74 matches
-
de formă, însă în anumite cazuri, cum este contractul de mediere, de exemplu, se folosește obligatoriu formă scrisă, pentru a servi, la nevoie, ca proba în instanță, respectiv când părțile nu achita onorariul mediatorului, conform înțelegerii; b) este o procedură supletiva, putând oricând să fie schimbată sau adaptată în funcție de natură și dificultatea conflictului; c) este nestresantă, poate fi suportată cu ușurință de către părți fiindcă este întocmită, în bună parte, cu acordul lor; d)este eficientă și constructivă fiindcă produce efecte cu
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
muncă derogatorii de la lege este inadmisibilă. Aceste prevederi ale Legii nr. 53/2003, republicată, apar În acest context ca excepții de la răspunderea patrimonială În temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, potrivit cărora, În contractele civile, clauzele acestora pot fi supletive sau interpretative de voință, astfel că nimic nu Împiedică părțile să stipuleze și clauze privitoare la despăgubiri, inclusiv clauze penale. h) recuperarea prejudiciului se efectuează după o procedură specială. Astfel, potrivit art. 257 din Legea 53/2003, republicată, suma stabilită
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
a voinței exprimate de părți În mod incomplet sau obscur: se vorbește, mai precis, În acest caz, de norme interpretative. Alteori dimpotrivă, normele dispozitive presupun de-a dreptul lipsa oricărei manifestări de voință și atunci se numesc mai exact norme supletive. Existența acestor norme dă posibilitatea particularilor de a constitui un oarecare raport juridic, fără a mai indica acele clauze, care se Înțeleg cuprinse În relația juridică, numai dacă părțile n-au dispus altfel. Deseori, s-a Întâmplat ca unele clauze
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
egal manifestată nu e diversă. Clarificări sau interpretări ale voinței exprimate incomplet sau obscur. În acest caz se vorbește de norme intepretative. Alteori, când normele dispozitive presupun de-a dreptul lipsa oricărei manifestări de voință, se numesc mai exact norme supletive. Trebuie considerat raportul determinat, În toate punctele sale particulare (de ex. succesiunea legitimă, are loc numai În lipsa testamentului etc). Chiar și În cazul acestor norme dispozitive, avem de-a face cu natura imperativă a Dreptului. Norma juridică presupune luarea În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
într-un document pontifical (enciclica Quadragesimo anno), ce încerca, într-o epocă a totalitarismului brun sau roșu, să atragă atenția asupra exceselor puterii statale. Vorbind despre organizarea socială a unei comunități, Papa Pius al XI-lea se referea la funcția "supletivă" a oricărei comunități (subsidiarii officii principium), care va fi popularizată ulterior sub numele de principiu al subsidiarității. Ceea ce primează în această abordare este individul și nu grupul, dar acesta din urmă aduce un supliment (subsidiu) dacă respectă persoanele. Avînd alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
că sunt legale, fie că sunt convenționale, așa cum rezultă chiar din cuprinsul art. 2.551. Nu s-ar putea concluziona că natura acestor dispoziții este una imperativă, având în vedere că reglementarea substanțială de drept civil este una, în general, supletivă, de ordine privată. Excepțiile de la acest caracter al normelor, cazurile în care dispozițiile sunt de ordine publică pot fi identificate, printre altele, prin aceea că legiuitorul atașează diferite sancțiuni în caz de nerespectare, ceea ce nu este cazul în
DECIZIA nr. 24 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255991]
-
uneia dintre părți nu este însă suficientă pentru demararea mecanismului de asigurare a practicii judiciare unitare, căci sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie consecința constatării utilității demersului promovat de apărare, concluzie ce se desprinde din caracterul supletiv (completul de judecată „va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept“), iar nu imperativ al normei cuprinse în art. 475 din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
prevăzut de lege. ... 120. Regula curgerii de drept a daunelor moratorii pentru executarea cu întârziere a unei obligații bănești este aplicabilă indiferent dacă obligația este asumată în exercițiul activității unei întreprinderi sau în cadrul altor raporturi juridice civile și este supletivă, ea nefiind aplicabilă în cazul existenței unor clauze contractuale care să stabilească altfel. ... 121. În primul rând, regula menționată presupune că daunele moratorii sunt datorate din ziua scadenței, nefiind necesară punerea în întârziere a debitorului. ... 122. De asemenea, pentru curgerea
DECIZIA nr. 50 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291488]
-
să le producă în anul agricol în care se încheie contractul. ... 35. Reglementarea raporturilor patrimoniale și nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil, are la bază principiile dreptului privat și instituirea unor norme juridice ce au cu precădere caracter supletiv, dispozitiv, pentru acele situații în care părțile nu au stabilit prin contract altfel, iar nu un caracter imperativ, pornindu-se tocmai de la ideea că, în raporturile juridice de drept civil, părțile contractuale sunt plasate pe picior de egalitate juridică
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
specie a sporului prevăzut de art. 14 alin. (1) lit. d) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, s-a concluzionat că acordarea acestuia este supusă examenului de oportunitate al angajatorului, astfel că, față de caracterul supletiv al normelor legale incidente, instanței de judecată nu îi este permis să nesocotească voința angajatorului de a stabili îndreptățirea sau nu a asistentului personal la obținerea sporului în cauză. ... 58. Deopotrivă, s-a apreciat că instanța de judecată nu se
DECIZIA nr. 23 din 27 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278735]
-
de risc valutar și la solicitarea de stabilizare a cursului de schimb a reținut că nu există o normă națională care să permită înlocuirea clauzei care prevede efectuarea plăților în moneda în care a fost acordat creditul cu o dispoziție supletivă de drept național și care să aibă conținutul dorit de reclamant. Față de stadiul actual al jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și al legislației naționale, chiar și în situația în care s-ar fi constatat caracterul abuziv al
DECIZIA nr. 13 din 25 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283114]
-
de a săvârși o acțiune sau prohibitive, respectiv interzic săvârșirea unei acțiuni. Normele permisive sunt cele care prevăd posibilitatea subiectului de a-și alege singur conduita de urmat, după libera sa apreciere. Ele se divid la rândul lor în norme supletive, de împuternicire și de recomandare. În ipoteza în care subiectul nu și-a ales conduita de urmat, norma supletivă este cea care stabilește reglementarea care urmează să se aplice. Normele de împuternicire dau dreptul destinatarului să adopte o anumită conduită
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
subiectului de a-și alege singur conduita de urmat, după libera sa apreciere. Ele se divid la rândul lor în norme supletive, de împuternicire și de recomandare. În ipoteza în care subiectul nu și-a ales conduita de urmat, norma supletivă este cea care stabilește reglementarea care urmează să se aplice. Normele de împuternicire dau dreptul destinatarului să adopte o anumită conduită, fără însă a-l obliga să o adopte. Normele de recomandare sunt cele care conțin prevederi neobligatorii pentru destinatarii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acesteia. Analizând raportul între contabilitatea financiară Și contabilitatea de gestiune din punct de vedere al raportului cheltuieli-costuri există trei mari diferențe între cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară Și cheltuielile încorporabile în costuri. Aceste trei mari diferențe cuprind: cheltuielile neîncorporabile; cheltuielile supletive; cheltuielile de substituire. Însă distincția dintre noțiunile de costuri Și cheltuieli poate fi abordată Și din alte puncte de vedere: delimitarea cheltuielilor ce încă nu sunt costuri de cele care nu mai sunt costuri, sau inversând raportul, costuri ce nu
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Convenției de la Barcelona care nu a îmbrățișat ideea înființării unei comisii pentru gestionarea căii navigabile nici nu este unanim recunoscută (din cauza numărului redus de state care participă la ea). În plus, această convenție nu înlătură reglementările existente (având un caracter supletiv) ceea ce ne conduce la o reglementare ut singuli specifică pentru orice fluviu internațional, cu luarea în considerare și a celor stabilite prin alte tratate internaționale cu referire la cazul respectiv; prin urmare, Convenția nu se aplică de plin drept (pentru că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de o practică milenară. Dreptul internațional nu dispune de aceleași mecanisme de constrângere pe care le are dreptul intern; el este creat prin consensul statelor suverane și exprimă convergența voințelor acestora 5. În dreptul internațional exisă două categorii de norme: norme supletive, unde voința părților este decisivă, și normele imperative, care impun respectul cu strictețe al unor prevederi de la care nu sunt admise derogări norme de jus cogens. După cum s-a arătat într-o monografie consacrată acestui subiect, "Sunt considerate norme imperative
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
praeter legem completează legea constituțională. Dacă Constituția nu reglementează suficient de clar o instituție politică, este permis să se apeleze la cutumă pentru a se completa lacuna sau pentru a clarifica conținutul unei dispoziții constituționale. Este vorba despre o cutumă supletivă sau interpretativă. Cutuma contra legem contrazice regula constituțională scrisă. Este dificil să se admită cutuma contra legem. 3) Adoptarea și revizuirea Constituției Distincția dintre puterea constituantă și puterile constituite Constituțiile scrise provin dintr-o putere supremă - puterea constituantă - care determină
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
praeter legem completează legea constituțională. Dacă Constituția nu reglementează suficient de clar o instituție politică, este permis să se apeleze la cutumă pentru a se completa lacuna sau pentru a clarifica conținutul unei dispoziții constituționale. Este vorba despre o cutumă supletivă sau interpretativă. Cutuma contra legem contrazice regula constituțională scrisă. Este dificil să se admită cutuma contra legem. 3) Adoptarea și revizuirea Constituției Distincția dintre puterea constituantă și puterile constituite Constituțiile scrise provin dintr-o putere supremă - puterea constituantă - care determină
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
fie nevoie să se aștepte scadența dobânzii. Deși existentă de la data încheierii convenției totuși ea va produce efecte doar după ce dobânda datorată va fi scadentă. 2.Convenții asupra răspunderii. Normele legale referitoare la consecințele neexecutării obiigației de către debitor au caracter supletiv, de unde și concluzia că, ele vor putea fi modificate prin convenția părților. O asemenea convenție trebuie să intervină anterior pagubei pentru creditor. De asemenea, prin convenție răspunderea debitorului poate fi restrânsă, agravată sau înlăturată. Dacă o asemenea convenție ar avea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
unei rate determinată uneori de lege (rată legală), alteori stabilită prin convenția părților (rată convențională). În prezent părțile au posibilitatea de a stabili convențional rata dobânzii, prerogativă conferită expres prin dispoziții legale. Cum rata legală nu este decât un procent supletiv cocontractanții pot fixa cuantumul dobânzii simple sau compuse la o rată inferioară sau superioară ratei legale. În același timp libertatea de a fixa convențional rata dobânzii nu este nelimitată. În scopul asigurării unei minime protecții debitorului, stipularea ratei convenționale este
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât și pentru întârzierea la plata unei obligații bănești. Rata dobânzii moratorii penalizatoare poate fi stabilită convențional, de părți, sau de către legiuitor. Cum rata legală nu este decât un procent supletiv părțile pot fixa cuantumul dobânzii simple sau compuse la o rată inferioară sau superioară ratei legale. În același timp libertatea de a fixa convențional rata dobânzii nu este nelimitată. În scopul asigurării unei minime protecții debitorului, stipularea ratei convenționale este
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în cursul procesului, creditorul fiind silit să accepte o asemenea situație. Pentru a diminua aceste neajunsuri s-a conceput un instrument juridic ce poartă denumirea de pact comisoriu. Întrucât dispozițiile de principiu cuprinse în Codul civil referitoare la rezoluțiune sunt supletive, părțile pot deroga de la ele, astfel încât rezoluțiunea contractului să fie efectul direct al convenției părților concretizată în pactul comisoriu, fără ca rolul instanței de judecată nu poate fi exclus în totalitate 301. De remarcat că în prezența unui pact comisoriu, rezoluțiunea
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
un eveniment viitor și incert. d) Contracte numite și contracte nenumite. Unii autori le numesc contracte tipice (numite) și contracte atipice (nenumite). Contractele numite sunt acele contracte al caror continut esential este expres reglementat prin nume de drept, imperative sau supletive și a căror denumire corespunde operației economice la care se referă. Contractele nenumite sunt acele contracte al căror conținut nu este expres reglementat prin norme de drept dar care pot fi încheiate datorită nevoilor vieții sociale. Conținutul lor este stabilit
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
se vedea, C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil român, vol. II, Ed. ALL, București, 1998, p. 318. Alți autori arată că ,,din economia textelor legale referitoare la răspunderea contractuală rezultă că daunele interese reprezintă mijlocul juridic supletiv și de drept comun pentru executarea prin echivalent a obligațiilor contractuale; ceea ce înseamnă că, în caz de neexecutare a obligațiilor în natura lor specifică, părțile contractante pot alege și alte echivalente, cum ar fi de exemplu darea în plată a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
îndeplini mandatul cu care a fost însărcinată, până ce adunarea generală, convocată în acest scop, va numi un reprezentant. Dacă hotărârea este atacată de toți membrii directoratului, societatea va fi reprezentată în justiție de către consiliul de supraveghere. Hotărârile contrare normelor legale supletive sau actului constitutiv vor putea fi atacate în justiție și de administratori și de cenzorii titulari. Astfel, o decizie ilegală nu se poate impune celorlalte organe ale societății și acestea au obligația de a declanșa procedura care va împiedica executarea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]