22 matches
-
o seară înainte poruncise centurionului Luculus Brassus să se ocupe de acest lucru, sarcină de care acesta se achitase cu bine, singura întâmplare fiind aceea a asinilor pierduți de niște comercianți din Liban prin preajma mormântului, fapt care se terminase cu sunarea cornului și cu ieșirea trupelor din fortăreața Antonia. Acum însă, apropiindu-se a treia zi de la moartea lui Iisus Nazarineanul Pilat fusese convins de iudei de faptul că trebuiau luate măsuri excepționale. Procuratorul se postă în fața jilțului pus în mijlocul atriumului
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
înainte el poruncise centurionului Luculus Brassus să se ocupe de acest lucru, sarcină de care acesta se achitase cu bine, singura întâmplare fiind aceea a asinilor pierduți de slugile unui negustor, prin preajma mormântului învățătorului galileean, fapt care se terminase cu sunarea cornului și cu ieșirea trupelor din fortăreața Antonia în plină noapte. Acum însă, apropiindu-se a treia zi de la moartea lui Iisus din Nazaret, Ponțiu Pilat fusese convins de mai marii iudeilor de faptul că trebuiau luate măsuri excepționale. Procuratorul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL DOILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1415055189.html [Corola-blog/BlogPost/349818_a_351147]
-
de obiecte, mai ales în stații. 4. Calea ferata nu răspunde pentru consecințele rezultînd din abaterile de la dispozițiile de mai sus. Articolul 17 Urcarea și coborîrea din tren. 1. Invitarea pentru urcarea în vagoane se va face prin strigare sau sunare în sălile de așteptare. 2. Este interzisă urcarea sau coborîrea din vagoane, precum și deschiderea ușilor vagoanelor atît timp cît trenul se află în mișcare. Articolul 19 Scăparea trenului. Întîrzieri. Suprimare de trenuri. 1. Nimeni nu se poate urca în tren
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106065_a_107394]
-
Norayim, care culminează cu Ziua Ispășirii, Yom Kipur. În emisfera nordică, are loc la începutul toamnei. După tradiție, ar fi aniversarea creării celor dintâi oameni, Adam și Eva. În Torá i se mai spune și Yom Hatruá (יום תרועה), ziua sunării (la origine - din trâmbițe, în zilele noastre asociată adesea cu cornul Shofarului). Obiceiurile de Rosh Hashana includ sunarea din shofar și o cină familială la care se mănâncă alimente simbolice cum ar fi mere unse cu miere, pentru ca anul care
Roș Hașana () [Corola-website/Science/304415_a_305744]
-
ar fi aniversarea creării celor dintâi oameni, Adam și Eva. În Torá i se mai spune și Yom Hatruá (יום תרועה), ziua sunării (la origine - din trâmbițe, în zilele noastre asociată adesea cu cornul Shofarului). Obiceiurile de Rosh Hashana includ sunarea din shofar și o cină familială la care se mănâncă alimente simbolice cum ar fi mere unse cu miere, pentru ca anul care începe să fie un an bun și dulce. Alte alimente care trebuiau sa fie prezente si binecuvantate pe
Roș Hașana () [Corola-website/Science/304415_a_305744]
-
conducerea va fi preluată de o regență, se va ocupa telegraful, armata și unele orașe mari vor solidariza cu mișcarea conspirativă. Se înlătură temerile unora de o intervenție străină, se confecționează steagul nou, stabilindu-se semnale ca tragerea clopotelor și sunarea trâmbițelor gărzii naționale. Primii ani de domnie ai lui Carol I s-au caracterizat printr-o mare agitație politică și o continuă instabilitate guvernamentală. Între 11 mai 1866 și 7 august 1871 au avut loc nu mai puțin de nouă
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
Numai ca de la un sunet, Că dulcuț, că groaznic tunet. Treaba asta se ntâmpla, Când în țeastă se afla O șăgalnică plecare Spre semeață îngânare A sunatului din fire Stârnitor de iscodire. Ce-n ureche năvălește Sunătură se numește, Iar sunarea slabă, tare, Iscă-se din vreo mișcare Și cum numai chiar ce este, într aievea, nu-n poveste, Poate fi și în mișcare, Musai că orice sunare Trâmbițează că ceva Află-se pe undeva. Sunături, duium, duium, Spre urechi își
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din fire Stârnitor de iscodire. Ce-n ureche năvălește Sunătură se numește, Iar sunarea slabă, tare, Iscă-se din vreo mișcare Și cum numai chiar ce este, într aievea, nu-n poveste, Poate fi și în mișcare, Musai că orice sunare Trâmbițează că ceva Află-se pe undeva. Sunături, duium, duium, Spre urechi își taie drum Acolo, de cum pătrund, Rareori de se ascund, Bucuroase trec în guri, Dar... cu chip de numituri, Pe temei nezdruncinat, Celora de le-au iscat Și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
era el sunet, Scurt plesnit, ori aspru muget, Dar să nu trudim degeaba, întrecându-ne cu graba, Neiertându-ne hodină, Socotindu-l rădăcină Vorbe care, negreșit, Chiar dintr-însul a ieșit, Ifose gramaticale N-au adulmăcat vreo cale Spre sălbatice sunări De prin megieșe zări, Necum încă să și intre în a lor măiestre vintre, Să le pipăie urzirea Ce ne fură auzirea. între vechea îngânare Și rădăcioara care E prepusă fiitoare Mamă vorbei oarecare Nu ca veacuri ...grămădenii De habotnice
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cu părerea. Ce facem?, întrebă unul, alarmat ca și cum am fi fost în Roma, iar Hanibal ante portas. Ne-am zbătut până la ziuă îngroziți de gândul că vom fi mâncați de vii de păduchi. Dimineață la „deschidere” a venit primul o dată cu sunarea clopotului, însoțit de un gardian care deschidea lacătele și trăgea zăvoarele, comandând: „Drepți”. Nu cunoșteam reguli interioare de pușcărie. N-am luat poziția de drepți căci cocoțați pe baloții de păr ajungeam la plafon iar în fața ușii, lângă ciubărul cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Au vizitat și le-au plăcut toate: aerodromul, avioanele, felul în care erau instalați ei acolo, cei pe care ei, actorii, îi știau doar că există și-i văzuseră de la București și de la Săftica, cum își luau zborul imediat după sunarea prealarmei; uneori îi văzuseră chiar și în plină acțiune de luptă. Acum ei erau entuziasmați de cunoștința pe care o făceau cu acești oameni, pe care actorii îi considerau deosebiți prin misiunea ce o aveau de îndeplinit. La rândul lor
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
însuși: O muzică tristă, adânc-voluptoasă,/ Pătrunde-acea lume de flori și miroasă;/ Și verzile lanuri se leagănă-n lună/ Și lacuri cadența cântărilor sună158. Tot ce pare în afara mișcării, a muzicii celeste nu există în fapt, căci toată strigarea, vuirea, sunarea/ E surdă ca ceriul, e moartă ca marea 159. Într-o perioadă când oricare cap îngust un geniu pară-și160, Eminescu are curajul să-și mărturisească crezul poetic: Ci muza mea cu sine se împacă 161, întrucât Nu scapi de tine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lui este altceva. Dar clasa a VII-a reală, care era condusă din punct de vedere sportiv de Glagore, juca fără să se simtă, spre marea satisfacție a lui Cioc. În această frumoasă și călduță zi de iarnă, îndată după sunarea de intrare în clasă, a VII-a reală ieșise cu pași ușori din sala de gimnastică, și, fără să fie simțită, pătrunsese în curte și-ncepuse oina. Noi, cei dintr-a VI-a modernă ― care făceam curs la etaj ― așteptam
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
adesea să ia parte la bețiile lor de rachiu, procurat prin contrabandă de paznici, adevărată otravă pentru organismul său șubred. Aceste scene, puțin înălțătoare, erau răscumpărate însă seara printr-un ritual impresionant. Deținuții politici se adunau în curtea închisorii, înainte de sunarea stingerii, în jurul unui tricolor, să cânte imnuri patriotice, sfârșind totdeauna cu Marseillesa. La cuvintele "Amour sacré de la patrie", toți îngenunchiau. De sus, din celulele de lângă streașină, corul copiilor condamnați pentru vagabondaj, sămânța revoluțiilor viitoare, relua accentele Marseillesei și culmina cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de al soarelui foc roș. Pe un trunchi înnalt de stâncă chiar Cesarul stă-n uimire: "Ridicați semnele Urbei înspre-a cerului oștire Și strigați: Cu noi e Roma! " - Codri-adînci și-ntunecoși Clocotesc de lungul freamăt și de-a armelor sunare. Armia: "Cu noi e Roma" - Acvilele-i ard în soare. Van din Sarmisegetusa vin săgeți în roșii ploi, Scuturi se îndrept spre dânsa oprind grindina de-aramă, Zeii urlă - stânci se clatin, norii-n fâșii se distramă Și de fulgeri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ai patimi scumpe și lacrima muierii Nu mișcă al tău suflet, nu-ntunecă de fel. Ești bun cu ai tăi semeni, nu c-alte animale. Tu îi iubești atâta încît îi strângi de gât... Și-i faci s-admire geniul - sunarea unei oale - Și limba ta de flăcări și plină de urât. Istoria omenirei cu legi de poezie, Cu regii de răsboaie e ca și un poem; Dar totuși rog divina ca depărcior rămâie De corpul meu nevrednic - nu-mi vine
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cum n-are început. Mama-i știa atâtea povești, pe câte fuse Torsese în viață... deci ea l-au învățat Să tâlcuiască semne ș-a păsărilor spuse Și murmura cuminte a râului curat. În curgerea de ape, pe-a frunzelor sunare, În dulceie-mmiitul al paserilor grai, În murmurul de viespii, ce-n mii de chilioare Zidesc o mănăstire de ceară pentru trai, De spânzură prin ramuri de sălcii argintoase O-ntreagă-mpărăție în cuib legănător, A firii dulce limbă de el
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Cetăți hrentuite pe țări plutitoare, Cu șiruri de dome, steclind de ninsoare, Schelete-uriașe purtând cremenite Coroane în colțuri pe capuri hâite. Vin regii de Nord cu oștiri să se plimbe, Cu chipuri ciuntite și umere strâmbe Și toată strigarea, vuirea, sunarea E surdă ca ceriul, e moartă ca marea. În domele largi, prin palate deșarte Răsună doar vântul... ca glasuri - departe. Și spiritul morții eterne-n ruine Își mișcă imperiul fără de fine. Orașul pe ape-i al zeilor nordici, Cu strade
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
călare pe cal Răspunde Suceava din urmă; Și nimeni nu știe cum tu ai ajuns Să știi de ce munții săgeată-ai pătruns Și-a codrului cale se curmă. Răsună pământul de tropotul des, De-atîtea oștire de munte, de șes, Răspunde sunare din nouri; Cu sunet de bucium la munte și plaiu, C-o oaste întreagă călare pe cai, Cu steaguri cu semne de bouri. 93. SERENADĂ ? Victor Hugo - (1884 - 1889? ) Când tu dormi lină, pură Sub ochiul meu umbros, Suflarea ta
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Dormi, puiule, hăi! Și cum cântă, cum suspină Glasul codrului o-ngînă, Și cum doina-și tragănă Teiul mi se leagănă, Adormind-o florile Și privighetorile. 90 {EminescuOpVI 91} Sună dulce, o auzi ici, Începutul unei muzici, Triste și aeriane Ca sunarea din organe. Mum - adoarme, pruncul râde, Teiul vechiu i se deschide. Es trei zâne ca pe-o poartă, Cîte-o stea în frunte poartă, Ele-s ursitorile Luminând ca zorile, Mâini ușoare, glasuri slabe, Pietre scumpe-n mii de boabe Le
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
puișor, Cerul când o să te scoli Ți-o trimite soli, Căci ți-e dat acum de soarte Viață fără moarte Și ți-e dată tinereță Fără bătrâneță. Un cuvânt măcar să nu zici, E sfârșitul unei muzici, Blânde și aeriane Ca sunarea din organe. Muma doarme-n ciritei, Intră zânele în tei, Muma doarme, pruncul râde, Teiul vechiu se reînchide, Iară pruncul și cu muma Față-n față dorm acuma Și cum dorm cu ochiu - nchis Au visat acelaș vis. {EminescuOpVI 93
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vei adormi, Vor pătrunde stelele Toate rămurelele, Iară luna va străbate A noastră singurătate, iar când vântul va sufla Teiul se va legăna, Florile și-a scutura, Iarăși te va deștepta Sub plutirea norilor, În căderea florilor, Pe-a isvoarelor sunare, Pe de-apururi călătoare, La glas de privighitoare. Cum îngînă și visează, Genele-i se-ngreuiază; Adormind astfel cum șade, Fusul din mână îi cade; Doar prin somn mișcă piciorul Ca să-și legene ficiorul. Focu-n vatră se potoale, E-o căldur
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]