58 matches
-
și entrée la ororile tale ! - Dă-mi cîteva mostre. Cucerește-mă. Cum altfel vreai să-ț fac comerțul... Moștenitorul rînji grațos și, punînd mîna pe unul dintre cotoare, trase volumul afară din raft. Cartea se desfăcu uimită, bălăngănindu-și paginile, sumeasă pînă la legătură, mărturisindu-și dedesubturile și scrisul ca o bijuterie nesfîrșită. Orlov o cuprinse; lansîndu-se dimpreună cu ea într-un fel de visare iritată. După o vreme; domolindu-și investigața, potolindu-și graba poftei, cititorul își ridică ochii: - Spune
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
din Nord, s-a suflat praful de pe multe codice. Într-un târziu, a fost adus din Canada un mare vânător, căutător de urme, un ultim mohican, în felul lui, care și-a instalat cartierul general într-o pădure, și-a sumes mânecile cămășii roșii cadrilate și a purces la treabă. În ținutul lăsat, cu încăpățânare, de localnici în sălbăticia dintâi, jeep-urile, carele de televiziune, armatele de oameni preocupați să facă bani din orice au creat o stranie forfotă distrugătoare. După
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
am hotărît să înving ș-am învins"... Cum și pe cine? De la radicalismul lui C.A. Rosetti, fără tranziții, cu o ușurătate elegantă a trecut sub steagul privilegiaților "de nume" și a reușit să-și subjuge pe urmașii vechilor boieri sumeți ai țării românești. Și n-a înșelat pe nimene. Lumea îl crede capabil de orice "îndrăzneală". I se pun în socoteală lucruri chiar neadevărate variate și sînt imediat crezute. Va spune cineva: că și-a renegat părinții, ponegrind memoria mamei
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
frunții. Ce vrei să-mi spui, Tudore? Ce veste-mi aduci? Cerbul mugi, tremurându-și buzele, și-i adulmecă pieptul izbind-o cu botul. Nu mă păcăli! Mi-ai mai spus o dată c-a venit, și nu era el. Se sumeți mândru, scuturându-și greabănul puternic, și-o mireasmă caldă de fân se răspândi în aer. Era un cerb, cu fruntea-ngustă și botul prelung, cu tăietură nobilă, frumos cizelat în ochii puțin bulbucați și-n despicătura nărilor, în plină forță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mai satură nimeni de foamea asta de bani!" Atunci ce mai vrei? Cui să te plângi, corb la corb nu-și scoate ochii." "Păi, nu și-i scoate cân' amândoi îmbucă din același cașcaval", observă supurând de invidie Săvuleasca. Se sumeți, cuprinsă de dignitate: "Mai mare rușinea! Să fii tu șef de catedră și să te încârdășești cu un..., cu un..., cu un cârnat împuțit, cu un hoț, pentru un pumn de bani." " He, he, he! Treaba-i că nu-i
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
io să fiu sănătos. Și? S-a-ntâmplat vr'odată ceva? Nu s-a întâmplat nene, nu". Concluzionă: "E clar. Din cauza lu' umflatu' ăla s-a întâmplat tot necazul". Dădu din cap cu gravitate: "M-a afectat la psihic". Se sumeți din nou: Că nu-mi era mie d-ajuns supărările și amărăciunile mele! Mai vine și târtițosu' ăsta să mă zgândăre, să mă facă mental cu capu'. Și acu, poftim, na! Uite ce s-a-ntîmplat". Mai medită câteva clipe, după care
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
greu. Mai ales că erați în lavuri greoaie, dă să uita tot clubu' la voi cum vă luaserăți la mozol", spuse veninos secretara, uitând de orice prudență. "Deci recunoști, scârbă!", explodă Ciucurel. "Ce să recunosc, mă, ce să recunosc?", se sumeți Monica. Domnul director i-ar fi dat o palmă de să-i sară ochii din cap. Realiză însă că i-ar fi lăsat urme. Această situație îl înfurie și mai tare. Tremura realmente de nervi. Urlă, strângând neputincios din pumni
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
bani? - răcni el. Banii mei, banii țării! — Nu mai există - spuse Ximachi. Tot ce-avem e-aici - și arătă în jur. Vodă se clătină, lovind cu capul o legătură de ceapă. Am aici scris totul - mai spuse Ximachi și-și sumeți anteriul, scoțând de la brâu un sul din piele de vițel. Vodă îl luă și-l desfăcu. Pe un sfert din sul era o coloană cu cifre deasupra căreia scria cu litere mari „Ieșiri”. încercă să urmărească sumele trecute, dar își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
l-a adus? - zise el. — Un sol tătar - răspunse ușurat Ximachi. — Nu e rău - zise Vodă mestecând. Varza cum a ieșit? - adăugă el, arătând spre putini. — Excelent - răspunse vistiernicul. Să v-aduc o bucată? — Te rog - spuse Vodă. Ximachi își sumeți anteriul, luă de la brâu un pumnal și tăie dintr-o căpățână de la suprafață o bucată, aducându-i-o lui Vodă. — Bine măcar că ne-a ieșit varza - zise acesta. Oare n-am putea plăti tributul cu ea? — Nu cred - răspunse Ximachi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu-ngheață cîntecul preferat al bunicului ce chefuri trăgeau ei pe vremuri cu fudulii și momițe de berbec pe Griviții În dosul gării aveam nouă ani cînd am văzut mîinile ciolănoase și negre pe pulpele slăbănoage ale fetei cu fusta sumeasă pînă la gît găzarul o Înghesuia acolo la intrarea În grădina de vară ea necheza ca o iapă și lăcrima de ger și bunicul avea o cutie de tablă la fel uneori noaptea Își punea masca de gaze și venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
care ar vrea să masacreze această turmă pentru a-și satisface lăcomia. Cât despre dumneata... continuă el, ridicându-și mâna cu inelul Într-un gest de amenințare. Cât despre dumneata, de multă vreme faptele dumitale neliniștesc Sfânta Biserica. Dante se sumeți cât era el de Înalt. Dar un fior Îi străbătuse șira spinării la auzul acelor cuvinte. Trebui să se stăpânească din greu ca să nu privească În jur. Îi reveniră În minte siluetele amenințătoare În alb și negru pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
încălțări văcsuite în culoarea tunicii plușate cu fireturi și stând “bățoși” pe capră și fălindu-se ca nimeni alții, cu papioane atârnate de gât și pelerine de culoare verde prevăzute cu ciucuri la capătul șireturilor care te ajută să le sumeți, toate fluturând în rafalele brizei care năvălește dinspre ocean ori dinspre golf, alternativ, cu umbreluțe multicolore care sunt folosite atât pe vreme ploioasă cât și toridă, atât pentru vizitiu cât și pentru clienți. Cele câteva zile în care am vizitat
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
ridicase ducând către gură un smoc de ierburi cu degetele înnegrite, crăpate. În mirarea clipei, se văzu la hotar de lumi: cea din care poposise și cea prăfoasă de-acum, strigat Nicodim de-o gloată furioasă, urmăritoare... - El e! se sumeți un glas spart de vădană. El a furat găinile! - Să-l doborâm și să-l biciuim drept pedeapsă! Apoi să-l lăsăm ciung și orb! zbieră un glas gros de vătaf. Nicodim, cu spatele la râpă și cu barba în vânt, îi
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
luni mă face pionier. - Da’ de ce te face? - Pentru că învăț bine șî am note mari, moșule! Moșu’ a uitat să mă mai întrebe ce e aia „pioner”, pentru că, între timp, își trăsese de pe el cămașa lungă, își „lăpădase” cioarecii, își sumesese izmenele până deasupra genunchilor și se vârâse deja în ciubăr. - Dă-ncoa’ săpunu’, uite-l colo su’ pat, în stranchina aia! Într-o „stranchină” de pământ nesmălțuită, la piciorul patului, era o bucată mare, aproape cubică, de săpun de casă
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
apa rămasă prin cine știe ce minune, încă limpede, un fel de trunchi de copac, albicios, vag conturat de undele râului. Hopaaa! Ideea răsări iute, stimulată de grijile enunțate anterior. Lemne pentru foc! Păi, ce-i de colo! Bidel se descălță, își sumese pantalonii de salopetă, cei pe care-i păstrase încă de pe vremea când lucra în construcții, își scoase chiar și casca de protecție (de aceeași proveniență), de pe cap și intră în apa rece. Abia la contactul apei cu picioarele omului, câțiva
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
și auzul, și... Fu trezit din gândurile sale de glasul subțirel, abia auzit al femeii: Te scap doar dacă facem un troc! Iau răul asupra mea, iară tu află-ți împlinirea harului! Îl străfulgeră ideea pactului cu diavolul. Totuși se sumeți rostind un Da! hotărât și aproape strigat. Și pictorul plecă spre rostul său lecuit, gata să aștearnă, pentru început, pe pânză, chipul împuținat de vreme al vindecătoarei care n-avea să mai vadă până la sfârșitul zilelor sale nici răutățile omenești
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
ne vor pune la jug. Timpule, timpule, unde ne duci tu pe noi, se ruga Perniu Sfântu, așezat pe o buturugă. Era îmbrăcat tot cu cămașa aia a lui soioasă, nespălată, și cu niște izmene de tort pe care le sumesese până la genunchi. Făcuse rost și de o icoană cu Maica Precista pe care o ținea sub braț, punând copiii s-o pupe și să se închine la ea. De undeva din spate sare o femeie, mama lui Durică, ieșită parcă
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342727_a_344056]
-
arde de joacă, ai!? Păi de-aia venirăm noi!? - Da’ di ce, tataie, di ce? întrebă candid Ionuț. - Și dacă ț-oi spune, tot un drac! Așa că mai bine tac. Așteaptă și o să vezi! *** - Mai mare daraua decât ocaua! se sumeți Leta. - Și ce-ai fi vrut acuma!? - Păi di ce trebuia să viu și eu!? Ca să culegem zece știuleți!? Nu-ți erau deajuns Ionuț și... - Că să și pricep al dreacu’!? - Da’ nici că eu!? - Tocmai de-aia! Ca să-nveț
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
pasul numa, Pe corpuri albe haină, de diamantină brumă Să scânteie în umbră, să spânzure feeric, Treceți încet pin aer călcând pe întuneric. (el se uită pe mare) Din insule bogate, sfâșiind apa, iese O luntre cu vintrele ce spânzură, sumese. Se legăn visătorii copaci de chiparos Cu frunza lor cea neagră uitîndu-se în jos, În ape... Iar pin crenge de-un verde-adînc de jale S-oglindă-n ap-albastră de aur portocale. Și parcă glas de clopot înfiorează sara, Pe-a stâncilor lungi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dirigeată de tot atâta rațiune pe cât și entuziasm. El ne aparce ca o figură plastică cu totul mare. {EminescuOpXIV 277} de acest stadiu. Numai în cazuri rare se vor înșela artiștii mari într-atîta în toată personalitatea lor că se vor sumeți într-un teren ce le-ar contrazice. Critica însă, oarecum corul care plutește asupra tuturor diferitelor moduri de-a concepe și de-a reprezintă, are de dătorie de-a coprinde toate momentele caracterului și de-a indica complectând cu deosebire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dulciuri... Și doamna Pavel vorbea întruna, apoi și neprețuita ei nepoată. - Începură cafelele și nu se mai termină ziua aceea părelnică, la care se adăugă și domnul Pavel în ținuta lui marțială, cu papion, după o oră o lepădă, își sumese mânecile cămășii, se vorbiră de toate, uitarăm și eu și Marga Popescu de sociologia culturii, rochia ei se mlădia albăstruie peste juponul înfoiat și rămaserăm acolo, uitați, ca la porțile altei lumi. 18. Anul 1947 pusese stăpânire pe timp. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
din față. Parcă aud, deodată, lătratul lui Rex, o înșelare, el a murit de mult, simple iluzii care ne cercetează din când în când, din lumi revolute, o clipă, o secundă, atât. E o duminică luminoasă domnul Pavel și-a sumes mânecile cămeșii, stă aplecat peste răsaduri, acum s-a îndreptat de șale, în toată arătarea făpturii lui înalte. Au trecut ani peste el, existența acestora este neîndoielnică pe fața lui, dar nu întotdeauna, uneori ființa dovedindu-și pentru el, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
renunți. Celeste își strecură brațele în mânecile vestei aruncate pe spate - singurul gest european de afectare pe care Mal îl ura din tot sufletul. — Nein, herr Leutnant. Germană pură, pură Celeste - Buchenwald, maiorul Considine, asasinul cu sânge rece. Mal se sumeți în pragul ușii: — În curând căpitan, Fräulein. Anchetator-șef la Procuratura Districtuală și în continuă ascensiune. Putere, Fräulein. Asta în caz că te gândești să-mi nenorocești fiul și o să mă văd silit să-l iau de lângă tine. Celeste se așeză, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
la timp pentru a vedea cum cele două gorile se prăbușesc la podea ca secerate. Coridorul pe care intrase adineaori era acum blocat de cei care-i neutralizaseră paznicii. - Nu pot să cred că ameninți o oficialitate a Confederației, își sumeți capul Kaan, cu un tremur de furie necontrolat. Este cea mai mare greșeală a ta și, cred eu și ultima. - De fapt, din toată afacerea asta tu ai ieșit în pierdere, continuă Birmaq când Locotenent-gardianul își întoarse privirea din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
La ora asta sunt fie mâncate, fie distruse. — Distruse? Doar n-aveți de gând să-mi spuneți că n-a mai rămas absolut nimic. N-au trecut decât cinci zile de când le-ați dat drumul pe piață. Domnul Rinky se sumeți: — Domnule inspector, noi suntem o firmă cu tradiție și folosim metode tradiționale. Așa că o plăcintă cu carne de porc marca Sweetbreads este o plăcintă cu carne de porc veritabilă. Nu e o plăcintă din aia cu înlocuitori și cu conservanți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]