106 matches
-
dispensa de ele printr-o dezvoltare economică la rându-i autosuficientă? Răspunsul este că America este obligată să se transforme într-un „centru imperial”, să își modifice configurarea socială internă trecând de la democrație la oligarhie. Orice imperiu are o pătură superpusă, parazitară, ce concentrează de la „centru” până în „provincii” puterea controlând statul. Va putea, oare, America să se impună astfel lumii? Și cum își va justifica ea dominația într-o lume a democrației liberale? Emmanuel Todd crede că nu. SUA nu au
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
cel care respectă legea. Dimensiunea implicării politice sau a acțiunii de protest sunt realități cvasi-inexistente printre tineri. Vorbim aici și despre efectele unei educații civice aproape inexistente. La care se adaugă comportamentul partidelor politice care acționează ca o adevărată „clasă superpusă”, nedorind să creeze mecanisme prin care să practice un comerț eficient cu societatea, un dialog între politică și societatea civilă. Dovada unui astfel de comportament, în cazul fostului partid de guvernare (PD-L), o avem aici. Situația nu este diferită
Despre rostul și rolul societății civile [Corola-blog/BlogPost/93910_a_95202]
-
muritori de foame, aceiași 4 milioane de membri P.C.R., nu toți, firește, că nu toți au acces la situații privilegiate, dar aceiași 4 milioane, din rândul lor s-au recrutat, noua aristocrație financiară-economică socială a României, noua burghezie privilegiată, păturile superpuse care sug, asupresc și batjocoresc acest popor. 1. Vă prezint, spre exemplificare, replica domnului Turianu, membru Încă În Colegiul CNSAS, funcție asimilată celei de Secretar de Stat: „Întrebat dacă s-a dat și un verdict În acea ședință, a urmat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
impas opțional. Acest Ianus bifrons al politicii facilitează comparația dintre epoci, cea mai recentă fiind dintre perioada activității la Timpul a lui Eminescu și aceea numită de tranziție, de după izgonirea cuplului Ceaușescu și până în zilele noastre. Acum, când detestatei clase "superpuse" din care s-a și născut burghezia ce avea să făurească România Mare și apoi, timp de două decenii, să patroneze o splendidă înflorire cultural-științifică - spre a fi decimată de agenții moscoviți - i se opune burghezia de sorginte securistică, vârtos
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
identifice interesele vitale. Există în viață popoarelor momentele unui bun oportunism, pe care, dacă-l ratezi, riști să ieși pentru multă vreme din istorie. Săraci lipiți pământului, continuăm să mimam o prosperitate și o demnitate vecine cu paranoia. O clasă superpusa, subțire că o lamă de brici, formată nu se știe când și posedând averi imense dobândite nu se știe cum excelează la un singur capitol: ubicuitatea. O vezi pe coperta revistelor și a ziarelor, o auzi la radio și o
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
recentă carte a d-lui M.S. Rădulescu despre elita liberală, demonstrează că n-avea, în arborele său genealogic, nimic grecesc. Și nici nu cred în precizarea d-lui N. Georgescu că Eminescu a înlocuit, în iulie 1882, în teoria păturii superpuse criteriul străinismului cu cel al demagogiei. Tîrzie, oricum, modificare a unei teorii deplin elaborată. Negreșit, dl. N. Georgescu dovedește, în amîndouă cărțile sale, multă știință de carte despre viața lui Eminescu și a epocii. În loc să elaboreze o biografie a lui
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
a acesteia am face, xenofobie devenită, de la al doilea război încoace, inacceptabilă ca atitudine, dară-mi-te ca piesă componentă a legitimării unei doctrine politice. Categoric inactuală este ideologia eminesciană și prin articulațiile ei principale, cum ar fi teoria "păturii superpuse", element-cheie al coerenței gîndirii politice a jurnalistului. Însuși "evoluționismul" la care Eminescu aderă în chip radical - Lovinescu are desigur dreptate catalogîndu-i poziția drept "critică extremă" - este inactual într-o vreme în care, fie că vrea fie că nu, România trece
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
dezgropăm pe aceasta și neam atins scopul. Lăsați boierii să plutească mai departe în barca literară pe oceanul cosmopolitismului!” Și în celălalt foileton, autorul care semnează Mitică atacă aceeași problemă a diferențelor și barierelor create artificial de „boieri” și „clasa superpusă”, cum ar fi spus Eminescu, în calea unei mai bune conlucrări între românii din cele două provincii românești, cei de dincolo punând în fața românilor transilvăneni prea multe bariere administrative și legislative, inclusiv un termen prea lung pentru primirea cetățeniei. Apoi
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
muritori de foame, aceiași 4 milioane de membri P.C.R., nu toți, firește, că nu toți au acces la situații privilegiate, dar aceiași 4 milioane, din rândul lor s-au recrutat, noua aristocrație financiară-economică socială a României, noua burghezie privilegiată, păturile superpuse care sug, asupresc și batjocoresc acest popor. 1. Vă prezint, spre exemplificare, replica domnului Turianu, membru Încă În Colegiul CNSAS, funcție asimilată celei de Secretar de Stat: „Întrebat dacă s-a dat și un verdict În acea ședință, a urmat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
un strigăt în pustiu, într-o lume jovoală, carnavalească, nedispusă să ia în seamă semnalul de alarmă al unui spirit lucid, care lua totul în serios. „Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?”- se întreabă el dezamăgit. Pătura superpusă este simbolul degradării limbajului. Când va ajunge ca ziarist în Parlament, el va vedea că politica este un vast ținut al pălăvrăgelii și al minciunii. „Scrisoarea a-III-a” este un potop grandios de invective la adresa „ panglicarilor în ale țării”. Am vorbin
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
un deschizător de drumuri în „politologie”. Acum se descoperă un Eminescu antisemit cu o mare ură față de evrei și de „greci”. Dar el n-a avut antipatie față de evrei, pe bază de rasă, el a văzut în ei o pătură superpusă care trăiește din snaga țăranului. Atât evreii cât și grecii trăiau pe spinarea omului care muncește fizic, ocupându-se cu comerțul sau cu alte meserii nelucrative. A. C. Cuza se consideră un discipol al poetului în materie de antisemitism. Tot el
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
apetituri, pe cât de nesățioase, pe atât de vrednice de condamnat. (ziarul „Timpul” din 19 septembrie 1880). Încercați o scurtă caracterizare a culturii noastre naționale la început de mileniu III? Populația autohtonă scade și sărăcește; cărți nu se citesc; pătura dominantă, superpusă rasei române, n-are nici sete de cunoștinți, nici capacitate de a pricepe adevărul. Dacă acest sediment învață, o face de silă, gonind după o funcție. Încolo leagă cartea de gard. Și pentru a avea o funcție trebuie să fii
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
și în comedii. Fără a se integra, propriu-zis, grupării junimiste, C. gândește în consens atunci când sancționează - nu numai în articole, ci și în scrierile literare - „progresul nostru pripit” sau „forma fără fond”; la fel ca Eminescu, el invocă teoria păturii superpuse. După o scurtă apropiere de socialiști, se înscrie în Partidul Radical al lui G. Panu; împreună cu Panu, va trece la conservatori, criticând drastic, în „Epoca”, liberalismul românesc. Nici acest ultim mariaj nu durează. În 1901, în „Moftul român”, se declară
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
n-a ajuns - decât cu rare escepții - de-a da espresie ființei sale proprii. În viața publică, în școli, în literatură chiar s-a superpus o promiscuitate etnică, din părinți ce nu vorbeau în casa lor românește, și această pătură superpusă e cuprinsă de-un fel de daltonism intelectual față cu calitățile unuia din cele mai inteligente și din cele mai drepte popoare, poporul românesc. Întâmplarea m-a făcut ca, din copilărie încă, să cunosc poporul românesc, din apele Nistrului începînd
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
serbări ca aceea de 10 mai, să se facă Vifleim cu țăranii, s' aduc în adevăr din toate unghiurile țării o sumă de oameni cari să dea reprezentații teatrale în ochii aristocratizatului Giani, căci de comedie și de hazul păturii superpuse sunt buni oamenii. Dar când vin cu cereri de ale lor proprii, cu cereri substanțiale și de bună - voie la București, atunci violoncelele și abecedarele aristocratizate se fac la față vinete ca măslinele și... faptul nu mai e românesc și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
amploiați etc. nu mjilocesc decât schimbul de posesiune a lucrurilor, fără a spori masa lor, fără a le da o valoare superioară prin schimbarea formei. Mulțimea nenumărată de ovrei nu are altă ocupație decât aceea ce face toată clasa imediat superpusă țăranului, a transmite de la o mână la alta posesiunea lucrurilor, dar a opri pe această cale cea mai mare parte drept recompensă a acestui serviciu de mijlocitor. Deci există două națiuni deosebite în această țară, una stoarsă și sărăcită de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
organică. Când toți vor același lucru, când pentru cei mai mulți existența Austriei e singura garanție că individualitatea lor etnică va putea exista și ea, ni se pare că singura idee organică e aceasta. La realizarea acestei idei se împotrivesc însă elementele superpuse (germanii și ungurii), ei persecută în alții ideea naționalității, care cu toate acestea e propriul lor principiu de existență, ei crucifică pe altul pentr-o religiune care este a lor proprie. Împăcarea între naționalități nu va izbuti dar fără a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
străini și iarăși străini". Dar oare ce e de zis pentru o țară în care pe oameni îi cheamă Bucur, Bodea, Codrea și Florea, Păun și Catalin, Terinte și Pîrvul, Ursu și Balaur, Lupu și Bărcan și unde pe clasele superpuse le cheamă Pehlivanidis și Zevzocopol, unde din grec dai în bulgar și din bulgar în grec? Ce să se zică decât că ticăloasă țară și ticălos popor! Și aceasta este epoca în care după d. C. A. Rosetti națiunea este
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
punctul în care pensii reversibile, pomenele bugetare, mătasa care-o îmbracă cocotele, misiunile pretinse științifice, plagiatele ignoranților, discursurile insipide, enciclicele d-lui C. A. Rosetti se traduc în muncă veritabilă, în muncă vândută de administrație pentru a întreține aceste pături superpuse. D. C. A. Rosetti spune că reformele sale sunt luate în mare parte după opiniunile emise de-un bărbat dintre cei mai conservatori, d. Carp. Ne îndoim daca d. Carp l-au autorizat pe redactorul "Romînului" de-a face o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
economică e ceva mai bună. Fără a desființa cauza aceasta - mizeria - școala nu se va popula și orice măsuri administrative, departe de-a fi folositoare, vor fi numai o vexațiune mai mult asupra unui popor stors cu desăvârșire de demagogia superpusă. Învățământul e obligatoriu, dar această obligativitate e o ironie. A-l obliga pe țăran să-și trimită iarna copilul rău îmbrăcat la școală înseamnă a i-l ucide. Există sate pustie de copii, unde generația viitoare doarme în cimitir; pământurile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
despre România, ca e, cum o definește d. C. A. Rosetti, "O republică cu titlul de monarhie". Nu moștenirea istorică a neamului românesc, cu tradițiile lui monarhice din suta a treisprezecea începînd, ci un teren de esploatare, în care America superpusă, America greco-ovreiască stăpânește asupra poporului istoric, constituită în republică de gheșeftari și cavaleri de industrie. Și ea ar trebui să facă concesii mari principiului monarhic și fiziocratic al predominării politice a rasei române, a rasei istorice din această țară, în fața
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
10. Următoarea tranziție / 231 11. Fabrica(rea) ghiveciului social / 233 12. Structura etnică / 235 Capitolul XIV. Proiecte în reconstrucția spiritului comunitar în spațiul românesc / 237 1. Cuvântări deosebite / 237 2. Falansterul de la Scăieni / 238 3. Echilibrul antitezelor / 243 4. Pătura superpusă / 246 5. Formele în căutarea fondului / 250 6. Spre socialism via capitalism / 257 7. Dumitru Drăghicescu / 270 8. Românismul / 271 9. Mircea Vulcănescu / 275 10. Activismul cultural / 275 Capitolul XV. Imposibila comunitate? / 277 Bibliografie / 283 Introducere Ideea individului uman separat
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Analizând teoria păturilor superpuse la Eminescu, (care promova "adevăratul" naționalism și nu cel de paradă, demagog ca al lui N. Iorga sau A. C. Cuza), Motru susține că nu este întemeiată, deoarece explică decăderea societății românești prin influența alogenilor, a păturii superpuse. Dimpotrivă, "această decădere este numai rezultatul defectelor noastre superpuse" (Rădulescu-Motru, 1998: p.220), și nu efectul păturilor superpuse. Explicația acestei erori ar fi aceea că Eminescu transla în abordarea problematicii generale a societății românești, extrapola altfel spus, în mod nepotrivit
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
naționalism și nu cel de paradă, demagog ca al lui N. Iorga sau A. C. Cuza), Motru susține că nu este întemeiată, deoarece explică decăderea societății românești prin influența alogenilor, a păturii superpuse. Dimpotrivă, "această decădere este numai rezultatul defectelor noastre superpuse" (Rădulescu-Motru, 1998: p.220), și nu efectul păturilor superpuse. Explicația acestei erori ar fi aceea că Eminescu transla în abordarea problematicii generale a societății românești, extrapola altfel spus, în mod nepotrivit, modalitatea de analiză pe care o aplica Bucovinei. Dacă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
lui N. Iorga sau A. C. Cuza), Motru susține că nu este întemeiată, deoarece explică decăderea societății românești prin influența alogenilor, a păturii superpuse. Dimpotrivă, "această decădere este numai rezultatul defectelor noastre superpuse" (Rădulescu-Motru, 1998: p.220), și nu efectul păturilor superpuse. Explicația acestei erori ar fi aceea că Eminescu transla în abordarea problematicii generale a societății românești, extrapola altfel spus, în mod nepotrivit, modalitatea de analiză pe care o aplica Bucovinei. Dacă acolo această abordare era întemeiată, iar rezultatele, concluziile solide
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]