9 matches
-
în Polonia 1425 de vite mari pentru achitarea unui împrumut de 165.000 de florini. În numele domnului se percepea desetina (dijma) din oi, numită gorștină, la fel numindu-se zeciuiala din porci. Exista o dare în vaci și oi numită sulgiu, fiind menționat un sulger, cel care percepea această dare; în 1456. Era vorba de vite pentru curțile domnești și pentru oastea de curte, după cum menționa Dimitrie Cantemir. Se lua desetina din albine (miere-burdufuri de miere). Din privilegiile date mânăstirilor, prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
perpetuă, pentru unii: „Io Ștefan Petru Voievod, dau de știre tuturor slujitorilor câți veți îmbla cu toate slujbele domniei mele pe catastiv, pe cislă ori pe scrisoare să lăsați în pace de dajde, de zloți, de taleri, de galbeni, de sulgiu, de iliș și de alte dări și angherii câte suntu pe alți mișei în țara domniei meale, nici bucatele lor pentru alții să nu se tragă iar cine va face vreun val peste cartea domniei mele de mare certare va
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai sus scriem de la Domnia mea vor avea Slobozia (libertatea) într-un an și vor fi în pace de dajde și de zloți și de lei și de taleri și de galbeni și de orți și de ilisu și de sulgiu și de untu și de bezmen de ceară și de ialovițe de siliște și de braniște și de care de jold și de bire și de șeici și de toate dările și angăriile câte sunt pre alți mișei în țara
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru domn, când acesta ieșea prin țară, pentru boierii care mergeau în deplasare pe la ținuturi, pentru turcii trimiși în serviciile Porții. Angareaua satelor de a face față cheltuielilor de masă și casă ale Domniei era încredințată celui care era numit sulgiu de stat, un fel de slugărit al satului, îl numește Ghibănescu, și el trebuia să fie destoinic, să facă față oricând cerințelor și cheltuielilor locului. Cheltuiala găzduirii era toată pe spatele locuitorilor din localitatea unde se făcea găzduirea. Brănișterii erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
făceau schimburile, cumpărăturile. Despre bani și plățile fără numerar, interesant ni se pare studiul făcut pe această temă de Aurel Cordaș în revista „Lohanul" nr.10/2009, p.22-24, pe care îl recomandăm celor interesați de problemă. Dări și dări - sulgiu era o dare în natură sau în bani și consta în îndestularea visteriei cu carne, său etc., marele sulger având în atribuții purtarea de grijă asupra tuturor măcelăriilor, a vitelor de carne pentru asigurarea alimentării curții domnești; a bucătăriei domnești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
an visteriei, și acești bani să-i dea pe patru sferturi. Iar altă nici mai mult nici mai puțin peste ani să nu dea, nici la bir, nici la rânduieli, nici la hârtii, nici la pecetluituri, nici la fumărit, nici sulgiu, nici ilișu, nici la alte oricâte ar mai ieși și s-ar izvodi prin altă țară... Așijdia m-am milostivit Domnia mea și pentru desiatina de stupi, și pentru gorștina de oi și de mascuri... Iar goștinarii și desiatnicii de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
popii Trifan și între Simion Dobândă”, aceste vii fiind înscrise și „în catastihul târgului, după vechiul obicei”. Conducerea orașului se îngrijea, printre altele, și de colectarea obligațiilor locuitorilor către domnie, în bani (camăna) sau în produse: podvoade, cai de jold, sulgiul (darea pe vite sau pe oi tăiate), ilișul (dare percepută pe cereale), bezmenul de ceară (darea pe ceară), ialovița de siliște (impozit plătit Porții Otomane în vaci grase), de braniște (moșie domnească folosită ca pășune și fâneață) ș.a. În alte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dominația lor în părțile noastre avea să dăinuie până la întemeierea statelor medievale. Conviețuind cu românii mai bine de un secol, tătarii au lăsat cuvinte în limba română, mai ales în organizarea vamală și fiscală, ca tarkan, ilișul (dijma din grâne), sulgiul (darea pe carnea de vite), olak (schimb), cai de olac. În același timp, pe un alt plan, "cataclismul tătăresc" (Iorga) zdrobește "imperialismul Arpadienilor, planul lor de imperiu latin al Ungariei". Într-o altă lucrare a sa, Chestiunea Dunării, istoricul spune
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
obraz. Nevi. Veruci: negi, nigei, negei. VIII: Leziuni externe și chirurgie Plăgi: răni, tăieturi Echimoze: vânătăi, vânătări. Contuzii: lovituri, pălituri, cucui. Crăpături: plesnituri Arsuri Eritem: opăreală. Degerături Bătături Excoriații: jupuituri, belituri, zgârâieturi, rosături Înțepături Mușcături Rabie: turbare Panarițiu: sugel, sugui, sulgiu, păr la deget Abcese. Ulcere: bube, buboaie, bubițe, bubușoare, buburuze, căței, cârtiță. Adenită: udmă, uimă, scurtă, tragăn.flegmoane: umflături, cârcin. Chist sebaceu: broască, modâlcă. Luxații: scrântituri, schintituri. Fracturi: frânturi. Hernie: boșorogeală, surpătură, chilă, cui de stricăciune, chilăvie. IX. Bolile creierului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]