524 matches
-
peste bord. își scosese la iveală și un manifest, prin care se proclama „eliberatorul“ insulelor și „vicar general al oceanului“. Tonul serios și hotărît cu care declara toate aceste lucruri, îndrăzneala sumbră a imaginației sale neadormite și exaltate, precum și spaimele superstițioase stîrnite de demența lui reală, se uniră pentru a face ca acest Gabriel să treacă, în ochii mai tuturor marinarilor, drept un sfînt. Mai mult încă, li-era frică de el. Un astfel de om nu putea fi de prea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unei specii de leviatan cu totul necunoscută. Dar cea mai uimitoare dintre toate relicvele de cetacee este uriașul schelet, aproape întreg, a unui monstru dispărut ca specie, descoperit în 1842 pe plantația judecătorului Creagh din Alabama. Cuprinși de panică, sclavii superstițioși din împrejurimi l-au luat drept scheletul unuia dintre îngerii izgoniți din cer. Medicii din Alabama au susținut că-i vorba de scheletul unei reptile uriașe, căreia i-au dat numele de „Basilosaurus“. Dar anatomistul englez Owen, căruia i s-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de vas și-l însoțiseră un timp, scoțînd țipetele și gemetele acelea aproape omenești. Dar explicația aceasta nu făcu decît să-i tulbure și mai adînc pe unii dintre mateloți, deoarece mai toți marinarii nutresc în legătură cu focile un sentiment foarte superstițios, pricinuit nu numai de vaietele pe care le scot cînd sînt la ananghie, ci și de înfățișarea omenească a capetelor lor rotunde și a fețelor lor destul de inteligente, ce se înalță iscoditoare din apă. Pe mare, în anumite împrejurări, focile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să ștemuiesc crăpăturile, să torn deasupra catran, ca să se întărească bine și pe urmă să atîrn coșciugul la pupa, de-un belciug... Unde s-a mai pomenit să facă cineva asemenea lucruri c-un coșciug? Păi, unii dulgheri bătrîni și superstițioși s-ar lăsa mai degrabă legați de catarg decît să se-apuce de-o astfel de treabă. Eu, însă, mi-s făcut din brad noduros de Aroostock, nu mă sperii cu una cu două! Să îplutești legat de-un coșciug
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
c] substanță la care ei se refer] este H2O, chiar dac] ei nu ar accepta lucrul acesta că o justificare a ceea ce vor s] spun] prin cuvântul „ap]” (deoarece, de exemplu, nu au conceptul de H2O sau au concepții populare superstițioase despre natura apei). În mod analog, Marx susține c] utilizarea termenilor de „dreptate” și „nedreptate” în tranzacțiile economice este reglementat] de funcționalitatea acestor tranzacții pentru modul predominant de productie; rezult] de aici c] acestea sunt propriet]țile tranzacțiilor la care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și legende, București, 1914. 25. Furtună Dumitru Ec., Povestiri și legende românești, București, 1913. 26. Gorovei Artur, Credinți și superstiții ale poporului român, București, 1914. 27. Gorovei Artur, Descântecele românilor, studiu de folclor, București, 1931. 28. Gheorghiu C.D., Calendarul femeilor superstițioase, P. Neamț, 1907. 29. Grigoriu Rigo, Medicina poporului I. Boalele oamenilor. Analele Academiei Române, 1907, t. XXX. 30. Hașdeu Bogdan Petriceicu, Hârnea O., Cuvinte den bătrâni, București, 1878; Legende povestiri și note istorice, Focșani, 1929. 31. Kîrdan B.P., Ucrainski narodnîi epoh
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
gospodărie? În meșteșugul său lucra cu bună judecată? Era încrezător? Avea spirit viu? Pricepea ușor? Vorbind era de spirit? Înțelegea gluma? Cât timp putea lucra cu mintea fără să obosească? Avea idei în politică? Era religios sau liber cugetător? Era superstițios? Avea frică exagerată sau ridiculă (de pildă de a atinge oarecare obiecte etc.)? Avea manii? De pildă de a număra lucrurile? De a face oarecare gesturi etc.? Avea oare alte idei bizare sau se deda la acte curioase? * Imaginația Avea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
zarurile, considerau ei, exprimă voința zeilor) sau consultarea oracolului de la Delphi. Romanii, poate cel mai pragmatic popor din Antichitate, recurgeau pentru decizii majore la astrologie, citirea destinului în măruntaiele păsărilor. Împărații romani (și nu numai romani) erau ei înșiși mari superstițioși. Toate aceste proceduri chemate în ajutorul deciziei erau învestite cu o valoare absolută. Există mai multe tipuri de explicații aduse acestor fenomene. Fiecare dintre ele, deși ar putea explica unele aspecte sau cazuri, este departe de a fi satisfăcătoare. În
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la perși, sau la armeni, sau la goți, sau la cei de care se spune că locuiesc dincolo de ocean, sau la cei ce sunt peste Hircania, sau la egipteni și caldei, care cred în vrăji și sunt peste măsură de superstițioși și de sălbatici în obiceiurile lor, ca să le propovăduiască despre virtute și feciorie și despre o credință protivnică idolilor, cum a făcut Domnul tuturor, Puterea lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos? Și El nu numai că le-a propovăduit prin
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
generalizată, sau care manifestă neliniști excesive, păstrează ferma convingere că neliniștile lor le sunt utile în viață. Persoanele care suferă de tulburare de anxietate generalizată consideră că neliniștile lor constituie un mijloc eficient care le permite: - să controleze în manieră superstițioasă evenimentele viitoare, diminuând șansele ca ceva neplăcut să se întâmple; - să evite să fie dezamăgit sau să se afle în situația de a fi blamat; - să găsească cele mai bune mijloace de a face față unei probleme; - să fie motivat
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sub forma unor precauții care se iau pentru a se asigura că evenimentul, sau consecințele de care se tem, nu se vor produce sau pentru a da impresia că șansele ca acestea să se producă sunt mai mici. Unele comportamente superstițioase (de exemplu, păstrarea unei labe de iepure) ajută, de asemenea, să se liniștească. La fel ca și strategiile de evitare, comportamentele de securizare participă la menținerea psihopatologiei împiedicând expunerea și desensibilizarea emoțională și contribuind la apariția efectului de ricoșeu al
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
până în străfundul foarte intim al sufletului lor și, dimineața, se regăsesc la lumina cotidiană și sceptică. Rătăceam în jurul pistei de dans, încă închisă, era abia ora șase seara. Voiam cu orice preț să fiu primul partener al dansatoarei din ajun. Superstițios, speram că timpul va fi dat înapoi și voi putea să lipesc la loc ceașca spartă. Pașka a apărut pe neașteptate din hățișul parcului, m-a zărit, a ezitat o secundă, apoi a venit să mă salute. Era încărcat cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
minte: „De acum înainte, va trebui să înfrunt o cursă invizibilă contra cronometru. Charlotte are vârsta la care fiecare an, fiecare lună poate să fie ultima.” Din cauza asta nu voiam nici să scriu, nici să telefonez. Mi-era o teamă superstițioasă să nu-mi ratez planul prin câteva cuvinte banale. Trebuia să obțin repede pașaportul franțuzesc, să merg la Saranza, să vorbesc mai multe seri de-a rândul cu Charlotte și să o aduc la Paris. Vedeam cum se îndeplinesc toate
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de ipostaze contradictorii, pur și simplu amețitoare: sarcastic și sentimental; sensibil și poltron; generos și avar, lesne de înduioșat (cu "naturelul simțitor"), dar și violent; sociabil și mizantrop; melancolic și perfid; arghirofil, dar și ultracheltuitor, epicureu și anxios; ateu și superstițios; seducător și misogin; cu fobie la vegetal și infantil, dar meloman pătimaș, impresionabil până la lacrimi; sumbru, nevricos, nestatornic, histrionic, dar și ursuz, ultrajovial, placid și ferm în principii; causeur și farseur genial, stăpân agresiv și poruncitor, dar și melodramatic; maestru
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o divinitate sau o zeitate, ci o ființă apropiată, un fel de rudă. În funcție de regiune și trib există unele restricții privind omorârea totemului sau consumarea lui, Încălcarea acestor interdicții având un caracter moral, stârnind reprobarea celorlalți membri, chiar o frică superstițioasă, dar fără sancțiuni concrete 219. Interesante sunt legendele și miturile care vorbesc despre originea grupelor totemice, conform cărora strămoșii totemici peregrinând prin țară, au lăsat În diferite locuri câte o piatră, un arbore sau un făt. „Concepția lor cosmogonică atribuie
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
se reunea totul. În admirația sa pentru forța infinită și belșugul naturii, care nu e capabilă să producă pentru ochii noștri numai perfecțiunea, ci și imperfecțiunea (Ethica, I, Încheiere) observație pe care o punea într-un ascuțit contrast cu teama superstițioasă sau cu mărginita enervare a oamenilor în această admirație, el era înălțat deasupra comediei și tragediei vieții și asemenea contradicții nu puteau determina pozitiv starea lui sufletească în fața vieții. Ar fi nedrept să tragem de aici concluzia că, în viața
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
grandoman ar putea chiar să creadă că poate el să vindece lumea, să-și închipuie că menirea poeziei lui e vindecarea universală. Nu numai că sunt sceptic în ce privește propria mea motivație altruistă, dar, ca orice alt poet, sunt teribil de superstițios în această privință. L-am avut profesor la Leeds pe minunatul poet Martin Bell. Mi-a spus cândva că știe să facă farmece și se închina lunii de trei ori în fiece noapte. Nu mi se pare deloc nefiresc. Mă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
experiența lor personală, din natură și din rațiune (Seneca, Epistulae morales ad Lucilium, 95, 12): „Afirmațiile filozofiei ș...ț Îmbrățișează Întreaga viață și chiar Întreaga natură”. Filozofii sunt supuși „ca față de un jurământ (sacramento rogati) sau chiar de o teamă superstițioasă; consideră o nelegiuire (nefas) faptul de a se Îndepărta de convingerile pe care ei Înșiși și le-au format”, afirmă Quintilian (12, 2, 26; Apuleius, De deo Socratis, par. 170). Adeziunea la o linie filozofică poate fi trăită ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-o ca pe o culme a infamiei, amintește faptul că galii practică jertfa umană (Pro Fonteio, X,21). Dar acest obicei este amplu atestat și la alți autori, iar Cezar oferă mai multe detalii: Întregul neam al galilor este foarte superstițios. De aceea, cei atinși de boli foarte grave sau cei care Își riscă viața În bătălii sau Înfruntă primejdii jertfesc sau promit că vor jertfi oameni. La aceste sacrificii se folosesc de ajutorul druizilor. Ei cred că nu pot Îndupleca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un punct slab în care va lovi cu un glonte Gavrilo Prinčip. NOTE "AȘTEPTÎND SĂ SE ÎMPLINEASCĂ SCRIPTURILE"1 Dacă pătrund în adîncul sufletului ancestral românesc, găsesc acolo porunca instinctului național și văd Porțile Raiului deschizîndu-se în fața noastră; o teamă superstițioasă îmi spune să închid ochii: e prea frumos! Destinul a ales această generație să înfăptuiască cele mai mărețe fapte... Ea va împlini misiunea secolelor, iar în calea ei se întind vremuri atît de minunate încît anticiparea lor mă fascinează. Take
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Nu se putea imagina o contradicție mai mare decît cea dintre Realpolitik și Sămănătorism. În 1918, visul românilor părea să se fi împlinit dincolo de cele mai fantastice visuri ale naționaliștilor. Take Ionescu a văzut porțile raiului deschizîndu-se, deși era prea superstițios ca să privească înăuntru (deoarece "priveliștea era prea frumoasă"). Vom arunca noi acum o privire. Perioada interbelică, în ciuda deficiențelor, a fost cea mai fericită perioadă din istorie României 1. Deși nu totul mergea foarte bine, în anii de început exista un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
44-45 13 Op. cit., vol. I, p. 42 14 Op. cit., pp. 10-17. Iorga descrie trecerea sa prin India și pe străzile Havanei cu ajutorul unui ghid englezesc. George Sand l-a purtat prin Veneția lui Orio Soranzo; Daniel Stern în lumea evreilor superstițioși din Alsacia, Emile Souvestre i-a deschis perspectiva vieții de provincie a Franței, iar în tovărășia lui Victor Hugo (Orientale) a trăit distrugerea prin foc a Sodomei și Gomorei și a intrat în palatul lui Ali Pașa 15 Op. cit., p.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și care se transformă aproape într-un studiu. Criticul subliniază încă odată necesitatea anulării unei distincții ierarhice între artele majore, pictura, sculptura, arhitectura și artele minore, artele decorative sau artele industriale pe care o întreține o prejudecată păguboasă: "ridicola și superstițioasa distincție între "marea artă" și "artele minore" e moartă". De asemenea, conchide criticul, artele decorative îi reunesc pe les lettrés și pe amateurs, astfel că un poet se face ebenist, un prinț muncitor "en application de cuivre", o grande dame
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exclusiv În slujba răului. Dorința lui de răzbunare e patologică. Setea de sânge nu poate fi controlată. G. Călinescu Îl caracterizează astfel: „Abstrăgând de la sensul literar, figura eroului e romantică, Lăpușneanul e genealoid, plin de contradicții, un monstru moral, aci superstițios, aci impiu (necredincios ), o dată delicat, altă dată crud, practic ca unul care ar fi studiat pe Machiavel și totodată fricos de damnare...un erou impenetrabil.”. Moțoc se distinge prin lașitate; doamna Ruxanda, prin bunătatea ei, devine o victimă. Aflată În fața
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]