34 matches
-
adică partea financiară ce revine întreprinzătorului/comerciantului, după ce s-au scăzut toate cheltuielile aferente venitului respectiv, chirii, salarii, taxe și impozite, materii prime, etc. Forme ale profitului sunt : 1.) profitul brut; 2.) profitul net; 3.) profitul normal ; 4.) profitul pur/supraprofitul; 1.) Profitul brut = partea ce ramâne din venitul total după ce s-au scăzut cheltuielile de producție(chirii, materii prime, salarii, etc.); 2.) Profitul net = partea din profitul brut care rămâne după ce au fost deduse dobânzile la capitalul propriu al comerciantului
Profit net () [Corola-website/Science/321102_a_322431]
-
și taxele ce se suport direct din profit; 3.) Profitul normal (legitim sau justificat) = reprezintă remunerarea serviciilor comerciantului, recompensa sa pentru priceperea sa și răspunderea pe care și-o asumă, prima pentru risc și incertitudine, de fapt; 4.) Profitul pur/supraprofitul = acel profit generat de împrejurări deosebite, care nu au legătură cu activitatea obișnuită a comerciantului (secetă-și crește prețul alimentelor, iar comerciantul SPECULEAZĂ această cerere ... calamități și comerciantul dacă are stocuri, speculează din nou ...și tot așa). Sau, mai este
Profit net () [Corola-website/Science/321102_a_322431]
-
generat de împrejurări deosebite, care nu au legătură cu activitatea obișnuită a comerciantului (secetă-și crește prețul alimentelor, iar comerciantul SPECULEAZĂ această cerere ... calamități și comerciantul dacă are stocuri, speculează din nou ...și tot așa). Sau, mai este obținut acest supraprofit, de acei comercianți care au o poziție de Monopol în producerea și/sau vânzarea unor produse sau servicii (vezi produsele Apple sau vezi monopolul RCS&RDS pe piața românească) preturi de vânzare mai ridicate.
Profit net () [Corola-website/Science/321102_a_322431]
-
de stat și capitalismul privat au aceleași obiective și, implicit, același proiect de resuscitare a zonei. O resuscitare prin vandalizare, ambalată în proces de construcție durabilă și vandabilă. La nivelul discursului, atât statul român, cât și reprezentanții Gold Corporation camuflează supraprofitul și distrugerea spațiului în generozitate socială și activism comunitar: crearea de locuri de muncă, salarii consistente, dezvoltare durabilă, un viitor mai sigur pentru copiii din Roșia Montana - promisiuni râncede, care ignoră realitatea violentă a tratării minereului măcinat cu cianură, și
Capitalismul morților () [Corola-website/Science/295616_a_296945]
-
de multă prudență, ei îl tratează pe Tito la fel ca pe Franco, acordându-i susținere „atât cât cred că e necesar pentru a-și asigura materiile prime ale țării, și în primul rând materiile prime strategice, pentru ași asigura supraprofituri coloniale”. Pe primele locuri între produsele exportate de regimul de la Belgrad se află: cuprul și alte metale neferoase, cânepă, alimente etc. Al doilea autor român prezent în broșură este Leonte Răutu, membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, cu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
intitulat - Strămoșii noștri din arhive, - puneam în primele pagini ceea ce s a păstrat cu succes în agricultura românească din timpul colectivizării, transformarea unui CAP din zona Aradului în Complex cooperatist-capitalist, care, în condițiile sărăciei din România de astăzi, lucrează cu supraprofit, oamenii încasând mai mult decât oriunde în țară și în Uniunea European ă... Oamenii de la COTNARI, harnici și neîntrecuți în muncă, au prosperat nu numai din valorificarea produselor, rod al viței de vie, din agricultură în general, ci și din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
iar competiția din partea importatorilor sau a altor CTN-uri este nesemnificativă, filiala corporației transnaționale care pătrunde pe piață în astfel de condiții deține de la bun început o poziție dominantă. În acest caz, piața nu poate funcționa eficient și se înregistrează supraprofituri pentru filiala respectivă, în detrimentul bunăstării consumatorilor și al creșterii dinamice a respectivelor sectoare de activitate. Dacă monopolul de stat are o limită maximă de preț, din cauza unor motivații electorale, monopolul privat (sau oligopolul colusiv) nu are nici o limită. Efectul asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
nemijlocită a războiului formează obiectul acestui tip de impozit; - după Primul Război Mondial (în țări precum Germania și Italia), dar și după cel de-al Doilea Război Mondial (în țări precum Franța, Marea Britanie și SUA), a fost introdus impozitul pe supraprofitul de război; - impozitul pe supraprofitul de război se calcula fie asupra profitului care depășea nivelul perioadei luate ca bază, fie asupra profitului care depășea o anumită rată considerată normală (la un capital de 10-15 milioane de dolari se Capitolul 7
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
acestui tip de impozit; - după Primul Război Mondial (în țări precum Germania și Italia), dar și după cel de-al Doilea Război Mondial (în țări precum Franța, Marea Britanie și SUA), a fost introdus impozitul pe supraprofitul de război; - impozitul pe supraprofitul de război se calcula fie asupra profitului care depășea nivelul perioadei luate ca bază, fie asupra profitului care depășea o anumită rată considerată normală (la un capital de 10-15 milioane de dolari se Capitolul 7 89 89 considera normală o
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
perioadei luate ca bază, fie asupra profitului care depășea o anumită rată considerată normală (la un capital de 10-15 milioane de dolari se Capitolul 7 89 89 considera normală o rată de 12%, ceea ce trecea de acest procent se considera supraprofit și era supus impunerii); - deși impozitul era calculat în cote progresive, el nu a avut un randament prea ridicat, deoarece existau numeroase căi de sustragere de la impunere și se plătea în moneda depreciată în urma inflației; în România, impozitele pe avere
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
neoclasice. Astfel, J. Robinson în Marea Britanie și E.H. Chamberlin în Statele Unite au abandonat ipoteza concurenței perfecte și au analizat, independent unul de altul și aproape simultan, comportamentul firmei monopoliste și, respectiv, concurența monopolistă. Monopolul are posibilitatea de a obține un supraprofit peste cel normal, denumit profit de monopol, și este protejat de un număr de bariere de intrare pe piață. Optimul monopolului se realizează în condițiile în care costul său marginal este egal cu venitul marginal, venit care depinde de funcția
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
în situația de echilibru atunci când nu are interesul să modifice prețul și cantitatea bunului respectiv. În cele mai multe cazuri se poate crede că producătorul caută să obțină profitul cel mai mare cu putință, dar, pentru preîntâmpinarea apariției unor concurenți atrași de supraprofiturile monopolului, acesta poate să conceapă și alte strategii de gestiune decât cele care vizează maximizarea profitului<footnote Există și situații particulare în care monopolurile practică și alte forme de gestiune, respectiv: a) maximizarea cifrei de afaceri se practică atunci când există
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
iar bugetul local acoperă costurile fixe; c) tarifarea la nivelul costului mediu contabil minim cu scopul eliminării subvențiilor bugetare, profitul contabil fiind nul. De regulă, o asemenea modalitate de gestiune este interesantă pentru o firmă publică, desigur, dacă dorește suprimarea supraprofiturilor și evitarea pierderilor subvenționate de la buget. Această variantă poate fi aplicată și de monopolurile private interesate de un preț suficient de ridicat pentru a le menține în activitate, dar în același timp un preț scăzut ce nu este atractiv în vederea
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
monopolului, ce se confundă cu producția necesară pentru a asigura firmei monopol profitul maxim. În condițiile monopolului, poziția de optim se stabilește la un preț care depășește costul mediu minim, iar profitul total (reprezentat de suprafața p0ELN) este profitul „anormal” (supraprofit). Astfel, din analiza figurii 18, se pot desprinde câteva concluzii: a) cantitatea pe care monopolul o produce și o aduce pe piață este egală cu segmentul de dreaptă OQ0; b) prețul de piață este egal cu segmentul Q0E, corespunzător nivelului
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
și noi întreprinderi pentru domeniul respectiv de activitate, în situația menținerii monopolului, această reacție lipsește, întrucât apariția unor noi firme pe piață rămâne extrem de dificilă. Astfel, ca urmare a poziției pe care monopolul o ocupă pe piață, el obține un supraprofit durabil (profit pur) peste cel normal (inclus în costul mediu) atât pe termen scurt, cât și lung, datorită barierelor care, în această situație, există la intrarea în ramură. Explicarea mecanismului de realizare a echilibrului pe termen lung pornește de la ipoteza
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
cazul monopolului, prețul depășește costul marginal, acesta din urmă fiind în situația de echilibru egal cu încasarea marginală, în timp ce, în condițiile concurenței perfecte, toate cele trei mărimi sunt egale între ele. De asemenea, trebuie remarcat că monopolului îi sunt proprii supraprofituri durabile (prețul este superior costului mediu), în timp ce în cazul concurenței, chiar dacă acestea apar, sunt efemere<footnote În condițiile concurenței perfecte, libera intrare în respectiva ramură de activitate permite creșterea ofertei și reducerea prețului pieței până acolo unde supraprofiturile dispar. footnote
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
sunt proprii supraprofituri durabile (prețul este superior costului mediu), în timp ce în cazul concurenței, chiar dacă acestea apar, sunt efemere<footnote În condițiile concurenței perfecte, libera intrare în respectiva ramură de activitate permite creșterea ofertei și reducerea prețului pieței până acolo unde supraprofiturile dispar. footnote>. Din perspectiva consumatorilor, situația de monopol este indezirabilă. Monopolul oferă o cantitate mai mică la un preț mai ridicat și consumatorii sunt obligați să-și restrângă corespunzător cererea; aceștia achiziționează mai puține bunuri, plătind pentru fiecare un preț
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
secolului al XX-lea, Arthur C. Pigou<footnote Arthur C. Pigou, Economics of Welfare, Macmillan, Londra, 1920. footnote> a pus în evidență practica monopolurilor de a folosi mecanismul prețurilor diferențiate pentru a-și susține poziția de monopol și a asigura supraprofitul durabil. Discriminarea prin prețuri nu este doar o teorie, ea întâlnindu-se destul de frecvent în comportamentul unor firme. Astfel, în practică există o serie de exemple de monopoluri, care, pentru a-și atinge obiectivul de maximizare a profitului, pun în
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de piață. În ambele situații starea de echilibru (E) se realizează la producția și prețul unde Vmg = Cmg: Qa și pa pe piața cu cerere elastică și Qb și pb pe cea inelastică. În ambele cazuri se obține profit pur (supraprofit), dar mai ridicat pe piața B decât pe piața A. În lipsa prețurilor discriminatorii, probabil că majoritatea cumpărătorilor de pe piața A nu ar avea acces din pricina prețurilor prea ridicate pb. Astfel, cu cât este mai mare capacitatea monopolului de a practica
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
ar fi aceleași curbe ale cererii și ofertei, în situație de concurență perfectă, cantitatea cumpărată ar fi Q1, iar prețul p1. În raport cu modelul concurenței perfecte, monopsonul presupune: -scăderea cantităților cumpărate (Q0 < Q1); -scăderea prețurilor plătite vânzătorului (p0 < p1); -apariția unui supraprofit durabil care este măsurat pe unitatea de produs, prin distanța care separă costul mediu sau prețul de ofertă al produsului, de venitul (beneficiul) mediu, obținut prin comercializarea acestui produs. În al doilea caz, complicând modelul precedent, se va prezenta o
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
24). Pe piața monopolistică, firma se comportă pe termen scurt ca un monopol. Ea își realizează echilibrul la p și q pentru care costul marginal este egal cu venitul marginal. În acest fel, obține profitul normal, dar și profit pur (supraprofit) - grafic, acest lucru este ilustrat cel mai bine în figura 18. Prețul de echilibru pe termen scut nu este un preț durabil. Existența supraprofitului conduce la atragerea în ramură a noi investitori, extinderea producțiilor substituibile din partea concurenței, mărirea ofertei industriei
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
marginal este egal cu venitul marginal. În acest fel, obține profitul normal, dar și profit pur (supraprofit) - grafic, acest lucru este ilustrat cel mai bine în figura 18. Prețul de echilibru pe termen scut nu este un preț durabil. Existența supraprofitului conduce la atragerea în ramură a noi investitori, extinderea producțiilor substituibile din partea concurenței, mărirea ofertei industriei (cererea pieței fiind relativ constantă, cererea pentru produsele firmei se reduce pentru că apar noi ofertanți). Intrarea în ramură a noilor concurenți se realizează până în
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
ofertei industriei (cererea pieței fiind relativ constantă, cererea pentru produsele firmei se reduce pentru că apar noi ofertanți). Intrarea în ramură a noilor concurenți se realizează până în momentul când dispare profitul pur. Ca atare, spre deosebire de monopol, firma monopolistică obține profit pur (supraprofit) doar temporar, deoarece în fața excesului de ofertă prețurile scad periodic. Deci, pătrunderea în ramură a noi firme antrenează o diminuare a cifrei de afaceri a firmelor instalate anterior. În aceste condiții, curba cererii se deplasează în jos și spre stânga
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Intersecția venitului marginal cu costul marginal (H) definește cantitatea produsă (Q1) și prețul de vânzare (p1), figura 24, pentru care venitul mediu (Vm = C) este superior costului total mediu (CM), rezultând un profit mediu pe unitatea de produs și un supraprofit, ca în cazul monopolului. Această situație definește echilibrul pieței monopolistice pe termen scurt. El este instabil, deoarece existența supraprofitului și inexistența barierelor la intrarea în ramură incită noi întreprinderi să pătrundă pe piață, ceea ce va conduce, așa cum am arătat, la
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
care venitul mediu (Vm = C) este superior costului total mediu (CM), rezultând un profit mediu pe unitatea de produs și un supraprofit, ca în cazul monopolului. Această situație definește echilibrul pieței monopolistice pe termen scurt. El este instabil, deoarece existența supraprofitului și inexistența barierelor la intrarea în ramură incită noi întreprinderi să pătrundă pe piață, ceea ce va conduce, așa cum am arătat, la deplasarea curbei cererii în jos și spre stânga, la fel ca cele ale veniturilor medii și marginale. În aceste
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]