10 matches
-
b) cereri cu dispensa sau reducere de stagiu. Articolul 8 Cererile de naturalizare făcute în vederea curgerii stagiului trebuie a fi însoțite de următoarele acte: 1. Extractul actului de naștere, sau alte acte câri după lege pot avea forță probanta că suplicantul are vîrsta de 21 ani. 2. Declarațiunea autentică prin care petiționarul își manifestă voința de a deveni român și că se leapădă de supușenia străină. 3. Dovadă că petiționarul a avut bune purtări pînă în momentul introducerii cererii de naturalizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134090_a_135419]
-
ei par că plutesc, dar în realitate nu pot fi urniți din pământ. Publicarea are loc în revista literară "Hyperion", redactată de Franz Blei, un colaborator al lui Max Brod. Tot aici, vor apărea în martie/aprilie 1909 "Coversație cu suplicantul" și "Conversație cu bețivul", două fragmente ale povestirii "Descrierea unei lupte". În paginile revistei cu un pronunțat caracter modernist, Kafka se află în compania unor autori ca Hugo von Hofmannsthal, Heinrich Mann sau Rainer Maria Rilke. Cu toate acestea, publicația
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
unde o expresie înrădăcinată în limba germană, « etwas am eigenen Leib erfahren » ("a trăi ceva pe propria piele") este înțeleasă în sens literal. Kafka s-a exprimat de mai multe ori împotriva poetizării limbajului. De altfel personajul-narator din "Conversație cu suplicantul" se dezlănțuie împotriva metaforei, imputându-i suplicantului următoarele: În proza lui Kafka se găsesc și unele metonimii, însă ca și metaforele, acestea sunt obiectificate. Un exemplu cunoscut este Statuia Libertății din "America" care, arătându-se amenințătoare cu o sabie în locul
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
etwas am eigenen Leib erfahren » ("a trăi ceva pe propria piele") este înțeleasă în sens literal. Kafka s-a exprimat de mai multe ori împotriva poetizării limbajului. De altfel personajul-narator din "Conversație cu suplicantul" se dezlănțuie împotriva metaforei, imputându-i suplicantului următoarele: În proza lui Kafka se găsesc și unele metonimii, însă ca și metaforele, acestea sunt obiectificate. Un exemplu cunoscut este Statuia Libertății din "America" care, arătându-se amenințătoare cu o sabie în locul torței, avertizează de la început că visul american
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
tergiversă. Ea va apărea în 1954 cu un studiu introductiv semnat chiar de către Tudor Vianu. În 1958, Blaga i-l recomandă pe Gh. Grigurcu, respins de toate redacțiile, spre a fi angajat la Bibliotecă Academiei. Portretul pe care-l schițează suplicantului degajă o foarte bună intuiție critică: "E un tânăr care promite enorm prin harul sau poetic, dar care din pricina stângaciei și a timidității cu care pășește în viață are toate șansele să se prăbușească, daca nu i se întinde o
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
doar din capul locului, ci chiar pe vecie. În ciuda unei retrageri într-o formă anterioară, reprezentativă, a națiunii, Supplex-ul păstrează unele elemente de modernitate, pe care le integrează într-o structură de rezistență de natură tradițional-feudală. Pe de o parte, suplicanții revendică drepturi pentru întreaga românitate transilvăneană, pe care însă continuă să o conceapă stratificat, după modelul feudal al societății stărilor. Iată conținutul expres al celei de-a treia cerințe cuprinsă pe agenda revendicativă a Supplex-ului din 1791: "Clerul acestei națiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
același fel ca și clerul, nobilimea și plebea națiunilor care alcătuiesc sistemul uniunii, și să fie refăcută părtașă la aceleași drepturi" (Prodan, 1984, p. 478). Pe de altă parte însă, aceeași suplicanți mărturisesc deschis că " Nu este desigur intenția națiunii suplicante să capete pentru plebea sa ceva nai mult decât i se cuvine ei de drept". Paritatea scalară a românilor cu celelalte naționalități, în cadrul vechiului sistem constituțional ce consfințea stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai târziu, În forme mai evidente sau mai puțin evidente - pentru binele celui care a inițiat ciclul dăruirilor. La limită, chiar dacă nu fac nimic favorabil, fiind „Îmbunate” prin daruri rituale, divinitățile nu vor acționa, adică nu vor face nimic În defavoarea suplicantului. Pasul de la darul către divinitate la comunicarea cu divinitatea este ușor de făcut, deoarece primul apare ca un caz particular de comunicare, În care un obiect sau un serviciu are funcții echivalente cu cele ale unui mesaj lingvistic. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
doar din capul locului, ci chiar pe vecie. În ciuda unei retrageri într-o formă anterioară, reprezentativă, a națiunii, Supplex-ul păstrează unele elemente de modernitate, pe care le integrează într-o structură de rezistență de natură tradițional-feudală. Pe de o parte, suplicanții revendică drepturi pentru întreaga românitate transilvăneană, pe care însă continuă să o conceapă stratificat, după modelul feudal al societății stărilor. Iată conținutul expres al celei de-a treia cerințe cuprinsă pe agenda revendicativă a Supplex-ului din 1791: "Clerul acestei națiuni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
același fel ca și clerul, nobilimea și plebea națiunilor care alcătuiesc sistemul uniunii, și să fie refăcută părtașă la aceleași drepturi" (Prodan, 1984, p. 478). Pe de altă parte însă, aceeași suplicanți mărturisesc deschis că " Nu este desigur intenția națiunii suplicante să capete pentru plebea sa ceva nai mult decât i se cuvine ei de drept". Paritatea scalară a românilor cu celelalte naționalități, în cadrul vechiului sistem constituțional ce consfințea stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]