24 matches
-
echilibru instabil îl reprezintă edificiul șubred al Uniunii Europene. Uitându-ne puțin înspre istoria recentă a Europei secolului XX, merită să facem trimitere la atitudinea generalului Charles de Gaulle, care adopta, la vremea respectivă, o poziție singulară, dar fermă, în privința supranaționalității ca atare și a instituțiilor de acest gen, ambele neconsonante cu viziunea fostului președinte francez despre suveranitate națională. După atâția ani, se poate observa cu relativă ușurință un fenomen de o evidență clară, ce are în vedere ca acestei noțiuni
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
astfel de raport. În primul rând, referințele sale constante la Tratatul de la Lisabona sunt inacceptabile, deoarece acest tratat nu s-a ratificat și, fără nicio îndoială, nu va fi ratificat vreodată. Trebuie să privim lucrurile drept în față: acțiunile menite să introducă supranaționalitatea pură și perfectă, lansate în urmă cu opt ani de Convenția Giscard, au fost abandonate cu adevărat. Înainte de toate, nu putem accepta tonul ironic al unui raport al cărui titlu, "Consolidarea stabilității și prosperității în Balcanii de Vest”, este extraordinar de
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
uniunea dintre China și Hong Kong care a avut loc după moartea lui Schmitt. Asemenea caracteristici ar putea fi observate și la Uniunea Europeană, de exemplu, în natura juridică relativ neclară a Uniunii Europeene și în lipsa unei definiții judirice concluzive a noțiunii supranaționalitate în perioada de început a integrării. Din deciziile Curții de Justiție Europene s-au cristalizat trei elemene: supranaționalitatea procesului decizional, supranaționalitatea normativă și înzestrarea Uniunii cu competențe proprii de legiferare. Totuși mai există dispute cu privire la aceste elemente. S-a elaborat
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
observate și la Uniunea Europeană, de exemplu, în natura juridică relativ neclară a Uniunii Europeene și în lipsa unei definiții judirice concluzive a noțiunii supranaționalitate în perioada de început a integrării. Din deciziile Curții de Justiție Europene s-au cristalizat trei elemene: supranaționalitatea procesului decizional, supranaționalitatea normativă și înzestrarea Uniunii cu competențe proprii de legiferare. Totuși mai există dispute cu privire la aceste elemente. S-a elaborat o strategie de evitare a conflictelor, care ar trebui să asigure existența Uniunii în pofida unor poziții extrem de divergente
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
Uniunea Europeană, de exemplu, în natura juridică relativ neclară a Uniunii Europeene și în lipsa unei definiții judirice concluzive a noțiunii supranaționalitate în perioada de început a integrării. Din deciziile Curții de Justiție Europene s-au cristalizat trei elemene: supranaționalitatea procesului decizional, supranaționalitatea normativă și înzestrarea Uniunii cu competențe proprii de legiferare. Totuși mai există dispute cu privire la aceste elemente. S-a elaborat o strategie de evitare a conflictelor, care ar trebui să asigure existența Uniunii în pofida unor poziții extrem de divergente (de exemplu cele
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
reînnoiri Este adevărat că nivelul statului-națiune reprezintă un spațiu privilegiat pentru funcționarea democrației. Ar trebui Însă, din acest motiv, să considerăm că nivelul transnațional este doar un obstacol În calea suveranității populare? Apărarea drepturilor omului nu justifică oare o anumită supranaționalitate, cum este, de exemplu, cea care se conturează În spațiul european? Trebuie să ținem minte faptul că Între cetățenie și națiune există nu o legătură logică, ci una istorică. Într-adevăr, naționalismele secolului al XIX-lea au fost cele care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cercetarea și dezvoltarea, politicile corporatiste, politica de ocupare a forței de muncă, educația, incluziunea socială, pensiile și sănătatea. După cum se poate observa toate aceste domenii sunt greu de comunitarizat, astfel încât statele au văzut nouă metodă că o soluție la blocarea supranaționalității, fără a împiedica europenizarea.58 Tabel 5.2 Diferențe între metodă deschisă de coordonare și "metodă comunitară", Sursa: Anna Jassem, Ăn Introduction to the Open Method of Coordination, EPHA Briefing for members, octombrie 2004, data consultării: 20.04.2007, http
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
între replierea asupra Commonwealth-ului și crearea unei mici zone de liber schimb formată din Austria, Scandinavia și Elveția. Fiecare partid se definește mai mult în funcție de propriile interese naționale decît printr-o concepție cu adevărat internaționalistă: scandinavii și germanii, adversari ai supranaționalității, apără o orientare care coincide cu interesele politice ale țărilor lor, în timp ce francezii și socialiștii din Benelux se gîndesc mai mult la avantajele economice pe care le poate furniza Piața Comună în cadrul lor național. În cele două cazuri, după cum se
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
dintre toate regrupările formate în vederea alegerilor europene din 1978. Acesta se dorește un adevărat partid, deschis inclusiv adeziunilor individuale. A elaborat un manifest foarte vag și succint care putea fi acceptat de orice partid cu excepția celor care respingeau conceptul de supranaționalitate. Nucleul ideologic al PPE este format din: democrația creștină Christelijke Volkspartij (CVP) din Belgia flamandă; Partidul Social Creștin (PSC) din Belgia latină; Christen Demokratische Appel (CDA) din Țările de Jos; Partidul Creștin Social (PCS) din Luxemburg; Partidul Popular Italian (PPI
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și la apărare"32. Dar această Europă federală, prin aplicarea principiului responsabilității persoanelor și a principiului subsidiarității preluat din doctrina socială a Bisericii catolice, trebuie să păstreze autonomia statelor într-un număr mare de domenii. Este vorba de a împăca supranaționalitatea cu respectarea particularităților naționale, sarcină delicată, plină de o contradicție greu de depășit. "Visul european, aportul politicii creștin-democrate în acest secol", a exclamat Étienne Borne în omagiul adus lui Alcide De Gasperi în 1954. Acest raționament este acela al unui
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
individuale și pentru sponsorizarea evenimentelor și activităților particulare. În privința funcțiilor FEP, cereau păstrarea activităților lor, pe care totuși nu le-au specificat. Pe scurt, partidele europene erau de acord asupra unei serii de elemente ținînd de statut (pragul minim de supranaționalitate a europartidelor și personalitatea legală), finanțare (subsidiile, diminuarea contribuției partidelor membre la bugetul federațiilor europene de partide și un plafon pentru donații și sponsorizări) și menținerea funcțiilor. În schimb, n-au abordat problema modalităților de repartizare a finanțării europene, care
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
putut decît să fie salutate cu cea mai mare satisfacție de Moscova: ele făceau din Franța o aliată foarte eficace pentru U.R.S.S. La fel a fost și cu politica franceză cu privire la Uniunea Europei Occidentale. Împotrivirea la toate ideile de supranaționalitate după cum, cu cîțiva ani mai înainte, fusese împotrivirea la comunitatea europeană de apărare (C. E. D.). Foloseau dorințelor Kremlinului, căci o uniune politică și militară a țărilor din C.E.D. ar fi împiedicat Uniunea Sovietică de a-și realiza obiectivele. În schimb
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
individuale și pentru sponsorizarea evenimentelor și activităților particulare. În privința funcțiilor FEP, cereau păstrarea activităților lor, pe care totuși nu le-au specificat. Pe scurt, partidele europene erau de acord asupra unei serii de elemente ținînd de statut (pragul minim de supranaționalitate a europartidelor și personalitatea legală), finanțare (subsidiile, diminuarea contribuției partidelor membre la bugetul federațiilor europene de partide și un plafon pentru donații și sponsorizări) și menținerea funcțiilor. În schimb, n-au abordat problema modalităților de repartizare a finanțării europene, care
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
pune bazele Comunității Economice Europene și Euratomulur 36. Totuși, venirea la putere în Franța a generalului de Gaulle, consecință a crizei provocate în această țară de decolonizarea Algeriei, pare să repună în discuție procesul de unificare. Ostil oricărei idei de supranaționalitate ca și a celei de aliniere a Europei la politica Statelor Unite, el preconizează o "Europă a națiunilor "pe care se străduiește să o impună partenerilor reticenți indispuși de politica "răutăcioasă" față de Statele Unite și de refuzul hotărît de a primi Marea Britanie
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
tehnocrați apatrizi", ci o confederație a națiunilor în care fiecare să fie stăpînă pe destinul ei: acesta este proiectul pe care președintele celei de-a V-a Republici îl prezintă celor care susțin o Europă care să se îndrepte spre supranaționalitate, al cărui instrument să fie Comisia de la Bruxelles prezidată la începutul anilor 60 de germanul Walter Hallstein, iar principiul de bază să fie regula majorității în voturile date de Consiliul CEE. Pentru a combate energic această concepție despre Europa și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
unanimitate este necesară din momentul în care un stat consideră că interesele sale prioritare sînt în joc. Altfel spus, fiecare țară are un drept de veto, ceea ce nu este deloc în spiritul textului semnat la Roma în 1957. Drumul spre supranaționalitate este deci barat pentru multă vreme. Legătura stabilită de fondatorii Europei celor Șase între integrarea economică și viitorul uniunii politice supranaționale este întreruptă în favoarea viziunii gaulliste despre o "Europă a statelor naționale" a cărei conducere o va avea Franța. Fără
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
șefului Franței libere, într-o Europă puternică din punct de vedere economic față în față cu două supraputeri a căror greutate s-a micșorat vizibil și într-o lume în care conflictele Războiului Rece încep să dispară, evoluția Europei către supranaționalitate nu mai prezintă aceleași pericole ca în perioada imediat următoare crizei din Cuba. Mai rămîne de evocat doar un singur aspect din acest tablou al Europei gaulliste, care este legătura strînsă pe care generalul își dă silința să o stabilească
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
alegerea deputaților europeni prin sufragiu universal. Actul de la Bruxelles a fost aprobat în unanimitate, sau cu o mare majoritate de mare parte a statelor membre, dar în Franța au existat opoziții din partea gaulliștilor și comuniștilor, adversari din totdeauna ai unei supranaționalități care părea să rezulte din extinderea prerogativelor Parlamentului. Pe de altă parte, Regatul Unit a refuzat să adopte, pentru desemnarea propriilor reprezentanți, sistemul de reprezentare proporțională și a jucat din nou rolul cavalerului singuratic rămînînd fidel scrutinului majoritar. Alegerile din
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a dus la formarea unei structuri care se sprijină pe mai multe forme de echilibru. Trei mari compromisuri stau încă de la început la baza construcției europene 18. Primul compromis se stabilește în jurul a două principii de dezvoltare: suveranitatea statelor și supranaționalitatea Uniunii. Depășirea metodei clasice care a stat la baza creării organizațiilor internaționale trebuia să țină seama de împotrivirile naționale. Dar o cale de mijloc trebuia totuși găsită. Statele membre au acceptat o serie de constrângeri și dezvoltarea unei structuri supranaționale
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
dezvoltarea unei structuri supranaționale, dar cu condiția ca aceasta să nu le afecteze suveranitatea. Fiecare reformă a arhitecturii instituționale, fiecare transfer de competențe de la nivelul național la cel european a redeclanșat discuții pe marginea acestui prim compromis între suveranitate și supranaționalitate. Dezbaterile mediatice i-au pus mereu în prim plan pe suveraniști, care au denunțat constant transferul excesiv de putere către Bruxelles. Subiect de dezbatere politică, modul în care se construiește Europa nu lasă indiferentă nici comunitatea academică, la rândul ei divizată
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
decenii bune și se lansează în expansiunea pe piața mondială. Gaullismul, care părea o etapă asociată războiului, revine și structurează o nouă Republică în 1958. În aparență, acesta izolează Franța de procesul comun prin producerea armei nucleare și respingerea oricărei supranaționalități. Cu toate acestea, de Gaulle este cel care pecetluiește în mod solemn reconcilierea franco-germană și sub guvernarea căruia se accentuează dezvoltarea economică ce integrează Franța în procesul comun, și tot în timpul regimului său Franța se pacifică pe deplin prin renunțarea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
poziție împotriva tratatului Comunității Europene de Apărare (CED), care creează o armată europeană integrată, punct de plecare al unei Europe supranaționale. Proiectul este respins la 30 august 1954 prin ralierea adversarilor reînarmării Republicii Federale în special comuniștii și a adversarilor supranaționalității. Problemele decolonizării. Începînd din 1953, totuși, regimul celei de-a IV-a Republici se dovedește din ce în ce mai neputincios în a răspunde problemelor decolonizării. Începînd din decembrie 1946, Franța duce în Indochina un război care pare fără ieșire, împotriva Frontului de independență
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
țărilor implicate (cărbune și oțel) și deschisă lumii exterioare. 30. A V-a Republică sub de Gaulle (1958-1969) De Gaulle, revenit la conducere, face să fie aprobată o Constituție care dă Franței stabilitate politică. El reglează problema algeriană și, respingînd supranaționalitatea, urmărește construirea Europei. Opozițiile politice regăsesc o pondere apreciabilă începînd cu alegerile prezidențiale din 1965. Criza din 1968 relevă aspirațiile diverse ale unei societăți traversate de profunde mutații și contraloviturile sale antrenează plecarea generalului de Gaulle după eșecul referendumului din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al alegerilor prezidențiale, generalul de Gaulle face un bilanț al politicii sale și definește orientările celei de-a V-a Republici: autoritatea șefului statului, creșterea economiei și a veniturilor, independența exterioară bazată pe forța nucleară, unirea Europei Celor Șase fără supranaționalitate. 31. A V-a Republică se consolidează. Post-gaullism și alternanță politică Fără criză instituțională se succed Georges Pompidou, continuator, în ceea ce este esențial, al lui de Gaulle, Valéry Giscard d'Estaing, care regrupează opoziția centristă ale cărei tentative de reformă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]