42 matches
-
poporului istoric, compus încă până azi din țărani mari și mici”. Ajuns la o asemenea convingere, Eminescu s-a simțit dator „de a fi și de-a rămânea în partea poporului istoric, din care însumi fac parte, și în contra păturii superpuse de venetici”. Concepția lui Eminescu se baza pe ideea că popoarele se diferențiază unele de celelalte prin trăsături psihice bine precizate. Sub influența determinismului riguros care domina epoca lui, Eminescu considera că și caracterul oamenilor este strict determinat de înaintași
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
onor. Nichipercea și desigur că, tot în virtutea acestei încrederi, onor, mucenic Simeon Mihălescu e director al Ministerului de Interne. Cât despre națiune, daca sub ea înțelegem milionul de Caradale și de alți străini de ieri de alaltaieri cari s-au superpus poporului românesc, fără îndoială că d. C. A. Rosetti {EminescuOpXII 210} se bucură de încrederea lor, de vreme ce le face treburile. Adevăratul popor românesc a devenit însă o turmă exploatată și dată în prada morții fizice de multele și variile fericiri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce n-o posedă, precum speculează naționalitatea ce n-o au, patria ce nu-i a lor, gloria națională pe care n-au creat-o. Și nici e minune. Mihai Cioran, adiutantul lui Tudor, ne povestește că la 1821 se superpusese peste toată populația istorică o pătură foarte numeroasă de străini, în toate funcțiile, în toate mănăstirile, în toate bisericile, în toată viața publică. Aceasta e rădăcina adevărată a funcționarismului. De aceea nu e de mirare ca într-o țară, românească
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de-o valoare generală secundum veritatem. Argumentul în contrariu nu invalidează deloc teza. Chiar daca toți conservatorii ar fi olandeji sau persani bunăoară, nu rămâne mai puțin adevărat că secta Carada, Giani, Pherekydis, C. A. Rosetti, Fleva este alcătuită din străini superpuși fără nici un cuvânt nației românești; că o esploatează cu neomenie, ca orice străin fără păs de țară și popor, și că acest spectacol al esclusivei stăpâniri a unei rase și decăzute și abia imigrate asupra unui popor istoric și autohton
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a munci, incapabili de-a pricepe un adevăr, fac demagogie, fură prin subrepțiune și amăgire voturile alegătorilor, devin oameni politici și dau iamă bugetului. Fără știință, fără merit, fără muncă, mii și iarăși mii de indivizi de proveniență străină se superpun poporului românesc, toți având dreptul constituțional de a trăi din buget, toți având numai exercițiul acestui drept. Un singur ziar ne-a înțeles unde batem, ziar redijat de tineri izraeliți. Cestiunea e socială" a zis acea foaie, și-n adevăr
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
delegat cu însărcinarea de-a-i spune să "scutească țara de o crimă". O amenințare clară, făcută M. Sale pentru a veni la putere. Oare... reacționarii au făcut-o? Am constatat, în studiile repetate asupra păturei de străini ce s-au superpus poporului român, că ea e incapabilă de-a discuta chiar. Care inteligență onestă, ce cunoaște istoria Franței și a regelui Ludovic XVI, ar fi putut deduce din citarea acestui caz... că reacționarii ar amenința pe rege? Reacționarii au fost aciia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un nebun constată conform adevărului că un perete e alb devine peretele negru pentru că nebunul i-a atribuit o calitate ce i se cuvine? Noi susținem, precum rezumă "Romînul", că "o pătură de străini, numită partida națională liberală, s-a superpus poporului, [î]l exploatează și-l duce la mizerie". Este aceasta sau nu adevărat, oricum ar fi, cuminte ori nebun, cel ce susține aceasta? E adevărat. Nici "Romînul" n-o negă, căci iată ce zice: Cu toată osteneala, n-am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zece ori ceea ce nu avea nevoie de dovadă: evidența; am dovedit că deasupra poporului românesc istoric pe care-l cunoaștem toți de acum douăzeci treizeci de ani, deasupra țăranului a moșneanului, a breslașului, a boierului mare și mic s-a superpus o pătură de populație străină, romanizată în parte în privința limbei, dar neavând deloc nici natura, nici instinctele poporului nostru. E clar că această populație joacă în viața noastră publică rolul unui altoi care produce alte fructe decât trunchiul în care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu un cuvânt dac - ai ști de ce să te ții, lupta ar fi posibilă. Dar azi republican, mâine monarhist, azi una, mâine alta, după cum dictează interesele materiale momentane ale coteriei; iată ceea ce face o luptă de idei imposibilă. Pătura aceasta superpusă de Caradale, Pherekyzi etc. e foarte numeroasă. Ea meșteșug cu care să se hrănească cinstit nu știe, ea carte nu știe, ea caracter n-are, cu un cuvânt, nimic ce ar îndreptăți-o de-a juca un rol în viața
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu însuși începuturile neamului românesc, Domnii noștri drepți și viteji, gloria noastră, sângele și sudoarea, ochii înțelegători și inimele înalte, zdrențele lui Șincai și capul lui Tudor, pentru a se măcina din ele acea imundă făină ce hrănește o pătură superpusă de străini, străini de aceeași origine cu Simeon Mihălescu, de aceeași origine cu aciia cari au vândut vertebrele materiale ale soldaților noștri corăbierului englez. "Milowie" ar trebui să se cheme gazeta " Romînul" după douăzeci și cinci de ani de activitate. În adevăr
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
umere și vor râde. Daca nu i-ar încuraja dragostea de muncă, și de obiectele ce le tratează, daca nu i-ar încuraja străinătatea prin prețuirea dreaptă a celor ce scriu, desigur ș-ar arunca scrierile în foc. Pentru pătura superpusă de civilizație greco bulgară de la noi nu există nici limbă, nici știință, nici literatură românească. Dar poate să aibă străinătatea o opinie atât de rea de noi precum o merităm? Intră în imaginația străinătății publiciști ca d-alde Carada, Fundescu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de ani? Nu mai e de recunoscut. Nici Matei Basarab, nici Dimitrie Cantemir al său nu l-ar mai recunoaște dacă s-ar ridica din morminte. Și de unde vin toate acestea? Opinia noastră rămâne statornică. Pe deasupra poporului nostru s-a superpus o pătură străină fără tradiții, fără patrie hotărâtă, fără naționalitate hotărâtă, care ne-a escamotat lucrul cel mai scump pe care un popor îl are: simțul său istoric, simțul de dezvoltare continuitivă și organică, acel simț pentru care în fiece
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este, după date statistice autentice, sinonimă cu libertatea de-a muri de mizerie; progresul și averea se află în realitate nu la elementul care etnic și istoric e singurul element în adevăr românesc, ci la... românii "Romînului", la acea pătură superpusă de populație străină incapabilă de-a pricepe poporul nostru, incapabilă de a-l iubi. Barbarie și civilizație stau laolaltă în raportul în care stă ghinda stejarului cu rădăcinele, trunchiul, creșterea ulterioară. Semibarbaria e altceva, e o boală produsă prin mediu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unde libertatea imaginației ar trebui să fie fără limite, planificarea socialistă impunea un tipar meschin. Și odios, dat fiind că, în lumea reală, existau străzi, domenii, cartiere întregi deținute de unii, monopoliști comuniști propagatori ai „egalității“. Despre ipocrizia vechii pături superpuse de activiști se mai poate vorbi și cu alte ocazii, fiindcă îi tot vedem, astăzi, pe aceiași inși practicând cu succes rețetele capitaliste. Deocamdată, merită să-i observăm la lucru pe bunii noștri gospodari edilitari, în perioada alegerilor. După trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
combate, a dezbate); (b) pentru clasa 2: a pune (a antepune, a binedispune, a compune, a depune, a descompune, e expune, a impune, a interpune, a juxtapune, a predispune, a presupune, a postpune, a propune, a recompune, a subexpune, a superpune, a supraexpune, a suprapune, a transpune), a duce (a conduce, a deduce, a induce, a introduce, a produce, a readuce, a reintroduce, a seduce, a traduce), a scrie (a circumscrie, a conscrie, a descrie, a înscrie, a prescrie, a retranscrie
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
de clacă, o muncă pe care altminteri el n-ar putea-o isprăvi într-o săptămână: căci la clacă are cântece și îndemn, pe când la munca obișnuită el este lăsat pe seama propriilor sale deprinderi" (Rădulescu-Motru, 1998: 123). Analizând teoria păturilor superpuse la Eminescu, (care promova "adevăratul" naționalism și nu cel de paradă, demagog ca al lui N. Iorga sau A. C. Cuza), Motru susține că nu este întemeiată, deoarece explică decăderea societății românești prin influența alogenilor, a păturii superpuse. Dimpotrivă, "această decădere
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( obsesiile lui configurează o umanitate neorganizată (ncă de principii ferme, neeliberată complet, hărțuită (ntre mai multe proiecte ș( de aceea nehotăr(tă, p(ndită de eroare, netulburată totuși de conștiința consecințelor negative ale erorii" (Sorohan, 1982: 34). 4. Pătura superpusă Ideile principale asupra cărora ne vom apleca (n materialul de față sunt cele cuprinse (n teoria formelor fără fond, teoria păturii superpuse ș( (n teoria cu privire la raporturile dintre populația autohtonă ș( elementele alogene. Desigur, (ntre cele trei există o oarecare
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
tă, p(ndită de eroare, netulburată totuși de conștiința consecințelor negative ale erorii" (Sorohan, 1982: 34). 4. Pătura superpusă Ideile principale asupra cărora ne vom apleca (n materialul de față sunt cele cuprinse (n teoria formelor fără fond, teoria păturii superpuse ș( (n teoria cu privire la raporturile dintre populația autohtonă ș( elementele alogene. Desigur, (ntre cele trei există o oarecare suprapunere, dar ele pot fi tratate ca elemente distincte dar complementare. Respingerea de către Eminescu a teoriei contractualiste cu privire la stat ș( societate (( precizează
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a găsit un loc de deputat nici chiar în formațiunea cu cadrele de cea mai modestă extracție - vezi partidul conservator democrat al lui Take Ionescu. Causticului Eminescu, obsedat de urâțenia - iar de data aceasta și fizică și morală - a clasei "superpuse" cu mare greutate i se găsise un post de bibliotecar, mai apoi de vâslaș la galere, în presă. Astăzi, dacă ne punem întrebarea în ce măsură lumea personajelor caragialești - sau eminesciene - reprezintă un defect de optică a privitorului sau doar un unghi
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
la față", fără a privi în urmă. Destinul pedepsitor se împlinise. Celelalte scrieri (de după 1893) tratînd același motiv, au rămas, cum spuneam, biete producții moarte. Ele interesează azi exegetul numai pentru contemplarea frecvenței motivului junimist (sau numai eminescian) al păturii superpuse în opera lui Slavici. Eșecul trebuie căutat în strădania de a înfățișa - din interior! - oameni și medii nefamiliare scriitorului. Satira e tezistă afară din cale, iar caricatura lumii bune, văzută caragealian, e calpă. Ca și personajele sale autentice, prozatorul nu
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
șef și coleg la Timpul, că sînt, indiscutabil, articole ale poetului). Toate polemicile purtate de Eminescu cu Românul lui Rosetti (în chestiunea Tudor Vladimirescu, pe care , afirmă dl. N. Georgescu, Eminescu a pierdut-o, în chestiunea inamovibilității magistraturii, teoria păturii superpuse etc. etc.) erau obișnuite în munca de gazetar și, evocate azi, merită apreciate în mod cuvenit și nu exagerate. Fobia lui Eminescu față de străinism fanariot adresată liberalilor, considerați greci (inclusiv C.A. Rosetti) e cunoscută ca nedreaptă. A avut o
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
ale acestuia, cu caracter peren. Teze ce ni-l pot face acum mai apropiat, implicat în tribulațiile provocate de-o istorie ce întîrzie a se desprinde din mîlurile sale seculare. Amara disjuncție dintre clasele productive, căzute în mizerie, și cele "superpuse", trăind în crescîndă opulență, stîrnește strașnica mînie a Luceafărului: "Plebea de sus face politica, poporul de jos sărăcește și se stinge din zi în zi de mulțimea greutăților ce are de purtat pe umerii lui, de greul acestui aparat reprezentativ
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
de la alții. Noi - această foaie îndeosebi - am fost cei dentîi care am dat țipătul de alarmă în privirea stării rele a țăranului. Dar n-am uitat a cita cauzele. Cauza cea adevărată e că cea mai mare parte a păturii superpuse în acești din urmă treizeci de ani nu compensează prin merit și știință munca poporului care-i susține. Ați înzecit sarcinile acestui popor pentru a hrăni cu birul lui o seamă de plagiatori pe catedre universitare, trădători și rebeli ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
învederată de contrariu. Se poate scrie umoristic și românește. Ceea ce face meritul scrierilor unui Slavici, Creangă, Nicu Gane nu este numai talentul autorilor, concepția lor curat românească, ci și împrejurarea că într-un mediu pe deplin stricat, cum e pătura superpusă de plebe din România, în mijlocul unei corupții care împreună în ea viciile orientului turcesc cu ale occidentului, și-au păstrat sănătatea sufletească, reflectă tinerețea etnică, curăția de moravuri, seninul neamului românesc. Când vede cineva ce soiu de literatură se prăsește
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
daca nu ar fi un continuu stimul pentru acțiunea intelectuală. Ceea ce se dezgroapă prin aceste documente istorice și linguistice nu sunt dar numai materialuri de interes arheologic, ci e România însăși, e geniul poporului românesc de pe care se înlăturează păturile superpuse de ruine și de barbarie. Fiece pas înainte se face aci în înțelesul reconstruirii naționalității române și pentru ca ea însăși să se recunoască pe sine, să-și vie în fire. Blestemul din Biblie, "în sudoarea frunții tale îți vei câștiga
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]