46 matches
-
în om (scuzați!) ca cucul din pom în pom (sic!), că soțul meu drag și scump e mai bătrân ca mine cu 20 de ani și nu mai are cu ce să mă liniștească, că d-aia umblu primenită și sulemenită prin sat, ca să găsesc pe vreunul să mă liniștească corespunzător, că sunt curvă, (asta v-am mai spus...), că nu e nimic de capul meu și multe alte de-astea, care nu pot să le mai suport și mă enervează
ÎN AUDIENȚĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1469858297.html [Corola-blog/BlogPost/370048_a_371377]
-
în om (scuzați!) ca cucul din pom în pom(sic!), că soțul meu drag și scump e mai bătrân ca mine cu 20 de ani și nu mai are cu ce să mă liniștească, că d-aia umblu primenită și sulemenită prin sat, ca să găsesc pe vreunul să mă liniștească corespunzător, că sunt curvă, ( asta v-am mai spus...), că nu e nimic de capul meu și multe alte de-astea, care nu pot să le mai suport și mă enervează
DIN CICLUL: ÎNTÂMPLĂRI REALE DIN LUMEA SATULUI- ÎN AUDIENȚĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1458551810.html [Corola-blog/BlogPost/384679_a_386008]
-
-n ciur și-alege !... Zâmbind, gazda servește dulceață de trandafiri și sirop de cetină de brad. Femeile mișcă stângaci lingurițele și paharele cu lichidul verzui. Atmosfera păcălește liniștea, dar vecina gureșă întrebă, pe neașteptate : - Ce cocoană ești tu, să te sulemenești așa ? Una din fete îi sare în apărare : - Ce te iei de mica, bre ? - Tu să taci, că ai caș la gură ! - E-te, na ! Tale ai sirop de cetină ! - Vai de școala ta ! - Deșteptul tace, Dumnezeu face dreptate. Gazda
CÂRCOTAŞE CU SEX-APPEL !, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Carcotase_cu_sex_appel_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355616_a_356945]
-
ciurd’ mare de vaci / Și ciurdarii de la vaci / Și cer turma-i mare de oi / Și ciobanii amândoi ...“.27 Cele mai multe informații ni le-au oferit versurile colindelor din această zonă, privitoare la portul popular tradițional. Fata de aici nu se sulemenește, nu se fardează căci, zice ea: „M-o băiat măicuța mea / Su-n28 dălbuț de răsărit / De fața mi-o rumenit“29 sau în altă variantă: „- Spune fiic-adevărat / Unie mă-ta te-o băiat? (...) - La luncile Soarelui / Roșu Soare-o răsărit
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Eu Aneta, tu Atena La ce bun să facem ceartă Să lăsăm noi Sparta spartă Și pe Paris cu Elena --------------------------- Tanti Frosa știa cazul Că-și făcea veleatu-n târg Pentru care cu mult sârg, Își sulemenea obrazul Nu-și făcea deloc iluzii Despre cum se-ntinde bârfa: Afla fufa, afla târfa Doar prin câteva aluzii Prima și singura care Vindea mahalalei zvonul Că-i ținea apoi isonul Dintre țațe, fiecare: Cin' se-nsoară, cine naște Fără
TANTI FROSA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Tanti_frosa_.html [Corola-blog/BlogPost/358925_a_360254]
-
Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017 Toate Articolele Autorului Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua La geamul viu al iernilor din noi, Înghesuiți în vechiul mușuroi, Ce-și cară fericirea cu ocaua. Prin visele-adunate în convoi, Sulemenim ades cu bidineaua (Strângându-ne la zâmbete cureaua) Și soarele, pe chipul său de sloi. Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia, La poarta nopții nu-i nimic de zis, Când din cenușă
ATINȘI DE FRICI, MAI SCUTURĂM PERDEAUA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1489228701.html [Corola-blog/BlogPost/375696_a_377025]
-
PERDEAUA, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017. Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua La geamul viu al iernilor din noi, Înghesuiți în vechiul mușuroi, Ce-și cară fericirea cu ocaua. Prin visele-adunate în convoi, Sulemenim ades cu bidineaua (Strângându-ne la zâmbete cureaua) Și soarele, pe chipul său de sloi. Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia, La poarta nopții nu-i nimic de zis, Când din cenușă
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Paradis. (din volumul "Suflete de ceară", Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016) Citește mai mult Atinși de frici, mai scuturăm perdeauaLa geamul viu al iernilor din noi,Înghesuiți în vechiul mușuroi,Ce-și cară fericirea cu ocaua.Prin visele-adunate în convoi,Sulemenim ades cu bidineaua(Strângându-ne la zâmbete cureaua)Și soarele, pe chipul său de sloi.Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia,La poarta nopții nu-i nimic de zis,Când din cenușă
CAMELIA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/camelia_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
ritualul de ispășire Yôm-kippur (Vechiul Testament, Leviticul, 16:8-10). Ca geniu luciferic și purtător al mesianismului: "Și Azazel i-a învățat pe oameni să făurească săbiile și spadele, scutul și platoșa, și le-a arătat metalele și meșteșugul lucrării de a sulemeni ochii jur împrejur cu antimoniu, și de a înfrumuseța pleoapele și nestematele cele mai frumoase și mai de preț, și toate culorile vopselelor, și prefacerea lumii". După canonul divin, Azazel e învinuit că "a dezvăluit tainele veșnice care se săvârșesc
Azazel () [Corola-website/Science/309531_a_310860]
-
căsătoria și copiii n-o împiedicaseră multă vreme să se ducă și să danseze mai departe pe la baluri și serate, ca și când (și fără să-i stea rău) ar fi rămas tot domnișoară. Până târziu, dimineața întîi se dregea și se sulemenea și apoi se apuca de treabă. Ce treabă?! Femeia care iubește Spală noapte și cârpește Se scoală de dimineață Și-și dă buza la roșeață Sprâncenele la albeață. De unde! Le punea tot pe ele, pe fete, să spele și să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la români. O figură gingașă, mâini mici, picior mic, buze subțiri, umeri plini, un bust puțin dezvoltat sunt particulare mai tuturor femeilor române. Femeile românești mai au datoria de a-și cultiva frumusețea, ba în Banat trebuie să se și sulemenească. În genere românul e cam încăpățînat nu vrea să înțeleagă și se ține în rezervă față cu orice idee nouă. În lucruri cari - i sunt indiferente este foarte mlădios; dar în lucruri cari îl privesc de aproape el e omul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la români. O figură gingașă, mâini mici, picior mic, buze subțiri, umeri plini, un bust puțin dezvoltat sunt particulare mai tuturor femeilor române. Femeile românești mai au datoria de a-și cultiva frumusețea, ba în Banat trebuie să se și sulemenească. În genere românul e cam încăpățînat nu vrea să înțeleagă și se ține în rezervă față cu orice idee nouă. În lucruri cari - i sunt indiferente este foarte mlădios; dar în lucruri cari îl privesc de aproape el e omul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca Sihleanu? Este imaginabilă starea aceasta de lucruri și se poate ea însemna altfel decât cu numele celei mai complete barbarii? O! uniforme frumoase, craidoni scoși din cutie și cocote îmbrăcate după cea din urmă modă, bărbați muieri cari se sulemenesc fiind miniștri, astea le avem cu de prisos. Dar realitatea este completă ignoranță și corupție sus, neagră ignoranță și adâncă mizerie jos. Ș-acesta e poporul nostru romînesc? Poporul nostru de acum 50 - 60 de ani, de-o sănătoasă barbarie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și nimeni nu se găsește care să-i zică ceva. Gazetele scriu și asta e tot. Nu e nici o putere în stat care să se opuie acestei politici de precupețire de hotare. Frinee politice fără convingeri, fără tărie morală, se sulemenesc prin gazete și-și fac sprâncene, ca să le crează lumea tinere și virtuoase, pe când în realitate și pe ascuns sunt înțelese demult cu adversarii naturali ai acestei țări ca să-i puie capăt în toate cele. Astfel se sulemenește "Pseudo - Romînul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
morală, se sulemenesc prin gazete și-și fac sprâncene, ca să le crează lumea tinere și virtuoase, pe când în realitate și pe ascuns sunt înțelese demult cu adversarii naturali ai acestei țări ca să-i puie capăt în toate cele. Astfel se sulemenește "Pseudo - Romînul" în toate zilele în cestiunea dunăreană, pe când lucrurile sunt puse la cale de-un an și mai bine, pe când toată greutatea este: de-a amăgi țara ce pretind că e a lor. [6 noiembrie 1881] {EminescuOpXII 397} [""JOURNAL
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
soldații le poștiseră cu o noapte Înainte de aceea a accidentului ce avea să aibă drept urmare nimicirea unei tarlale cu porumb timpuriu. Cum auzise de Întâmplarea ce se petrecuse după plecarea ei din baraca de carton, fata se Îmbrăcase și se sulemenise cum putuse și cât putuse de bine, plecase către orășelul capitală de județ și-l căutase acolo pe procurorul militar, pe care Îl cunoscuse În Împrejurări tainice și deocheate. Îi oferise plăceri pe care nici ea nu știuse că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o luptă. Nu sunt "femeie"?! Și... și ce sunt atuncea?! se dezlănțuie ea jignită. Și... și ce trebuie să fac, mă rog, să fiu "mai femeie?!" Să dau în genunchi înaintea bărbatului?! Să mă maimuțăresc?! Să mă sclifosesc?! Să mă sulemenesc?! Să mă pițigăiesc?! Să mă împopoțonez ca o pațachină?! Să... să fac pe proasta, nu care cumva, bărbatu' meu să afle că am și eu un cap cu care judec, cu care, poate, judec mai bine ca el?! Și... și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să vină să mă vadă, și nu putea nici să mă primească, dar vizita mea îi va face o mare bucurie a doua zi dimineață. Un ceas mai târziu, stând la fereastră, am văzut trecând într-o caleașcă, foarte gătită, sulemenită cu roșu și cred că și cu alb, un soi de fantomă care mi s-a părut a Doamnei de Chevreuse. L-am întrebat pe valetul de la han cine era, și mi-a spus: „Este Doamna de Chevreuse care se
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
iește omul perfect. În spatele fiecărei vedete stă o întreagă echipă care are grijă ca noi să fim mințiți cât mai bine, cât mai profesionist. De fapt, vedetele sunt doar niște produse. Niște produse făcute să vândă alte produse. Televiziunea se sulemenește ca o cocotă de lux, cu emisiunile și cu vedetele ei cu tot, ca să fie admirată și dorită de noi, telespectatorii. Și astfel, în sosul acesta după care ne lasă gura apă, să ne fie vârâte pe gât reclame, cât
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de zdravănă, că i-a căzut pălăria și chitia 86 de pe cap. Atâta mi-a trebuit și mie! Imediat îl lovii și eu cu aceeași furie pe celălalt obraz, încât fața jidanului căpătă o coloare stacoșie parc-ar fi fost sulemenită. Eu, dealtfel, nu sunt un om pornit, supus la accese de iuțală. Mărturisesc însă că în acel moment nu mai știam ce fac, molipsit fiind de furia fratelui meu. Ha-a-a-a! Dv. Mă bateți, mă ucideți ca-n codru!... urlă jidanul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o zonă în care KGB-ul a racolat rodnic și printre scriitori, iar misiunea unui agent nu se încheie odată cu schimbarea regimului politic. În acest moment al disputei, elegantul Abdullayev și-a permis să înjure gros în limba turcă. Femeia, sulemenită din abundență și îmbrăcată țipător - rochie galbenă, pălărie roșie și un trandafir mare, de aceeași culoare, la piept -, a râs cu hohote câteva minute. Pe urmă s-a apucat să traducă în germană și engleză celor care au urmărit amuzați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
gândire sau mai isteață decât majoritatea oamenilor din jurul ei. Știa că își ura cu pasiune părul cârlionțat, însă detesta la fel de mult obsesia de care se lăsa cuprinsă fiecare femeie pe care o cunoștea de a se găti, de a se sulemeni și de a se împopoțona la modul cel mai riguros posibil. Mai știa despre ea că se simțise exclusă în copilărie din cauza faptului că Tish și Amelie fuseseră atât de apropiate; că fusese mult mai apropiată de prietena ei cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de alții! Rămîne să le rumegăm în intimitatea noastră caldă, obscură, animalică. * Lăsați gafele în integritatea lor! Nu le alterați prin scuze! * Orice idee dusă la capăt generează exagerare, orice exagerare e deja un cinism. * Pentru a arăta convenabil, te sulemenești puțin cu propria-ți culoare sufletească. Nu te împaci cu aspectul tău natural. * Contezi prin imposibilul pe care-l conțin avînturile tale. Entuziasmul: fața mirifică a imposibilului. * În jurul vîrstei de cincizeci de ani eram nespus de surprins, ca să nu zic
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
țin de el. Apoi trei cupe de lemn cu capac, farfurii de lemn, 23 la număr, două perechi de hăț de frîu din bagarie, un bici tătăresc, trei linguri de fier, șapte linguri pictate, de lemn, opt săpunuri bune de sulemenit și de rumenit, o putinică de lemn plină cu ace de sule, un săculeț de piele cu nisip de călimară, un mănunchi de lumînări de ceară, Și încă erau, mai la fund, un ziar cusut în piele, o scatulcă mică
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
de irigație și căilor de apă, maldăre de zăpadă răsfrângeau razele soarelui, înțepându-ț i ochii. Am săgetat cu privirea fe- țele albastre ale diavolilor și mi-am dat subit seama că seamănă cu niște personaje frumos boite și bogat sulemenite de pe o scenă - atât doar că nicio culoare de pe lumea asta n-o să poată vreodată zugrăvi fețele acelea albastre, atât de nobile și atât de pure. Am urmat drumul care mergea de-a lungul râului, am trecut prin mai bine
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]