81 matches
-
proba E. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. ÎI. COMPETENȚE GENERALE (în limba română): 1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice Legislației Islamice. (Scopul și obiectul de studiu); 2. Interpretarea cu argumente din Coran și Sunna a noțiunii ritualului, a felurilor și a modurilor de practicare a acestora; 3. Definirea noțiunii de "persoană responsabilă" și a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislației Islamice; 4. Însușirea legilor Islamului și metodologia de aplicare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
proba E. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE GENERALE (în limba română): 1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislației Islamice .( Scopul și obiectul de studiu); 2. Interpretarea cu argumente din Coran și Sunna a noțiunii ritualului, a felurilor și a modurilor de practicare a acestora; 3. Definirea noțiunii de "persoana responsabilă" și a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislației Islamice; 4. Însușirea legilor Islamului și metodologia de aplicare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
proba E. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. ÎI. COMPETENȚE GENERALE (în limba română): 1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice Legislației Islamice. (Scopul și obiectul de studiu); 2. Interpretarea cu argumente din Coran și Sunna a noțiunii ritualului, a felurilor și a modurilor de practicare a acestora; 3. Definirea noțiunii de "persoană responsabilă" și a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislației Islamice; 4. Însușirea legilor Islamului și metodologia de aplicare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
DE VENITURI ȘI CHELTUIELI RECTIFICAT PE ANUL 2006 INDICATORI *) Veniturile prevăzute în contractele de cercetare încheiate cu Ministerul Educației și Cercetării/Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, prin PNCDI, inclusiv cele din Programul Nucleu, încheiate până la 1.11.2006 sunt în sunna de 8172 mii lei, iar cele din contracte încheiate cu ordonatorii principali de credite care finanțează programe și proiecte din planurile sectoriale sunt în suma de 595 mii lei. Veniturile din contracte cu parteneri societăți comerciale și cu parteneri din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184787_a_186116]
-
proba E. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE GENERALE (în limba română): 1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislației Islamice .( Scopul și obiectul de studiu); 2. Interpretarea cu argumente din Coran și Sunna a noțiunii ritualului, a felurilor și a modurilor de practicare a acestora; 3. Definirea noțiunii de "persoana responsabila" și a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislației Islamice; 4. Însușirea legilor Islamului și metodologia de aplicare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
aibă o voce hotărâtoare în societatea în care el s-a dezvoltat. Jihadul minor ("al-jihad al-asghar") nu se limitează la război ("qital"). Amir Ali, doctor în filosofie, găsește mai multe semnificații ale cuvântului jihad, toate întemeiate pe Coran și pe sunna, și toate diferite de sensul curent: (iv) sârguința pentru împlinirea faptelor bune. Un hadith spune că „Aisha, soția lui Mahomed, l-a întrebat pe acesta: «O, trimisule al lui Allah, jihadul ni se pare cel mai bun; dar cum putem
Jihad () [Corola-website/Science/298566_a_299895]
-
proba E. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. ÎI. COMPETENȚE GENERALE (în limba română): 1. Utilizarea corectă a terminologiei specifice Legislației Islamice. (Scopul și obiectul de studiu); 2. Interpretarea cu argumente din Coran și Sunna a noțiunii ritualului, a felurilor și a modurilor de practicare a acestora; 3. Definirea noțiunii de "persoană responsabilă" și a sarcinilor ce-i revin acestuia din punct de vedere al Legislației Islamice; 4. Însușirea legilor Islamului și metodologia de aplicare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
aparține unei școli, problemele pe care le întâmpină fiind soluționate conform preceptelor acesteia.. Conform lui Muhammad ibn Idris as-Shafi, cel care a pus bazele unei noi discipline usul al-fiqh -principiile științelor juridice, dreptul islamic are patru izvoare: Al-kitab - Cartea (Coranul), Sunna profetului; al-qiyas sau analogia și al-ijma sau consensul. ‘’Hanefismul’’ sau școala hanefită, acceptă, pe lângă izvoarele primare ale dreptului canonic (Coranul și sunna), opinia personală rațională (ar.: رأى ra’y). Celelalte școli juridice sunite sunt școala malekită (fondator: Malik bin Abis
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
pus bazele unei noi discipline usul al-fiqh -principiile științelor juridice, dreptul islamic are patru izvoare: Al-kitab - Cartea (Coranul), Sunna profetului; al-qiyas sau analogia și al-ijma sau consensul. ‘’Hanefismul’’ sau școala hanefită, acceptă, pe lângă izvoarele primare ale dreptului canonic (Coranul și sunna), opinia personală rațională (ar.: رأى ra’y). Celelalte școli juridice sunite sunt școala malekită (fondator: Malik bin Abis) - se bazează mai mult pe opinia personală și pe raționamentul prin analogie decât pe sunna; școala șafiită (fondator al-Shafi) - se bazează pe
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
izvoarele primare ale dreptului canonic (Coranul și sunna), opinia personală rațională (ar.: رأى ra’y). Celelalte școli juridice sunite sunt școala malekită (fondator: Malik bin Abis) - se bazează mai mult pe opinia personală și pe raționamentul prin analogie decât pe sunna; școala șafiită (fondator al-Shafi) - se bazează pe sunna și pe raționament, iar consensul învățaților este acceptat; școala hanbalită (fondator Ahmad bin Hanbal) - se limitează la o interpretare literală a Coranului și a sunna ”arătând că Dumnezeu este atotputernic, iar justiția
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
opinia personală rațională (ar.: رأى ra’y). Celelalte școli juridice sunite sunt școala malekită (fondator: Malik bin Abis) - se bazează mai mult pe opinia personală și pe raționamentul prin analogie decât pe sunna; școala șafiită (fondator al-Shafi) - se bazează pe sunna și pe raționament, iar consensul învățaților este acceptat; școala hanbalită (fondator Ahmad bin Hanbal) - se limitează la o interpretare literală a Coranului și a sunna ”arătând că Dumnezeu este atotputernic, iar justiția Lui nu este asemenea celei umane” Școala hanefită
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
și pe raționamentul prin analogie decât pe sunna; școala șafiită (fondator al-Shafi) - se bazează pe sunna și pe raționament, iar consensul învățaților este acceptat; școala hanbalită (fondator Ahmad bin Hanbal) - se limitează la o interpretare literală a Coranului și a sunna ”arătând că Dumnezeu este atotputernic, iar justiția Lui nu este asemenea celei umane” Școala hanefită este cea mai veche, fiind intitulată astfel după întemeietorul ei Abu Hanifa, conducător al corpului de juriști din localitatea Kufa. Conform unor surse, acesta ar
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
teologia islamică la "Universitatea Al-Azhar" din Cairo, pe care a absolvit-o în 1953. În 1958 obține și o diplomă în limba și literatură arabă de la" Institutul de studii arabe avansate". A finalizat deasemenea programul "Departamentului de științe coranice și sunna" al "Facultății de fundamente ale religiei" precum și cursurile unui program de masterat în studii coranice în 1960. În 1962 a fost trimis de către "Universitatea Al-Azhar" să conducă "Institutul secundar de studii religioase" din Qatar. În 1973 a obținut doctoratul de la
Yusuf al-Qaradawi () [Corola-website/Science/330947_a_332276]
-
grupărilor islamice, al-Qaradawi a dezvoltat subiecte precum pericolul supunerii oarbe, bigotismului, intoleranței, rigidității care privează oamenii de claritatea vederii și oportunitatea dialogului cu alteritatea, angajamentul la exces, asprimea în tratarea oamenilor, opinii care apar ca fiind contrare învățăturilor Coranului și Sunnei.Cu toate acestea, al-Qaradawi a fost el însuși acuzat de extremism în cazul poziției sale față de evrei, descriindu-l pe Hitler ca fiind cel care i-a pus pe evrei la locul lor. În mai 2008, al-Qaradawi le-a spus
Yusuf al-Qaradawi () [Corola-website/Science/330947_a_332276]
-
de păsări și au fost ele aranjate în cete." . În multe culturi „djinn-ul” este portretizat ca fiind o ființă magică care îndeplinește dorințe,după modelul lui „Alladin” și al celor „O mie și una de nopți”. Atât Coranul cât și Sunna atestă existența djinnilor și faptul că aceștia au fost creați cu un scop precis,si anume acela de a se supune și a-L adoră pe Allah și doar pe El,după cum reiese din sura Adh-Dhâriyât, [51 :56]: "Eu nu
Djinn () [Corola-website/Science/328718_a_330047]
-
nu acceptă cutuma, așa cum o fac juriștii care aparțin școlilor malekită sau hanefită, bazându-se, în schimb, pe hadith-uri mai vulnerabile, pe opiniile individuale ale însoțitorilor profetului Muhammad. Autorii hanbaliți nu văd mântuirea decât în ascultarea servilă față de „tradiția strămoșilor”; „Sunna este veșmântul de deasupra și cel de dedesubt; la ei toate lucrurile trebuie să fie îndreptate spre qibla, din respect pentru ea”. Predominantă, în prezent, în Arabia Saudită și Qatar, școala hanbalită este cea mai tradiționalistă școală juridică sunnită, reușind să
Școala hanbalită () [Corola-website/Science/334294_a_335623]
-
și știința hadith-ului, sub îndrumarea mai multor profesori la Bagdad, în Siria și Yemen, Ibn Hanbal a acumulat suficiente cunoștințe și a hotărât să fondeze o școală de gândire riguroasă care părea cea mai apropiată de învățăturile Coranului și ale Sunnei. Lui i se datorează o importantă cercetare a tradițiilor, deoarece a descoperit că hadith-urile sunt clasificate urmând lanțurile de transmițători care trebuie să urce până la sursa inițială, ajungându-se chiar până la unul dintre tovarășii profetului Muhammad și în funcție de autenticitatea lor
Școala hanbalită () [Corola-website/Science/334294_a_335623]
-
să adapteze legea la condițiile mereu schimbătoare ale societății musulmane. El îi asocia cu mutaziliții, pe care îi ura. De asemenea, era sceptic cu privire la celelalte școli de drept din islam. Doctrina hanbalită se caracterizează prin respectarea strictă Coranului și a Sunnei, înlăturând ideea de consens și preferând spusele tovarășilor profetului Muhammad, chiar dacă reprezentau hadith-uri mai slabe. Ibn Hanbal nu a fost fondatorul propriu-zis al unui sistem legislativ, această școală juridică întemeiându-se după moartea acestuia, de către discipolii săi. Printre elevii lui Ahmad
Școala hanbalită () [Corola-website/Science/334294_a_335623]
-
dinainte ce vrei sau nu vrei ți-a pus în cuvinte; atunci la ce bun mugetele astea de cămile zălude, strigătele pe care și surdul le-aude? La ce bun toate astea, dacă ești dintre cei care caută adăpost la sunna împotriva ereziei dintotdeauna, fără gând ascuns de ipocrizie sau faimă? Dacă-n loc să asculți doar ce alții îngaimă te întorci doar spre fața Atotștiutorului - e de-ajuns: el citește în inima robilor ce gândesc, știe ce-n suflet șoptesc
Al-Zamaḫšarī () [Corola-website/Science/333600_a_334929]
-
se refereau deseori la cei doi ca fiind “cei doi șeici și șeicul Islamului”' Ibn Taymiyya era o personă de seamă întrucât a luptat pentru întoarcerea islamului la ceea ce el considera a fi cea dintâi interpretare a Coranului și a Sunnei. Ibn Taymiyya s-a născut în anul 1263 în Harran, orașul Șanlıurfa, o provincie a Turciei moderne într-o familie cunoscută de teologi și a murit în Damasc, Siria. Bunicul său, Abu al-Barkat Majd ad-deen ibn Taymiyya al-Hanbali (m. 1255
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
explicat viziunea prin manuscrisul original din librăria Al-Zahiriyah și transmiterea lui Ibn Muflih, studentul lui Ibn Taymiyya. Ibn Taymiyya a criticat cărturarii pentru faptul că, fără a cerceta, s-au conformat ideilor primilor juriști fără a recurge la Coran sau Sunna. El a susținut că deși prioritatea juridica are locul său, faptul de a-i oferi autoritate fără contextualizare, sensibil la schimbările sociale, și concepția evaluativă în lumina Coranului și a Sunnei, pot duce la ignorarea și stagnarea legii islamice. Ibn
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
ideilor primilor juriști fără a recurge la Coran sau Sunna. El a susținut că deși prioritatea juridica are locul său, faptul de a-i oferi autoritate fără contextualizare, sensibil la schimbările sociale, și concepția evaluativă în lumina Coranului și a Sunnei, pot duce la ignorarea și stagnarea legii islamice. Ibn Taymiyya a făcut o legătură între extremismul Taqlid-ului (conformarea fără cercetare la școlă de jurisprudență) și practicile Evreilor și Creștinilor care îi considerau pe rabini și clerici zei împreună cu Dumnezeu. Ibn
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
Deplasarea accentului din zona dragostei extatice constituie, de asemenea o diferență majoră între el și Fethullah Gulen, din moment ce acesta din urmă consideră dragostea unul dintre cele mai importante aspecte ale căii spre Divinitate. În ceea ce privește practica religioasă, Nursi afirma că urmează sunna, îndeplinește toate acțiunile religioase care se impun ("ferâiz"), evită de marile păcate ("kebâir"), concomitent cu efectuarea, în mod corect, a rugăciunilor zilnice. Viziunea lui Nursi asupra sufismului este prezenta din șase perspective: epistemologică, ontologică, antropologică, psihologică, teleologică și metodologică, pentru
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
rugăciunilor zilnice. Viziunea lui Nursi asupra sufismului este prezenta din șase perspective: epistemologică, ontologică, antropologică, psihologică, teleologică și metodologică, pentru a facilita înțelegerea acesteia. Din aceasă perspectivă, Nursi consideră ca fiind surse valide de cunoaștere, printre altele, revelația, inspirația spirituală, "sunna", cunoașterea derivată din inimă și stări spirituale și cunoașterea directă a lui Dumnezeu, "gnosisul". Revelația coranică ("wahy") și inspirația spirituală ("ilham") se află în strânsă conexiune (Godlas, 2008), deși există două diferențe majore între cele două: în primul rând inspirația
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
inspirația; în al doilea rând, inspirația este relativ obscură și generală în referințe, în timp ce revelația este atât pură, cât și specifică. Pentru Nursi, cunoașterea nevăzutului prin inspirație este imprecisă, și în multe aspecte, lipsită de claritate . În plus, Nursi recunoaște "sunna" ca bază a modalității de urmare a căii pentru sufiți, iar descriindu-i semnificația afirmă că „urmarea practicilor profetului este cea mai importantă bază a căii sufite” (Nursi, "Mektubat", 2001, "Seventh Allusion"). În ceea ce privește cunoașterea, acesta face distincția între cea derivată
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]