32 matches
-
posibil, explicația unor transformări semantice sau formale prin tendințe de evoluție lingvistică manifestate încă din latină tîrzie, sau cel puțin în evoluția ulterioară a limbilor romanice. Chiar dacă în cazurile de detaliu discuția despre influențele non-romanice, despre rolul substratului sau al superstratului nu e definitiv închisă, poziția teoretică de ansamblu e coerentă și convingătoare. Expunerea clară, vivace, la persoana I singular (modelul e Sextil Puscariu, exemplar pentru modul de a prezenta cît se poate de simplu, intuitiv și atractiv, rezultatele unor teorii
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
face decât să confirme, și ea, aceeași vulgată din jurul specialistului în IT. Numai că lucrurile nu se opresc aici. Întâmplător sau nu, lumea virtuală atrage după sine o lume simbolică. În care se amestecă, desigur, un substrat teologic și un superstrat estetic. Întregul roman întreține, la o sumară analiză a numelor și la o atentă parcurgere a faptelor, iluzii hagiografice. În exilul său nocturn la sediul institutului de calcul, el începe să primească vizitele unui tânăr nițel cam bigot. În primă
Succesiune și succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8025_a_9350]
-
goții, gepizii, avarii, pecenegii, cumanii, slavii etc., din care o bună parte au fost asimilați în vastul și complexul proces de formare a poporului și limbii române (la noi slavii reprezintă adstratul, după cum la celelalte popoare neolatine din vestul Europei superstratul este datorat elementului germanic), acest fapt demonstrează indubitabil că pe întinsul teritoriu din fosta Dacia Traiană exista o populație activă, sursă de hrană și bogății pentru năvălitori. Dar nu, d-l H. Bogdan, în consens cu linia trasată de „marii
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
să ne gândim din timp cum ne vom putea apăra de eventuale atacuri, demografice sau chiar militare, în condițiile în care ne vom împuțina tot mai mult. f. Straturile etnosului Prin aportul lor la cristalizarea etnosului, cele trei straturi (substratul, superstratul și adstratul) au o importanță variabilă de la un caz la altul 95. Privind la construcția noastră ca popor, vom vedea că substratul reprezintă o temelie solidă, clădită pe linie maternă și paternă încă din paleolitic și neolitic. Peste această fundație
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
variabilă de la un caz la altul 95. Privind la construcția noastră ca popor, vom vedea că substratul reprezintă o temelie solidă, clădită pe linie maternă și paternă încă din paleolitic și neolitic. Peste această fundație, s-a așezat, în Antichitate, superstratul. Deși nu a avut consistență genetică, a marcat definitiv identitatea și trăsăturile edificiului nostru. A urmat, în Evul Mediu, adstratul cu o contribuție minoră la completarea genetică a construcției noastre ca popor. Contribuția haplogrupurilor din paleolitic și neolitic la etnogeneza
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
măcar din punct de vedere al mentalităților). 94 Situația se manifestă inclusiv la nivel global. Au dispărut, numai în ultimul veac, jumătate din limbile vorbite pe mapamond. 95 Sunt popoare actuale la care substratul este mai important, altele la care superstratul este la fel de important și unele la care diversele adstraturi, care au urmat cristalizarii noului etnos, sunt mai importante. 96 De exemplu, în Puerto Rico, 3/4 din moștenirea genetică masculină este europeană (evident, majoritar iberică), în timp pe pe linie maternă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
că „nici noi nu suntem mai prejos”). 2. Stilul de a vorbi al românilor Stilul de a vorbi al românilor reflectă valorile culturale care îi configurează personalitatea. 2.1. Limba Limba română este o limbă neolatină, cu substrat traco-get și superstrat slav, care s-a dezvoltat multe secole (din secolul al IV-lea până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea) în izolare față de alte limbi romanice („insulă de latinitate într-o mare slavă”). Astfel, a conservat unele elemente arhaice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Diversitatea straturilor etimologice conferă vocabularului limbii române un caracter pitoresc: groapă, copac, măgar, balaur, barză (cuvinte din substratul traco-dac); a ara, boală, boier, ciocan, a citi, a clădi, comoară, drag, hrană, a iubi, muncă, nevastă, plug, a țese (cuvinte din superstratul slav); a ademeni, a bănui, a cheltui, fel, gând, hotar, meșter, neam, oraș, vamă, viclean (cuvinte de origine maghiară); folos, prisos, a lipsi, a părăsi, călimară, pungă, traistă, spital, nostim, plicticos, ieftin, simandicos (cuvinte de origine neogreacă); dovleac, dud, salcâm
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
probabil din bulgară. Un sinonim rar (numai în Oltenia) este profes, de origine necunoscută. Cuvinte din germană Din limba germană, au pătruns multe cuvinte în celelalte limbi europene. Nu este vorba despre elementele vechi germanice (vizigote, longobarde etc.), care reprezintă superstratul limbilor romanice. Împrumuturile din limba germană sunt termeni din domeniul militar, din cel al mineralogiei și al altor științe. Termenii militari cei mai vechi au apărut în perioada Evului Mediu, până în secolul 17, când mercenarii elvețieni și germani au luptat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
apare cu ultimul sens într-un document din 1705, publicat de N. Iorga). bleu, brun, gri Ca și unele limbi romanice occidentale, româna a împrumutat aceste trei nume de culori din franceză, care le-a împrumutat, la rândul ei, din superstratul germanic: bleu (cf. germ. blau, engl. blue), brun (cf. germ. braun), gris. De remarcat, în cazul lui brun, că acest cuvânt germanic apare sub forma latină brunus într-o glosă a lui Isidor de Sevilla (secolele 6-7). La cele trei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cu același cuvânt, latinesc sau nelatinesc, în toate dialectele (lat. grandis înlocuit cu lat. mare, lat. ploro cu lat. plango, lat. centum cu sl. suto), substratul traco-dac, cu elemente comune (baci, cătun, copac, moș, sâmbure, țap), absența unei influențe germanice, superstratul slav cu un fond comun de cuvinte (babă, coasă, nevastă, a plăti, slab). Nu mai insist pe această temă, dat fiind că într-un volum al colecției, intitulat 101 cuvinte protoromâne (străromâne), vor fi prezentați termenii din epoca cea mai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de proveniențe și vechimi diferite. Stratul de bază al limbii române, ca limbă romanică, este cel al cuvintelor moștenite din latină, care este și cel mai vechi. La acesta s-au adăugat diversele împrumuturi: în primul rând, substratul traco-dac, apoi superstratul slav, cea mai importantă influență veche exercitată asupra limbii române; urmează, în continuare, alte contacte lingvistice, care au dus la împrumuturi, unele mai vechi, altele mai noi. Limba română, de două ori latină Am preluat această expresie, formulată pentru franceză
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
nu trebuie confundat termenul germanic cu german. Primul termen se referă la populațiile migratoare (goți, vizigoți, longobarzi), dinaintea constituirii limbilor germanice actuale, în timp ce german se referă la poporul german și limba lui actuală. Pe de altă parte, elementul germanic reprezintă superstratul limbilor romanice occidentale. Pentru română, acest rol l-a avut influența veche slavă. În stadiul actual al cercetării, elementul germanic este considerat nesemnificativ pentru română. Explicația constă, se pare, în faptul că natura și durata contactului dintre romani și popoarele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
datorită variatelor sale contacte lingvistice; româna s-a dezvoltat într un mediu aloglot, separată timp de secole de restul lumii romanice. Unul dintre cele mai bogate straturi etimologice ale sale este și unul dintre cele mai vechi. Este vorba despre superstratul vechi slav. Superstratul vechi slav Pentru majoritatea limbilor romanice, superstratul îl constituie, așa cum am arătat mai înainte, limbile vechi germanice. În urma conviețuirii dintre latină și aceste limbi, în latină și, apoi, în limbile romanice, împrumutul germanic este foarte important, fiind
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
contacte lingvistice; româna s-a dezvoltat într un mediu aloglot, separată timp de secole de restul lumii romanice. Unul dintre cele mai bogate straturi etimologice ale sale este și unul dintre cele mai vechi. Este vorba despre superstratul vechi slav. Superstratul vechi slav Pentru majoritatea limbilor romanice, superstratul îl constituie, așa cum am arătat mai înainte, limbile vechi germanice. În urma conviețuirii dintre latină și aceste limbi, în latină și, apoi, în limbile romanice, împrumutul germanic este foarte important, fiind comparat cu influența
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
un mediu aloglot, separată timp de secole de restul lumii romanice. Unul dintre cele mai bogate straturi etimologice ale sale este și unul dintre cele mai vechi. Este vorba despre superstratul vechi slav. Superstratul vechi slav Pentru majoritatea limbilor romanice, superstratul îl constituie, așa cum am arătat mai înainte, limbile vechi germanice. În urma conviețuirii dintre latină și aceste limbi, în latină și, apoi, în limbile romanice, împrumutul germanic este foarte important, fiind comparat cu influența latină savantă, care a dominat Evul Mediu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
important, fiind comparat cu influența latină savantă, care a dominat Evul Mediu. Atrag atenția asupra faptului că termenul français, denumirea dată limbii franceze, este de origine germanică, așa cum este și numele țării, France, care înseamnă „țara francilor“. Între cele două superstraturi (germanic în vest, vechi slav în est), există puncte comune, dar și deosebiri. În Occident, contactul cu populațiile germanice a început din secolul 2 și a durat până în secolul 9; la noi, slavii au apărut la nord de Dunăre în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
separarea aromânilor de românii rămași la nord de Dunăre, unde numărul slavilor s-a redus, ca urmare a migrării masive spre sud. Cei rămași au fost asimilați de români, așa cum au fost asimilați germanicii în Occident. Ce are româna din superstratul vechi slav Nu există un inventar complet al cuvintelor vechi slave, în primul rând pentru că intervin discuții de natură cronologică: sunt toate din primele secole după constituirea limbii române? Sau sunt mai recente? Sunt toate din vechea slavă sau din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
origine slavă: în Transilvania, s-au moștenit cuvinte latinești ca lard (< lat. lardum) sau ca arină (< lat. arena), cărora le corespund, în limba literară, cuvintele de origine slavă slănină, respectiv nisip. Caracteristica generală a contactului latinității cu idiomurile nonlatine (substratul, superstratul) este faptul că termenii împrumutați au fost acceptați într-o structură lexicală latină relativ bine precizată, chiar dacă, așa cum am văzut mai devreme, în latina târzie a avut loc reorganizarea lexicului. Datorită acestei structuri bine constituite s-au putut păstra până
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
așa cum am văzut mai devreme, în latina târzie a avut loc reorganizarea lexicului. Datorită acestei structuri bine constituite s-au putut păstra până astăzi multe cuvinte la nivelul întregii Romanii. De ce și cum au fost împrumutate cuvintele din substrat și superstrat? De ce au fost acceptate noile cuvinte de către structura lexicală latinească? Cea mai clară categorie o reprezintă împrumuturile care denumeau realități specifice zonei: termeni referitori la faună și floră sau la obiecte necunoscute romanilor. Latina se adapta la realitățile din noile
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
că, în cele mai multe cazuri, avem a face cu termeni referitori la aspectul exterior al terenului, domeniu foarte apropiat de cel al faunei și florei. Într-un alt articol consacrat raporturilor dintre termenii latinești moșteniți și cei împrumutați din substrat și superstrat, Sanda Reinheimer Rîpeanu prezintă mai multe serii de acest tip. Pentru sfera semantică din care fac parte cuvintele românești „lac, mlaștină, baltă, mocirlă“, limbile romanice au păstrat din latină doar termenii lacus (transmis tuturor limbilor romanice actuale, cu excepția francezei), stagnum
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
la origine tot cuvântul paludem (ac. al lui palus, -udis), dar cu evoluție semantică aparte, legată de natura mlăștinoasă a vechilor păduri din preajma Dunării). Celelalte cuvinte românești și romanice aparținând acestui câmp semantic sunt împrumuturi din limbile de substrat și superstrat: rom. baltă este explicat prin substrat sau superstrat vechi slav, mocirlă și mlaștină sunt amândouă din vechea slavă; fr. boue provine dintr-un termen latinesc, la origine cuvânt galic, fr. marais este un cuvânt de superstrat, latinizat sub forma mariscus
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
palus, -udis), dar cu evoluție semantică aparte, legată de natura mlăștinoasă a vechilor păduri din preajma Dunării). Celelalte cuvinte românești și romanice aparținând acestui câmp semantic sunt împrumuturi din limbile de substrat și superstrat: rom. baltă este explicat prin substrat sau superstrat vechi slav, mocirlă și mlaștină sunt amândouă din vechea slavă; fr. boue provine dintr-un termen latinesc, la origine cuvânt galic, fr. marais este un cuvânt de superstrat, latinizat sub forma mariscus în textele merovingiene și carolingiene, fr. mare a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
limbile de substrat și superstrat: rom. baltă este explicat prin substrat sau superstrat vechi slav, mocirlă și mlaștină sunt amândouă din vechea slavă; fr. boue provine dintr-un termen latinesc, la origine cuvânt galic, fr. marais este un cuvânt de superstrat, latinizat sub forma mariscus în textele merovingiene și carolingiene, fr. mare a fost împrumutat din vechea germanică nordică; it. pantano este un cuvânt de origine preromanică, iar it. palta (din dialectele nordice) provine dintr-o rădăcină mediteraneeană; cat. bassa și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dialectal logudorez al limbii sarde, iar robur, în spaniolă și occitană; în celelalte limbi romanice, pentru denumirea acestui copac se folosesc termeni de substrat: fr. chêne, occ. garric, sp. carvajo, port. carvalho. Rom. stejar este considerat de cei mai mulți lingviști din superstratul slav; nu lipsește însă nici ipoteza originii autohtone a cuvântului (la fel ca gorun și gârniță, termeni sinonimi cu stejar). Lucrurile se prezintă în mod similar și în cazul unor nume de păsări. Pentru „ciocârlie“, dintre termenii vechi latini nu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]