68 matches
-
tu!“ Numele meu este Alexandra. Așa mi-a spus Iba. Al tău? ...Nu, nu cred că am un nume... sau eu știu?! Uite, am să te botez eu: Făt-Frumos! ...Sau, Albăstrel? Îți place? Sună bine! Ăștia, pe aici, Îmi zic Sulică. Sulică Frânaru'... Nu cunoșteam cuvântul, dar am zâmbit, el Însă s-a rușinat. După micul dejun, am fost aliniați iarăși În fața paturilor. Supraveghetorul ne-a ținut o prelegere despre cum trebuie să devenim fii de nădejde ai patriei. Nu am
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Numele meu este Alexandra. Așa mi-a spus Iba. Al tău? ...Nu, nu cred că am un nume... sau eu știu?! Uite, am să te botez eu: Făt-Frumos! ...Sau, Albăstrel? Îți place? Sună bine! Ăștia, pe aici, Îmi zic Sulică. Sulică Frânaru'... Nu cunoșteam cuvântul, dar am zâmbit, el Însă s-a rușinat. După micul dejun, am fost aliniați iarăși În fața paturilor. Supraveghetorul ne-a ținut o prelegere despre cum trebuie să devenim fii de nădejde ai patriei. Nu am Înțeles
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
deși le tremurau chiloții pentru o ciosvârtă), la ceas de seară, dizidenți. Iar de aici, onoruri, funcții, că de, ’telectuali, iar de-aici, pretenții! Stau și mă întreb, pentru cei ce au statutul de jigodie, de hahaleră, de joițină, de sulică frânarul, nu există sentimentul despre care vorbea Nietzsche. Nu au frică nici de legi, nici de Dumnezeu? Vin, îți rânjesc în față deai crede că lumea de ei ar fi fost, la ceas de dimineață, reinventată. Bă nene, ,,lumea e
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
zic mai nou „înțelepții” neamului, cu subiect și predicat. În consecință, pe vremea lui Ceașcă-Împușcat (acum să nu credeți că ar fi fost un cine știe ce... care și-ar fi dat și sufletul pentru binele poporului său. Tot un fel de Sulică potcovaru'!), deci pe vremea lui Ceașcăîmpușcat, un vătaf al său, Titi-Par, (primsecretar, funcție nu glumă!), primește în audiență un pârlit, și el slugă tot la împărat: - To'arășul, știți, eu, cinci copii, că avorturi nu se mai fac, socru, soacra
Titi - Par omul nou și sclinteala vremurilor. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_447]
-
se exprimă prin parabole. Aceste personaje au nume ciudate, dar nu ciudate pur și simplu, ci strident-ciudate, ca și cum ar fi fost inventate cu efort de cineva bolnav de ulcer. Ele se numesc Erunul, Ultc, Geamba, Geamba jr., Erza, Șontâc, Gorgan, Sulici. Replicile lor, vag pitorești, dar mai ales incoerente, sună astfel: „ERZA: Mi-e milă de mine, singură în tot somnul acesta, ar fi ajuns o mângâiere, un gest. Sunt o femeie între două lumi, mătura sau libertatea unei mașini automatice
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
incita, apoi... Înainte de toate, Însă trebuie să vă spun că cei din generația mea am trecut și am trăit În două lumi: una Înaite de `89, de tip totalitar, stăpânire În care milițienii, securiștii etc., Într-un cuvânt ai de sulică frânaru, din regimul comunist, Își făceau de cap și, a doua, cea de după `89, despre care, deocamdată... Așa că, toate din cele ce sunt și stăpânesc, astăzi, sub soare, pe plaiuri mioritice, stau crăcănate când cu un picior pe tărâmul cretinismului
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
locul meu de muncă, din trei, doi (ăia care dădeau cu ciocul), erau deja făcuți, din ciocănari analfabeți, la apelul de seara, la cârciuma de la Saru, de lângă Balș, maiștri. Mai pe românește, cu acte În regulă, ciripitori la secu. și, sulică, cu diplomă de securisto-jigodist, te turna până și la șeful de pe scara blocului (că aveam și acolo un șef), chiar dacă nimeni nu-i cerea. Cum? Ați uitat? Nu se poate! Uite, vă amintesc eu, cam așa: ,,Domne comandant, io, Scârță
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
și cu Scârța face ei cele de trebuință și pomana. și pentru dumneata! Nu mai semnezi, că mă știți cât de serios și cât v-am servit cu cauza! Pentru totdeauna, Scârț.’’ După fapta demnă de care se credea, tov. sulică se trăgea cu oricine de șireturi și spunea În gura mare, că și el avea, la f-f, (pentru cei tineri, fără frecvență, ca să nu vă gândiți la cine mai știe ce aiureli) tot atâta carte cât inginerul, cât medicul, cât
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
Ișfănescu Viorel-Ioviță-Ioan, 55 ani l Popoviciu Gheorghe, 66 ani l Paleacu Alexandru, 54 ani l Berișteanu Gheorghe, 50 ani l Tărțan Alexandru, 68 ani l Rochian Virgil, 51 ani l Pop Berta, 71 ani l Balabuc Ioan, 75 ani l Sulici Simion, 49 ani l Copcea Grigore, 56 ani l Petrov Leontin, 67 ani l Borgovan Andrei-Ioan, 28 ani l Roșul Corneliu, 78 ani l Cumpănaș Tiberiu, 69 ani l Enzmann Antonie, 75 ani l Scutaru Viorica, 54 ani l Andronachi
Agenda2005-19-05-1-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283667_a_284996]
-
să anunți Poliția, băi sulă? - vorbi în sfârșit, smâncit, pe un ton dur, Jery - Sau ai vrut să spui și la Polițe că tu ești scritor? În jur, râsete puternice, exagerate.) Încă tot mai ai pretențâia că ești scritor, băi sulică? - Ce să fac, oameni buni? - catadicsi Solomon să răspundă - Dacă scriu, oare nu sunt cumva scriitor? - Orice, dar scritor nu! - i-o tăie scurt Jery, cu un ușor tremur al buzei de jos. - Nu sunt orice și oricine. Eu sunt
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
trei mese pe zi nevoiașilor din cartier. Dar unde să plec, nu cunoșteam pe nimeni prin Ardeal, care după părerea noastră era locul „cel mai sigur”. Și iarași Dumnezeu mi-a întins o mână. Mă întâlnesc cu prietenul meu Marcel Sulică, ce dăduse de mai multe ori admitere la medicină, dar nu avusese noroc să intre. Marcel era puțin mai înalt ca mine, cred că avea cam un metru optzeci si cinci, era puțin cepeleag și visa să întâlnească zâna din
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
Ioane, pâinea lui Dumnezeu... s-o pui la rană să te vindece. - Te cred, că doar nu eu am stat cu nasu-n sînul ei și i-am mirosit parfumul... O să te vindece cum îl vindecă Didina pe boierul Pandelică la sulică. - Ioane, te rog să uiți cuvintele pe care ți le-am spus despre „madam-coana” Corina. Îmi cer iertare în fața lui Dumnezeu că am fost un păcătos și am gândit rău despre conița. Numai gura asta păcătoasă și îndemnul satanei m-
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
și-a pierdut capul în aburii băuturii și a-nceput să povestească în „șoaptă” (așa credea el), unui „amic” , lăudându-se cum a împușcat el banii, o adevărată avere... pe o nimica toată. - ...Auzi vericule, numai să-i înmoaie Didinica sulica lu’ conu Pan-de-li-ca... ha-ha-ha!... ca să i se des-um-fle capul. Ascultă la mine: jur că se vedea prin pantalon destul de mare, i se um-fla-se... ce mai, cât un măr, nenicule... ha-ha-ha! Boieru... săracu’ , a dat de dracu!... l-a-nțepat găr-gă-une-le drept în
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
promisiunile tiranului, nici de amenințările lui, ci ai renunțat la orice demnitate lumească pentru a câștiga fericirea veșnică. Împărțind toate bunurile tale celor săraci ai mers la închisoare cântând cel mai frumos imn de biruință al creștinilor: ‘Aleluia.’ Străpuns de sulitele ucigașilor te-ai asemănat cu Mântuitorul tău răstignit pe cruce. Te rog mijlocește-mi și mie harul să gust măcar în parte fericirea pe care o da trăirea sinceră a credinței. Binecuvântează-mă și pe mine, că să mă pot
RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL DUMITRU de MIRON IOAN în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381110_a_382439]
-
inegalabilul Ludovic L., s-a hotărît în instanță prescripția unui plagiat doar dacă este descoperit după cel puțin trei secole de cînd a fost enunțat originalul: "Un caz deosebit de interesant s-a născut din această înțeleaptă prevedere: un oarecare Baldwin Sulici a publicat o piesă de teatru intitulată HAMLET. Piesa aceasta reproducea, sub iscălitura lui Sulici, piesa omonimă a numitului Willam Shakespeare. Cînd Sulici a cerut să i se plătească drepturile de autor cuvenite în urma reprezentării piesei de teatru intitulată HAMLET
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
după cel puțin trei secole de cînd a fost enunțat originalul: "Un caz deosebit de interesant s-a născut din această înțeleaptă prevedere: un oarecare Baldwin Sulici a publicat o piesă de teatru intitulată HAMLET. Piesa aceasta reproducea, sub iscălitura lui Sulici, piesa omonimă a numitului Willam Shakespeare. Cînd Sulici a cerut să i se plătească drepturile de autor cuvenite în urma reprezentării piesei de teatru intitulată HAMLET, au existat numeroase opoziții. Unele procese sunt încă pe rol, Sulici neputînd fi acuzat de
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
fost enunțat originalul: "Un caz deosebit de interesant s-a născut din această înțeleaptă prevedere: un oarecare Baldwin Sulici a publicat o piesă de teatru intitulată HAMLET. Piesa aceasta reproducea, sub iscălitura lui Sulici, piesa omonimă a numitului Willam Shakespeare. Cînd Sulici a cerut să i se plătească drepturile de autor cuvenite în urma reprezentării piesei de teatru intitulată HAMLET, au existat numeroase opoziții. Unele procese sunt încă pe rol, Sulici neputînd fi acuzat de plagiat întrucât, așa cum atît de strălucit s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
reproducea, sub iscălitura lui Sulici, piesa omonimă a numitului Willam Shakespeare. Cînd Sulici a cerut să i se plătească drepturile de autor cuvenite în urma reprezentării piesei de teatru intitulată HAMLET, au existat numeroase opoziții. Unele procese sunt încă pe rol, Sulici neputînd fi acuzat de plagiat întrucât, așa cum atît de strălucit s-a exprimat maestrul Ludovic L. (desigur sub alt nume), "toată lumea născută după Adam și Eva pe acest pămînt nu se exprimă decît prin plagiate", iar tribunalul n-are cum
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de serviciu n-a fost nici măcar bănuită că n-ar fi "conservat pentru eternitate" un cuvânt dintre cele spuse în sala de judecată. Așa că SCUZE! 13 Un caz deosebit de interesant s-a născut din această înțeleaptă prevedere: un oarecare Baldwin Sulici a publicat o piesă de teatru intitulată HAMLET. Piesa aceasta reproducea, sub iscălitura lui Sulici, piesa omonimă a numitului Wiliam Shakespeare. Când Sulici a cerut să i se plătească drepturile de autor cuvenite în urma reprezentării piesei de teatru intitulată HAMLET
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cuvânt dintre cele spuse în sala de judecată. Așa că SCUZE! 13 Un caz deosebit de interesant s-a născut din această înțeleaptă prevedere: un oarecare Baldwin Sulici a publicat o piesă de teatru intitulată HAMLET. Piesa aceasta reproducea, sub iscălitura lui Sulici, piesa omonimă a numitului Wiliam Shakespeare. Când Sulici a cerut să i se plătească drepturile de autor cuvenite în urma reprezentării piesei de teatru intitulată HAMLET, au existat numeroase opoziții. Unele procese sunt încă pe rol, Sulici neputând fi acuzat de
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Așa că SCUZE! 13 Un caz deosebit de interesant s-a născut din această înțeleaptă prevedere: un oarecare Baldwin Sulici a publicat o piesă de teatru intitulată HAMLET. Piesa aceasta reproducea, sub iscălitura lui Sulici, piesa omonimă a numitului Wiliam Shakespeare. Când Sulici a cerut să i se plătească drepturile de autor cuvenite în urma reprezentării piesei de teatru intitulată HAMLET, au existat numeroase opoziții. Unele procese sunt încă pe rol, Sulici neputând fi acuzat de plagiat întrucât, așa cum atât de strălucit s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
reproducea, sub iscălitura lui Sulici, piesa omonimă a numitului Wiliam Shakespeare. Când Sulici a cerut să i se plătească drepturile de autor cuvenite în urma reprezentării piesei de teatru intitulată HAMLET, au existat numeroase opoziții. Unele procese sunt încă pe rol, Sulici neputând fi acuzat de plagiat întrucât, așa cum atât de strălucit s-a exprimat maestrul Ludovic L. (desigur sub alt nume), "toată lumea născută după Adam și Eva pe acest pământ nu se exprimă decât prin plagiate", iar tribunalul n-are cum
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Alexie Procopovici, București, 1914; Prefețe și epiloguri din secolul al XVI-lea, îngr. și introd. Emanuela Buză și Florentina Zgraon, în Texte românești din secolul al XVI-lea, București, 1982. Repere bibliografice: A. I. Odobescu, Opere, II, București, 1967, 174-184; Nicolae Sulică, Coresi scriitor sau tipograf?, Brașov, 1901; Nicolae Sulică, Un capitol din activitatea diaconului Coresi, Brașov, 1902; Iorga, Ist. lit. relig., 67-95; Șt. Nicolaescu, Diaconul Coresi și familia sa, București, 1909; D.R. Mazilu, Diaconul Coresi, Ploiești, 1933; Dan Simonescu, Diaconul Coresi
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
secolul al XVI-lea, îngr. și introd. Emanuela Buză și Florentina Zgraon, în Texte românești din secolul al XVI-lea, București, 1982. Repere bibliografice: A. I. Odobescu, Opere, II, București, 1967, 174-184; Nicolae Sulică, Coresi scriitor sau tipograf?, Brașov, 1901; Nicolae Sulică, Un capitol din activitatea diaconului Coresi, Brașov, 1902; Iorga, Ist. lit. relig., 67-95; Șt. Nicolaescu, Diaconul Coresi și familia sa, București, 1909; D.R. Mazilu, Diaconul Coresi, Ploiești, 1933; Dan Simonescu, Diaconul Coresi, București, 1933; Cartojan, Ist. lit., I, 55-64; Gheorghe
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
1924 este „Revistă literară, științifică și folclorică cu un supliment francez și latin, a elevilor Liceului «Alexandru Papiu Ilarian» Târgu Mureș”. Director este René Larchet, profesor al Misiunii Franceze din România, iar profesori conducători sunt Arthur Dupont - directorul liceului, Nicolae Sulică, Ion Bozdog, Șerban Cioran. Suplimentele în limba franceză și latină însoțesc fiecare număr: „Pages françaises. L’Impulsion”, sub coordonarea lui René Larchet, și „Incitamentum”, coordonat de Nicolae Sulică. De la numărul din septembrie-octombrie 1925, de când René Larchet nu mai este coordonator
INDEMNUL – L’IMPULSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]