7 matches
-
Geranium robertianum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"), talpa ursului ("Acanthus balcanicus"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum", săbiuță ("Gladiolus illyricus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus"), pufuliță ("Epilobium palustre"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), stânjenelul de stâncă ("Iris reichenbachii"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), borșișor ("Sempervivum marmoreum"), băieței ("Veronica spicata"), poroinic galben ("Orchis pallens
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
crestată ("Aposeris foetida"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), omag galben ("Aconitum anthora"), salvie ("Salvia transsylvanica"), gălbinare ("Serratula radiata"), mărgică ("Melica nutans"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum latifolium"), veronică ("Veronica teucrium"), cinci-degete ("Potentilla alba"), sulițică ("Dorycnium herbaceum"), bălbișă ("Stachys sylvatica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), buruiană-de-cinci-degete ("Potentilla recta"), iarbă deasă ("Poa nemoralis") sau firuță ("Poa angustifolia"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, arii naturale protejate
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de protecție pentru mai multe specii floristice de silvostepă, printre care dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), pieptănăriță ("Cynosorus cristatus"), sulițică ("Dorycnium herbaceum"), iarba-câmpului ("Agrostis stolinifera") sau păiuș din speciile "Festuca stricta", "Festuca ruoicola", și "Festuca valesiaca". În arealul rezervației sunt remarcate mai multe creații artistice cioplite în piatră, realizate cu prilejul unor tabere de sculptură, precum și ruinele fostului schit de
Poiana cu Schit () [Corola-website/Science/327645_a_328974]
-
Prin comună trece și calea ferată Iași-Vaslui, pe care este deservită de stația Grajduri. În comuna Grajduri se află Poiana cu Schit, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite unele specii de plante de silvostepă, cum ar fi dumbățul, sulițica, pieptănărița și păiușul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grajduri se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,25%), cu o minoritate de romi (8,73
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
în Turingia; aceste pot fi considerate precursoare ale artei, și demonstrează intenția creatorului de a le decora mai mult decât este strict necesar. Simetria și atenția acordată formei unor unelte i-a făcut pe unii cercetători să considere topoarele și sulițelele din palaeoliticul mediu ca fiind tot o formă de artă. Statueta lui Venus din Berekhat Ram (Israel) și cea din Maroc, Venus din Tan-Tan, datând din 800,000-220,000 î.e.n., ar putea reprezenta primele încercări de a reproduce forme umanoide
Artă preistorică () [Corola-website/Science/300018_a_301347]
-
Geranium robertianum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"), talpa ursului ("Acanthus balcanicus"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum", săbiuță ("Gladiolus illyricus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus") Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
cocosului ("Ranunculus repens"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"), laptele câinelui ("Euphorbia cyparissias"), pâștița galbenă ("Anemone ranunculoides"), viorea ("Scilla bifolia"), piperul lupului ("Asarum europaeum"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), pieptănarița ("Cynosorus cristatus"), sulițica ("Dorycnium herbaceum"), iarba-câmpului ("Agrostis stolinifera"), iarbă vântului ("Nardus strictă") sau păiușuri din speciile "Festuca strictă", "Festuca ruoicola" și "Festuca valesiaca". În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]