16 matches
-
revistei, pe care o va disprețui la un moment dat, datorită faptului că îi publica poeziile: "Tu revistă agiomie, convorbiri mult lăudate/ O tu moară de pălărie, ce lucrezi, atât de harnic/ Cartea oamenilor vrednici al tău glas este zadarnic/ Sumuțând a tale javre tu la capăt n-o vei scoate / Vânt și pleavă a ta știință, visul tău e o nălucă/ Rătăcești pe pârtii veche vrând să scoți din rătăcire/ Dar menit îți este capul, toții sunt meniți din fire
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105400_a_106692]
-
unui desert sufletesc, a unui urât care-i face să caute în cuceriri ceea ce n-au înlăuntrul lor. Nouă ni se pare că cercurile culte, în loc de a stăvili acest horror vacui, în loc de a-l împlea prin muncă și cultură, îl sumuță contra Europei, pe care o numesc îmbătrînită și enervată, coaptă pentru a cădea întreagă sub dominație rusească. Europa le pare astăzi în starea în care era Bizanțul la aparițiunea un[ui] neam asemenea mongolic, a turcilor. În locul civilizației grece înflorit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
merită nu pentru că sunt advocați, ci tocmai pentru că se deosebesc de turma în care au nenorocirea de-a se afla. Ce lucru mai plăcut putea fi pentru roșii acum trei ani decât existența unei asemenea clase, pe care-o puteau sumuța în contra guvernului. Era destul ca o asemenea nulitate, o asemenea turpitudine personificată să strige prin cafenele și pe uliți, să se puie în fruntea a doi-trei mahalagii, pentru ca de-a doua zi să fie scris între corifeii ortalei roșie. Dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
concentrările de trupe turcești la Dunăre, toate acestea nu se pot discuta decât cu tonul liniștit al bunei credințe reciproce și, unde n-o vedem aceasta, ba unde vedem că o opinie [î ]i dă ocazie "Romînului" de-a se sumuța până a ne da lecții de patriotism, acolo cată să renunțăm la plăcerea de-a compara argumentele noastre cu ale "Romînului", ceea ce constituie esența oricării discuții serioase. Ceea ce voim să dăm în șirurile următoare este o esplicație cu totul materială
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un cuvânt painjinișul fin al ideilor religioase se prefăcuse într-o mreajă de fier. Războiul de 30 de ani au avut drept rezultat sfărâmarea acestei puteri urieșăști. Richelieu - însăși catolic - încurajează protestantismul în Germania și, împreună cu celelalte puteri amenințate, au sumuțat asupra Casei tot ce se putea sumuța, între alții pe turci și pe voievozii Transilvaniei. Austriei îi trebuiau oameni și în Orient și unul dintr - aceștia au fost Mihai Viteazul, asemenea o jertfă a politicei austriace 1. Mihai Viteazul nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se prefăcuse într-o mreajă de fier. Războiul de 30 de ani au avut drept rezultat sfărâmarea acestei puteri urieșăști. Richelieu - însăși catolic - încurajează protestantismul în Germania și, împreună cu celelalte puteri amenințate, au sumuțat asupra Casei tot ce se putea sumuța, între alții pe turci și pe voievozii Transilvaniei. Austriei îi trebuiau oameni și în Orient și unul dintr - aceștia au fost Mihai Viteazul, asemenea o jertfă a politicei austriace 1. Mihai Viteazul nu cade - ce-i drept - în vremea administrației
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noi - otravă. Ei au încercat a otrăvi și literatura germană cu acele scrieri pe cari oamenii c-un simțământ mai firesc le numesc francezo-ebraice, ci au introdus ușurința pariziană în discuțiile cele mai grave, veninul în relațiile sociale; în Austro-Ungaria sumuță popor contra popor, în Germania confesie contra confesie și ginte contra ginte. Evreul care redigează Pester-Lloyd și sumuță pe maghiari contra germanilor și a celorlalte naționalități este acelaș care prin Neue freie Presse sumuță pe germani contra maghiarilor. În toate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
simțământ mai firesc le numesc francezo-ebraice, ci au introdus ușurința pariziană în discuțiile cele mai grave, veninul în relațiile sociale; în Austro-Ungaria sumuță popor contra popor, în Germania confesie contra confesie și ginte contra ginte. Evreul care redigează Pester-Lloyd și sumuță pe maghiari contra germanilor și a celorlalte naționalități este acelaș care prin Neue freie Presse sumuță pe germani contra maghiarilor. În toate țările țin cu cel tare, niciodată cu cel apăsat, și se unesc cu acela întru traficarea și esploatarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
veninul în relațiile sociale; în Austro-Ungaria sumuță popor contra popor, în Germania confesie contra confesie și ginte contra ginte. Evreul care redigează Pester-Lloyd și sumuță pe maghiari contra germanilor și a celorlalte naționalități este acelaș care prin Neue freie Presse sumuță pe germani contra maghiarilor. În toate țările țin cu cel tare, niciodată cu cel apăsat, și se unesc cu acela întru traficarea și esploatarea puterilor pozitive ale poporului. Prigoniți n-au fost la noi evreii niciodată. Restricțiuni juridice au existat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vecin chiar, acela va înțelege că insinuarea, dacă n-ar veni de la redacția "Telegrafului", ar fi pentru noi cea mai gravă insultă. Căci acel organ este cel de căpetenie care-n Austria chiar vâră ură între deosebitele naționalități și le sumuță una asupra alteia, acel ziar este deopotrivă stricăcios germanilor ca și celorlalți, el propagă idei care fac cu neputință dezvoltarea economică sănătoasă și liniștea politică între popoară și e redijat de oameni cari nu sânt în inima lor nici austriaci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unui deșert sufletesc, a unui urât care-i face să caute în cuceriri ceea ce n-au înlăuntrul lor. Nouă ni se pare că cercurile culte, în loc de a stăvili acest horror vacui, în loc de a-l împlea prin muncă și cultură, îl sumuță contra Europei, pe care o numesc îmbătrânită și enervată, coaptă pentru a cădea întreagă sub dominația rusească." Eminescu vrea să remarce că între intelighenția rusească și clasa politică ori există o prăpastie, ori o regretabilă consimțire "ideologică". Din nefericire, strălucita
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
deșert sufletesc, a unui urît care-i face să caute în cuceriri ceea ce n-au în lăuntrul lor. Nouă ni se pare că cercurile culte, în loc de a stăvili acest horror vacui, în loc de a-l împle prin muncă și cultură, îl sumuță în contra Europei, pe care o numesc îmbătrînită și enervată, coaptă pentru a cădea întreagă sub dominație rusească... Astfel misiunea istorică de care se face atîta vorbă nu-i o misiune care-și are originea în afară, ea e rezultatul unui
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
fi litere moarte Cu care le-am și îmbrăca mizeria. Tu nu cunoști pe oameni - și-i cunosc *. Nu vezi că de-astăzi încă ei se-nfășur În aste hăini spre-a cere statul. Azi Catilina poartă-această mască, Poporul îl sumuță contra păcei Și contra ordinei. Vorba vor primi-o, Spiritul ba... Nu poate-un râu Să-și schimbe cursul său înspre izvor. Crezi tu că omu-i rău - e lumea rea. De-aceea persecut eu pe creștini. Tu știi pe cari
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dar fără ca să tremuri? [MIHNEA] Acum! [IUGA] Acuma dară, căci vremea e pe dos Cum este și în basme: Ce-i sus cădea-va jos, Părinții lor ucide-or cu mâne crude fiii {EminescuOpVIII 136} Și-n pântecele mamei vor sumuți copiii, Ei vor striga - vor spune că Mihnea este Domn Și s-or întoarce moșii-mi în vecinicul lor somn, Întoarce-s-or să vie cu ochii spre pământ Când vor afla acelea ce-n vremea noastră sânt Nu-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fără grijă fii... CHALKIDIAS (aparte) Nerodul. PSAMIS Ți se pare Că sunt rău și aspru însă te înșeli, eu sunt în stare De-a fi bun și blând. Fii bun dar. N-avea frică. Iartă-mi gluma Eu te-am sumuțat prin vorbe însă n-o mai fac de-acuma, Te conjur să nu-ți faci seamă, să nu-ncerci a-ți face rău. CHALKIDIAS Află Psamis că un suflet mândru, cum nu e al tău Sufere cu înlesnire orice pierdere
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
oi). Impresiunea simbolică e aicea decisivamente aceea a unui patos fals (crăcănat) dizbăierat. De-acolo se esplică împregiurarea des provenitoare cumcă actorii neculți de la scene mai mice cad adesea, printr-un patos închipuit, într-această greșală. Acest patos închipuit, care sumuță fals la tonuri pline, face de-aceea un efect comic, căci trezește în noi intuițiunea unei naturi care nu e pătrunsă de patos adevărat, ci numai se îmflă și se dezbaieră pentru el și de-aceea și face astfel de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]