763 matches
-
ele, nimeni nu aducea ochiul până în apropierea ei să pătrundă în mijlocul cărnii, a fibrelor ce alcătuiau țesătura ei misterioasă. Din zilele vechi veneau colinde cu vorbele părăginite, roase de uitare, Trei Magi bărboși, cu toiege din femur de capră și sumane mițoase. Ei soseau din pustiul în care tocmai plecaseră asinul și părinții fără prihană. Vin, vor veni și iarna vor trece spre sud cu dorințe cu tot și cu vorbe confuze pe limbă. Nici șarpele nu-și găsește culcuș aici
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
De aceea nu știți să vă vedeți de viața voastră. Cît despre moarte ce să mai vorbim... La acele cuvinte în cort intră călare căpitanul Opujiș alungîndu-i pe spectatori și ținînd în mînă un binoclu militar. După el, în tr-un suman austriac, venea un bărbat cu o pușcă veche. Căpitanul se întoarse și-și puse la ochi binoclul. Atunci celălalt îl omorî prin binoclu. Căpitanul căzu de pe cal, iar animalul eliberat de strînsoare galopă afară în noapte... Aceea a fost a
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
și cea românească în general, de pînă la 1900, citea cam puțin! De personajele lui Creangă, ce să mai vorbim! În acea vreme cititul era o artă complicată, ca la chinezi. Iar oamenii umblau la subțioară cu cotul de măsurat sumani și nu cu volume de Schopenhauer, ca Eminescu. Măcar își trimiteau copiii la școală. Lucrurile se schimbă radical în ultimii ani ai secolului și după 1900, mai ales în centrele de cultură ca Iași și București. Apar licee și universități
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
Untaru , publicat în Ediția nr. 1739 din 05 octombrie 2015. ridică-te din pat că-ți culeg străinii via și începând de astăzi lucrezi cu veșnicia ușile ți-au fost deschise rămâne doar să ieși, să-ți iei din cui sumanul, să intri-ntre plăieși spală-te pe ochi și ia-ți cu tine mersul nevoie e de tine să sprijini universul pune-n cui căscatul, nu mai prinde muște că vin hăitașii iernii și-s gata să te împuște nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
de la cia că începând de astăzi lucrezi cu veșnicia! Citește mai mult ridică-te din pat că-ți culeg străinii viași începând de astăzi lucrezi cu veșni-ciaușile ți-au fost deschise rămâne doar să ieși,să-ți iei din cui sumanul, să intri-ntre plăieșispală-te pe ochi și ia-ți cu tine mersulnevoie e de tine să sprijini universulpune-n cui căscatul, nu mai prinde muștecă vin hăitașii iernii și-s gata să te împuștenu mai bate câmpii, nu mai vorbi-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
spună cu glasuri de trîmbiți trudiții glotași. // Și turma se-nșiră subt ploaia de marte. / Ciobanu-n cojoc, cel ce merge în frunte, privește, pe gînduri, departe... / Între el și oi, sub dăsăgi un asin se-ndoaie. Printre căldări și sumane doi miei tineri / Scot din dăsăgi oacheșe boturi pe care apa șiroaie. // Și alți doi ciobani pășesc după turmă. Pășesc impasibili, dar cînd / vre un camion se ivește, auzi-i cum strigă la oi, bîtele ude săltînd! / Trei cîini bătrîni
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
magie albă. Ea vă poate ajuta în orice fel de problemă. Puteți apela cu încredere la tel. 0743435942. DECESE Înregistrate la Timișoara în perioada 29 decembrie 2005 - 5 ianuarie 2006 Brândușa Alexandru, 80 ani l Andreescu Angela, 48 ani l Suman Ionel, 53 ani l Molnar Ianos, 62 ani l Ciurariu Ioan, 55 ani l Ciupei Maria, 75 ani l Coruț Ionică, 28 ani l Albertus Katalin, 86 ani l Kovács István, 60 ani l Rotar Maria, 78 ani l Giurgiu
Agenda2006-01-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284597_a_285926]
-
1857, se propunea ca amploaiații poștei, inclusiv căpitanii de poștă să poarte uniformă pentru a fi cunoscuți și respectați de public. Condițiile de arendare a poștelor din perioada 1858 - 1861, obligau antreprenorii să îmbrace pe surugii din leafa lor, cu suman sau aba, după același model în toată țara. Surugii trebuiau să poarte un semn de alamă la pălărie sau la căciulă pentru a fi cunoscuți. În anul 1865, s-a hotărât ca tot personalul poștal și telegrafic să poarte uniformă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
oficial al vizirilor și marilor demnitari otomani, guvernatorul unei provincii. nume dat membrilor care alcătuiau Sfatul ce conducea un orașătârg). sigiliu, ștampilă. unitate militarăăcorespunzătoare regimentului de mai târziu). politie potică poslușnic poștalion raia sameș schimbător bavarez serasâr spătar staroste stock suman sunder surugiu șerbie șoltuz ștemplu teșcherea oraș, așezare omenească formând o unitate administrativă. drum foarte îngust. servitor, slujbaș. trăsură de poștă trasă de mai mulți cai. teritoriu ocupat militar de către otomani. funcționar, administrator, îndeplinind funcția de casier, contabil. aparat special
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cap avea o căciulă fără fund și roasă pe margini. Era îmbrăcat cu o flanelă tot din cânepă făcută în pripă pe care a ars-o din loc în loc și a peticit-o apoi, iar pe deasupra era îmbrăcat cu un suman vechi de pe timpu’ lui Pasvanti Chioru. Sumanul rupt și peticit de-i curgeau flendurile, pantalonii rupți ca vai de ei, iar în picioare era încălțat cu opinci de porc nerase, cu părul înainte făcute expres, cu niște sfori din tei
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
roasă pe margini. Era îmbrăcat cu o flanelă tot din cânepă făcută în pripă pe care a ars-o din loc în loc și a peticit-o apoi, iar pe deasupra era îmbrăcat cu un suman vechi de pe timpu’ lui Pasvanti Chioru. Sumanul rupt și peticit de-i curgeau flendurile, pantalonii rupți ca vai de ei, iar în picioare era încălțat cu opinci de porc nerase, cu părul înainte făcute expres, cu niște sfori din tei de pădure și cu o sumedenie de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
statură mică, doar un metru și șaizeci, brunet cu ochii negri, cu o dantură de putea să roadă și lemne, avea un păr aspru și gras, sprâncenele groase și stufoase și păr mult și mare în interiorul urechilor. Purta pantaloni de suman și opinci, așa cum era pe atunci. La moară nu ducea niciodată, că nu avea ce să ducă iar făină își făcea la râșniță. Iarna când se însera mergea pe la vecinii care aveau copii mici și se așeza pe un scăunel
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
aceste produse se numește „La cărămidărie”. Astăzi se mai fac sporadic chirpici, cărămizi sau bolțari din pietriș și ciment. Cojocăritul se practica într-o măsură mai mică în toate satele, mai mult în târgul Lespezi, unde se lucrau căciuli, cojoace, sumane și bundițe frumos ornamentate. Astăzi mai practică această meserie Ilie și Pavel Gheorghiță - Dumbrava, Mihai Baciu, Arteni și Ilie Oneață din Heci, care fac lucruri mai simple. Pentru cojoace vopsite, doritorii merg la vecinii din Poienița, iar pentru bundițe cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
este ca un ilic (fără mâneci), pe margine având blăniță neagră din miel. Iarna, peste bundiță se purta cojocul scurt sau cel lung confecționat din 6-8 piei de oaie, garnisite cu blană neagră. Când anotimpul era răcoros, bărbatul purta și suman din lână bătută în chiuă, croit din 5-7 m de țesătură. Se croiesc mai întăi stanii, formați din spate și dinainți, piepți, apoi clinii laterali, puii, clinii mici, pavele și mâneci. Sunt trei feluri de sumane: - Suman scurt sau sumăncică
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
răcoros, bărbatul purta și suman din lână bătută în chiuă, croit din 5-7 m de țesătură. Se croiesc mai întăi stanii, formați din spate și dinainți, piepți, apoi clinii laterali, puii, clinii mici, pavele și mâneci. Sunt trei feluri de sumane: - Suman scurt sau sumăncică (toamna sau primăvara);Genuncher (purtat toamna mai târziu). Pentru zilele de muncă se purta sumanul prost, numit așa pentru că se folosea la muncă și era lucrat din stofă de culoare neagră sau brumărie, croit simplu cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bărbatul purta și suman din lână bătută în chiuă, croit din 5-7 m de țesătură. Se croiesc mai întăi stanii, formați din spate și dinainți, piepți, apoi clinii laterali, puii, clinii mici, pavele și mâneci. Sunt trei feluri de sumane: - Suman scurt sau sumăncică (toamna sau primăvara);Genuncher (purtat toamna mai târziu). Pentru zilele de muncă se purta sumanul prost, numit așa pentru că se folosea la muncă și era lucrat din stofă de culoare neagră sau brumărie, croit simplu cu un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
întăi stanii, formați din spate și dinainți, piepți, apoi clinii laterali, puii, clinii mici, pavele și mâneci. Sunt trei feluri de sumane: - Suman scurt sau sumăncică (toamna sau primăvara);Genuncher (purtat toamna mai târziu). Pentru zilele de muncă se purta sumanul prost, numit așa pentru că se folosea la muncă și era lucrat din stofă de culoare neagră sau brumărie, croit simplu cu un singur clin, drept în părți și guler. Ornamentele erau dispuse pe guler, în jurul buzunarelor, la mâneci, pe falduri
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
guler. Ornamentele erau dispuse pe guler, în jurul buzunarelor, la mâneci, pe falduri și purtau diferite denumiri: mărginar, gratii, opturi, dinții fierăstrăului. Aceste ornamente cu șarad (un șiret obținut prin împletirea a trei fire de lână neagră răsucită) se numesc șaraduri. Sumanul era purtat de către flăcai, bărbați, dar și de către femei. Bărbații purtau pantaloni strânși pe picior, lungi și încrețiți numiți ițari, țesuți din lână în patru ițe și dați la piuă. Vara, ei purtau izmene strânse pe picior din cânepă sau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
învățători care constă din: pălărie neagră, cămașe de pânză de cânepă,în sau borangic, lungă până la genunchi, purtată fără ițari, chimir, brâu de lână ori bețe, pieptar fără mâneci sau pânză, până la brâu cu nasturi de găetan, haina cu mâneci, suman de lână lucrat în casa, cu șiret, cu glugă, până la genunchi, ițari cu cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme lungi până la genunchi. Pentru iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu bundița
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
cioareci de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme lungi până la genunchi. Pentru iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu bundița, cu cusaturi de mătase sau lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat pe sub suman, cojoc cu mâneci, manta lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
mai îndepărtat de casă, era pe Strâmtură, în dreptul dealului consăteanului Tebrean, mai la vale de casa bătrânului piuar Gușoi, care deviase un braț din râul Moldovița spre piua sa din gospodărie, unde se băteau țesăturile groase din care se confecționau sumane, ițari de iarnă, șube, ilice și obiele. Specific acestui loc de scăldat destul de adânc, cam de trei metri, era săpătura apei sub malul înalt al dealului Runc, profundă de doi metri, în care colcăiau clenii, scobarii și păstrăvii cei mari
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
am auzit niciodată. Cânt și eu de ceva vreme, dar nu prea am îndrăznit s-o fac în fața matale, care știi a cânta nu șagă. Și unde ții tu fluierul, de nu l-am văzut eu până acum? În buzunarul sumanului. Mi-am făcut un buzunar în dosul sumanului și acolo îl țin. Când termini de mâncat, fuguța după el! Priceputu-mai, ori aștepți să te rog? Priceput-am, moș Pâcule. Între timp, Costache crâșmarul a și umplut ulcelele cu vin și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vreme, dar nu prea am îndrăznit s-o fac în fața matale, care știi a cânta nu șagă. Și unde ții tu fluierul, de nu l-am văzut eu până acum? În buzunarul sumanului. Mi-am făcut un buzunar în dosul sumanului și acolo îl țin. Când termini de mâncat, fuguța după el! Priceputu-mai, ori aștepți să te rog? Priceput-am, moș Pâcule. Între timp, Costache crâșmarul a și umplut ulcelele cu vin și a așezat câte una în fața fiecăruia. Când a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
năzărit la început... Mergea gâfâind, luptându-se cu vântul și cu nămeții pentru fiecare pas... Ion Cotman, aflat în fruntea convoiului, se încorda din răsputeri să învingă urgia. Ceilalți îl urmau în tăcere. Alecu Slobodă, cu un țol pus peste suman, contrariat că nu mai aude glasul lui Hliboceanu, și-a întors privirea spre înapoi. „Dar ce-i asta? Boii lui Iordache și ai lui Hliboceanu merg fără să fie cineva pe lângă ei. Unde or fi stăpânii lor? Ei. S-or
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Pe drum ne-om rândui. Dacă asta-i vrerea ta, așa am să fac - a răspuns Cotman. Sub lumina albă de afară, săniile păreau un șir de năluci ce rătăceau între cer și pământ. Ici acolo, o căciulă sau un suman negru punctau reptila antediluviană ce înota printre nămeții nesfârșiți... De pe creasta dealului din coasta târgului li se dezvăluia o pădure de coșuri, din care ieșeau vălătuci de fum ce semănau cu o înșiruire de stâlpi puși să sprijine cerul... Ați
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]