" ș.a. Pe dealurile din nordul localității crește în pâlcuri rare și vestitul bujor de stepă. Pe teritoriul localității
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa), măcieș (Rosa canina), ș.a. precum și dezvoltarea unei bogate flore de mull în stratul ierbos. Pajiștile sunt formate preponderent din asociații mezoxerofile de păiuș (Festuca sulcata și Festuca valesiaca), firuță (Poa pratensis), zâzanie (Lolium perene), iar pe pantele mai însorite și degradate prin pășunat și eroziune se instalează asociații xero mezofile de băboasă (Botryochloa ischaemum), păiuș (Festuca pseudonina), firuță cu bulb (Poa bulbosa). (Gh. Mihai, C.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ochiuri de stepă, mai mari sau mai mici). Aceasta lipsește în vestul Europei unde pădurea de foioase contactează direct cu vegetația mediteraneană. Formațiunile ierboase care domină stepele europene sunt alcătuite în cea mai mare parte din graminee ca: păiușca (Festuca sulcata), negara sau colilia (Stipa capillata), obsiga sau iarba ovăzului (Bromus secalinus), bărboasa sau păiușul dulce (Andropogon ischemum), ovăsciorul (Avenastrum pubescens). Apar numeroase plante cu flori viu și variat colorate: părăsita găinilor (Taraxacum scrotinum), păpădia (Taraxatum officinale), aglica (Filipendula hexapeta), capul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Eryngium planum, Erysimum cuspidatum, Erysimum diffusum, Erysimum hieraciifolium, Erysimum x mixtefurcatum, Erysimum pannonicum, Erysimum repandum, Euclidium syriacum, Euphorbia agraria, Euphorbia esula, Euphorbia glareosa, Euphorbia salicifolia, Euphorbia virgata, Falcaria sioides, Ferulago galbanifera, Ferulago sylvatica, Festuca arundinacea, Festuca pratensis, Festuca pseudovina, Festuca sulcata, Festuca valesiaca, Ficaria verna, Filipendula hexapetala, Filipendula ulmaria, Fragaria vesca, Fumaria schleicheri, Gagea arvensis, Gagea lutea, Gagea minima, Gagea pratensis, Galium cruciata, Galium flavescens, Galium moldavicum, Galium mollugo, Galium x ochroleucum, Galium palustre, Galium pedemontanum, Galium rubioides, Galium vernum, Galium
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
C, temperatura maximă absolută: 38,9°C, temperatura minimă absolută: -30°C, temperatura medie pe sezon de vegetație: 17,1°C, perioada bioactivă 01.03-01.12, durata perioadei bioactive 280 zile. II. BIOCENOZA A. Flora: Se întâlnesc: asociația Festuca valesiaca-F. sulcata care are un caracter heterogen și asociația de Agrostis tenuis alcătuite din plante xeroterme, dar și xeromezofile și chiar mezofile. Dintre angiosperme întâlnim pe: Achillea collina, Agrostis tenuis, Anthoxanthum odoratum, Aspera spica-venti, Asperula cynanchica, Briza media, Cynosurus cristatus, Cypripedium calceolus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
tenuis alcătuite din plante xeroterme, dar și xeromezofile și chiar mezofile. Dintre angiosperme întâlnim pe: Achillea collina, Agrostis tenuis, Anthoxanthum odoratum, Aspera spica-venti, Asperula cynanchica, Briza media, Cynosurus cristatus, Cypripedium calceolus papucul doamnei, Dactylis glomerata, Dorycnium herbaceum, Festuca pratensis, Festuca sulcata, Festuca valesiaca, Knautia arvensis, Koeleria gracilis, Lilium martagon crinul de pădure, Lolium perenne, Medicago falcata, Medicago lupulina, Melampyrum arvense, Onobrychis viciifolia, Orchis coriophora - ploșnițoasă, Orchis morio - untul vacii, Poa pratensis, Rhinanthus minor, Rhinanthus rumelicus, Serratula tinctoria, Teucrium chamaedrys, Trifolium campestre
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
precum: porumbar, păducel, măceș, verigariu. Valoarea pastorală este mediocră, cu potențial de producție scăzut, de numai 3-5 t/ha MV și o încărcare medie de 0,3-0,5 unități vită mare la ha. 3.2. Pajiștile de Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuș de silvostepă) Răspândire și ecologie. Pajiștile de Festuca rupicola se întâlnesc în arealul pădurilor de stejar pedunculat din Podișul Transilvaniei, în subzona pădurilor de cer și gârniță din Dealurile Vestice până la cca 600 m altitudine, pe versanți slab până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]