145 matches
-
exploatării din punct de vedere comercial a pădurii, în mod colectiv, prin dare în arendă. Veniturile de pe urma arendării pădurii colective erau împărțite egal între gospodării. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, pp. 184-185), acest sistem nu a rezolvat problema supraexploatării pentru că, deși acțiunile celor din comunitate erau limitate, cele ale arendașilor nu se supuneau niciunui mecanism de control. Un mod de organizare menit să stopeze tăierile abuzive care părea să fie mai bine pus la punct, dar despre care nu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
au ca obiect central bunurile comune. Capitolul este împărțit în două secțiuni. În prima secțiune definim bunurile comune și ilustrăm o serie de situații în care gestionarea acestora este problematică. De asemenea, pornind de la exemplul oferit de Hardin (1968) privind supraexploatarea pășunilor, discutăm tragedia bunurilor comune, cele două soluții clasice propuse pentru ieșirea din dilema socială și soluția alternativă propusă de Ostrom (1990). În cea de-a doua secțiune prezentăm Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) propus de Ostrom (2005
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
pășune? Pornind de la o asumpție caracteristică pentru economia neoclasică, anume cea a comportamentului rațional, maximizator de utilitate, Hardin afirmă că raționamentul fiecărui păstor va fi de tipul următor: adăugarea a încă unui animal în turmă (sau menținerea tuturor animalelor în ciuda supraexploatării) îi aduce păstorului un beneficiu integral, în sensul în care acesta nu este obligat să îl împartă cu nimeni. Costurile achitate de păstor pentru adăugarea încă unui animal (sau menținerea acestora peste numărul optim) nu sunt însă integrale, fiind dispersate
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
devine supraexploatată. Dar acest raționament este valabil atât pentru fiecare păstor, cât și pentru orice dimensiune a turmei, astfel că raționalitatea individuală va conduce în mod inevitabil la depășirea capacității de susținere a pășunii și menținerea consumului la nivelul de supraexploatare. În termenii lui Hardin, „în acest punct logica inerentă a bunurilor comune generează, neîndurător, tragedia [...]. Fiecare individ este prins într-un sistem care îl constrânge să își crească turma fără limite - într-o lume limitată” (Hardin, 1968, p. 1244). Exemplul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
empiric plauzibile, conform cărora autoritățile centrale pot greși, putem concluziona așadar că jocul poate fi în anumite condiții redus la unul clasic de dilema prizonierului, în care, după cum am arătat în secțiunea precedentă, ambii jucători vor opta pentru defectare și supraexploatarea pășunii. Soluția leviatanului este așadar potrivită pentru rezolvarea tragediei bunurilor comune doar în anumite condiții, în care capacitatea de monitorizare, evaluare și sancționare a leviatanului este aproape de una maximală. A doua soluție la care Hardin face de asemenea referire, afirmând
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
analizarea situației resurselor comune este modelul actorului rațional. Un exemplu foarte bun în acest sens este dat de demersul teoretic al lui Garret Hardin (1968). „Tragedia bunurilor comune” derivă din faptul că, datorită comportamentului rațional al indivizilor, apare tendința de supraexploatare a sistemelor de resurse. Dificultatea managerierii resurselor comune și adoptarea de către indivizi a unui comportament rațional sunt strâns legate de caracteristicile definitorii ale bunurilor comune: non-exclusivitatea și rivalitatea . Caracteristicile de non-exclusivitate și rivalitate sunt intrinseci resursei și nu trebuie confundate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
satelor devălmașe, nevoile economice se limitau la defrișările de pădure necesare obținerii unor terenuri pentru agricultură și creșterea animalelor (Stahl, 1998, vol. I, p. 215). Odată cu dezvoltarea economică și cu creșterea valorii produselor generate de bunurile comune apare faza de supraexploatare. Dezvoltarea economică aduce după sine și începutul desființării regimului devălmășiei absolute prin apariția încercărilor tot mai dese de ieșire din indiviziune și delimitare a drepturilor de proprietate . În cadrul regimului devălmășiei absolute existau anumite forme incipiente de proprietate asupra unor locuri
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
foarte mult timp, intrând în contradicție cu regulile formale adoptate prin diferite coduri, cum ar fi cel silvic și cel civil. Interzicerea accesului la beneficiile comune a celor din afara obștii avea scopul de a limita posibila suprapopulare, care ducea la supraexploatarea resurselor comune. În spațiul românesc, nivelul demografic era redus, iar supraexploatarea, în faza inițială a devălmășiei, apărea doar în raport cu anumite părți din sistemele de resurse mai productive. Locurile erau evaluate în funcție de calitatea lor pentru anumite activități agricole și de pășunat
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
diferite coduri, cum ar fi cel silvic și cel civil. Interzicerea accesului la beneficiile comune a celor din afara obștii avea scopul de a limita posibila suprapopulare, care ducea la supraexploatarea resurselor comune. În spațiul românesc, nivelul demografic era redus, iar supraexploatarea, în faza inițială a devălmășiei, apărea doar în raport cu anumite părți din sistemele de resurse mai productive. Locurile erau evaluate în funcție de calitatea lor pentru anumite activități agricole și de pășunat. Terenurile mai rodnice sau mai folositoare din punctul de vedere al
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
procesul de exploatare a pădurilor sunt reglementate la nivelul operațional și la cel al alegerii colective. Nevoile economice ale familiilor de băștinași se bazau pe nevoia existenței unui număr cât mai mare de terenuri despădurite. Astfel s-a ajuns la supraexploatarea și la limitarea cantității de resursă disponibilă. Pentru a se evita un scenariu de tipul tragediei bunurilor comune, s-a recurs la impunerea unor reguli de exploatare. Regulile de exploatare au fost diferite de la o obște la alta și erau
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de vite care sunt aduse la păscut crește neîncetat. Acțiunile acaparatorilor locali au ca scop creșterea vitelor pentru comerț, și nu pentru consumul propriu. În acest fel, procedeul tradițional de utilizare devălmașă a izlazului și a pădurii poate duce la supraexploatarea sistemului de resurse. De aceea, obștea vrânceană a dezvoltat un sistem de reguli stricte de utilizare a izlazului. Ca și în cazul celorlalte tipuri de reguli, nu a existat o abordare unică la nivelul întregii zone, ci fiecare obște și-
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
distribuire caracteristic regimului devălmășiei se clatină în momentul în care exploatarea bunurilor comune nu se mai face în funcție de nevoile gospodărești ale fiecărui membru al obștii, ci în funcție de nevoile comerciale ale pieței. Folosirea bunurilor comune ca surse de venit duce la supraexploatarea acestora. Exploatatorii bunurilor comune apelează atât la regulile de la nivel constituțional, cât și la cele de la nivelul operațional. Prevederile Codului civil sunt folosite pentru a cumpăra drepturi de exploatare, iar regulile obștii sunt utilizate pentru operațiunile de exploatare. După ce achiziționează
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
modalitatea de ieșire din devălmășia sătească a unei familii, în așa fel încât aceasta să poată să acționeze independent de ceilalți (Stahl, 1998, vol. II, p. 240). Trecerea la devălmășia pe cete a dus la apariția altor probleme referitoare la supraexploatarea sistemelor de resurse. Creșterea numărului de cete care ies din devălmășie a determinat scăderea cantității de beneficii disponibile pentru ceilalți și un conflict între tendința de scindare în scopul maximizării beneficiilor și intenția de a reduce numărul de grupuri beneficiare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cete care ies din devălmășie a determinat scăderea cantității de beneficii disponibile pentru ceilalți și un conflict între tendința de scindare în scopul maximizării beneficiilor și intenția de a reduce numărul de grupuri beneficiare (Stahl, 1998, vol. II, p. 241). Supraexploatarea bunurilor comune apare în momentul în care se trece de la producția pentru consum propriu la producția în scopul obținerii de venituri de pe piață. La nivelul satului apar o serie de acaparatori locali care, având acces la resurse financiare, se implică
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
producția pentru consum propriu la producția în scopul obținerii de venituri de pe piață. La nivelul satului apar o serie de acaparatori locali care, având acces la resurse financiare, se implică în activități economice și trec la exploatarea masivă a resurselor. Supraexploatarea se manifestă prin închideri abuzive de izlaz și tăieri abuzive de pădure. Un rol foarte important în desființarea regimului devălmășiei absolute îl au așadar acaparatorii locali care, datorită unor poziții deținute în cadrul satului, au reușit să obțină anumite beneficii. Acestea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de la acaparatorii locali și trec la exploatarea indus trială a pădurii. Schimbările apărute în legătură cu exploatarea bunurilor duc la apariția unor conflicte între băștinașii susținători ai regimului devălmășiei și nebăștinașii susținători ai drepturilor de proprietate individuale. Obștile încearcă să reducă efectele supraexploatării resurselor comune prin plafonarea drepturilor de folosință. Plafonarea drepturilor de folosință încearcă să limiteze cantitățile de resurse ce pot fi extrase și folosite de fiecare apropriator. În cazul pădurilor se fixează o cantitate anuală de lemne care poate fi tăiată
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
avea reguli stricte de exploatare, ci se miza mai mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag resurse din sistem. Aceștia au internalizat regulile care le dădeau voie să exploateze după puterea și nevoile propriei gospodării. Probleme de aglomerare și supraexploatare au apărut în momentul în care sistemul de resurse comune începe să reprezinte o sursă de venit. Un rol important în degradarea sistemului de resurse revine acaparatorilor locali și marilor exploatări forestiere. Degradarea sistemului de resurse a fost posibilă odată ce
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
BirdLife International, 2017). În prezent are cea mai nefavorabilă stare de conservare dintre toate speciile de gâște, fiind considerată vulnerabilă, în conformitate cu clasificarea IUCN , prezentând un risc ridicat de dispariție din cauza declinului continuu al populației, distrugerii habitatului sau supraexploatării de-a lungul căilor de migrație, cu perspective nefavorabile în viitor. În Lista Roșie a păsărilor din Europa, se menționează că populația europeană de gâscă cu gât roșu este în ușoară scădere, iar specia este clasificată în categoria vulnerabilă (BirdLife
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
letric, cât şi digital exemplificarea unor situații din viața curentă/din lumea contemporană care implică respectarea principiilor, valorilor şi normelor dezvoltării durabile și, respectiv, nerespectarea acestora exemplificarea unor situații în care anumite practici economice au condus la degradarea mediului înconjurător, la supraexploatarea rezervelor biologice, la schimbări climatice cu efecte negative exemplificarea unor situații în care practicile economice contribuie la atingerea obiectivelor specifice dezvoltării durabile analizarea efectelor unor pandemii manifestate la scară planetară şi/sau regională asupra realizării obiectivelor dezvoltării durabile, la nivel local
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
statele membre trebuie să coopereze pentru a conserva, gestiona și studia mamiferele marine din ZEE și marea liberă. - În conformitate cu articolele 61-65, în cadrul ZEE, Părțile trebuie să se asigure că resursele vii nu sunt puse în pericol de supraexploatare, să ia în considerare efectele asupra speciilor asociate sau dependente de speciile recoltate și să promoveze utilizarea optimă a speciilor migratoare; - Cooperarea dintre Părți se poate face prin intermediul organizațiilor internaționale responsabile pentru conservarea, gestionarea și studiul cetaceelor. Convenția privind
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
unui ecosistem. Directiva 2008/56/CE CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva - Cadru ”Strategia pentru Mediul Marin”) (DCSMM) (2008) - Implementarea DCSMM asigură rezolvarea problemelor ce vizează supraexploatarea speciilor de pești, capturile accidentale de cetacee, conservarea acestora, poluarea chimică. DCSMM pune accent deosebit pe problema zgomotului și a energiei, starea ecologică bună a mediului marin fiind caracterizată după descriptorul D1 diversitatea biologică conservată, respectiv a delfinilor și D11
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
Neagră" Conține o serie de măsuri pentru protecția cetaceelor din Marea Neagră. ... 2.5. PRESIUNI SI AMENINȚĂRI În prezent, cetaceele se confruntă cu o serie de presiuni precum: degradarea habitatelor-cheie, introducerea de noi specii neindigene, poluarea chimică și fonică, deșeurile marine, supraexploatarea resurselor halieutice, interacțiunea cu plasele de pescuit, etc. Interacțiuni cu pescuitul Capturile accidentale Capturile accidentale în plasele de pescuit reprezintă cea mai importantă presiune și principala cauză a mortalității provocate de om, cetaceelor din Marea Neagră (Wells et al., 2019
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
petrol, substanțe xenobiotice, deșeuri solide și bacterii oportuniste; introducerea în mediu și dezvoltarea explozivă a populațiilor de specii invazive, în special Mnemiopsis leidyi au contribuit semnificativ la scăderi ale stocurilor peștilor pelagici; alterarea fizică a fundului și țărmului mării și supraexploatarea resurselor marine vii (Notarbartolo di Sciara & Birkun A., 2010). Poluarea chimică Efectele poluanților chimici pot fi directe sau indirecte și se pot manifesta la nivel molecular, individual sau la nivelul populației (Reijnders et al., 1999). Unii contaminanți, în special cei
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
schimbările climatice actuale Perioada de derulare a planului sectorial: 2023-2026 Bugetul estimat: 1.100.000 lei Total lei: d.c. 2023 2024 2025 2026 1.100.000 169.400 338.800 338.800 253.000 Rezumat: În ultimele decenii asistăm la schimbări climatice dramatice și ireversibile care alături de supraexploatarea prin pescuit și poluarea mediului, conduc către degradarea și transformarea continuă a habitatelor și modificări ale biodiversității resurselor acvatice vii. Proiectul își propune realizarea cercetărilor privind evaluarea și monitorizarea evoluției bioresurselor acvatice vii și analiza acestora în contextul schimbărilor climatice
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
fundamentarea politicilor și strategiilor sectorului pescăresc ; -Oferirea de informații fundamentate științific (studii, rapoarte științifice și tehnice cu recomandări specifice) referitoare la starea bioresurselor din habitatele acvatice naturale. În ultimele decenii asistăm la schimbări climatice dramatice și ireversibile care alături de supraexploatarea prin pescuit și poluarea mediului, conduc către degradarea și transformarea continuă a habitatelor și modificări ale biodiversității resurselor acvatice vii. Proiectul își propune realizarea cercetărilor privind evaluarea și monitorizarea evoluției bioresurselor acvatice vii și analiza acestora în contextul schimbărilor climatice
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]