559 matches
-
de La Fontaine. Ulterior a descoperit în literatura un spațiu de libertate și s-a hrănit cu pagini din Kafka, Dostoievski, Camus, Poe, Hemingway, Oscar Wilde, Nichita Stănescu și mulți alți scriitori nealterați de realismul socialist. I-au plăcut foarte mult suprarealiștii, dadaiștii, povestirile fantastice, teatrul absurdului și al grotescului, poezia onirica și chiar teatrul realist anglo-saxon, pe scurt, aproape totul cu exceptia realismului socialist. Studiază la București filozofia și devine foarte activ în sînul generației 80, fiind membru fondator al Cenaclului de
Matei Vişniec by http://www.zilesinopti.ro/articole/1988/matei-visniec [Corola-blog/BlogPost/99602_a_100894]
-
simbolistă. Nu spunea Al. Macedonski, teoretician al simbolismului, că poezia e ilogică la modul sublim? Dintre toate aceste experiențe mai interesante par a fi în literatură suprarealismul și expresionismul, ambele susținute și de un foarte temeinic demers în artele figurative. Suprarealiștii (A. Breton, G. Apollinaire, P. Éluard, T. Tzara ș.a.) caută prin așa-numitul dicteu automat, sau automatism psihic, să exprime în poezie stări ale subconștientului, dincolo de orice control al rațiunii. Expresionismul s-a constituit în Germania primelor decenii ale sc.
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1452524134.html [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
cu dor). Resimțind povară depărtării și dorind - prin întreaga să ființă - apropierea de cei dragi, „privește” - într-o stare meditativa - elementele constitutive ale cadrului natural pur-românesc. Se definește pe șine, realizându-și autoportretul, cu fervoarea și efervescenta creatoare a unui suprarealist, împrumutând accente fauvistice (culori țări) și creând magia omniprezentă într-o creație populară: „Din limpezi izvoare îmi iau apă vie/ Și foșnetul frunzei din codru mi-e cantul/ Iar soarele toamnei și mustul mă-mbie/ Să dărui cu dragoste, veșnic
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
Lizica Codreanu pleacă la Paris, iar din 1921 dezvolta o activitate coregrafica din ce in ce mai susținută. Compozitorul Florent Schmitt o recomandă Idei Rubinstein pentru spectacole, frecventează cursurile Bronislavei Nijinska, apropiindu-se tot mai mult de principalele grupuri de avangardă: Albatros, dadaiștii și suprarealiștii, Tchérez ș.a. În 1926 debutează în film, interpretând rolul lui Pierot Fulgerul în peliculă Le P’țiț Parigot regizată de René le Somptier. În același an se căsătorește cu Jean Fontenoy, cunoscut jurnalist pentru agenția Havas, alături de care călătorește intens
REENACTING LIZICA CODREANU de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1424737366.html [Corola-blog/BlogPost/353209_a_354538]
-
că mărimea capetelor lor înfășurate în blănuri de culoare roșie ca focul și felul cum înotau pe cer în oceanul de eter-aer-foc-apă, m-a înspăimântat și m-am trezit brusc cu acest tablou straniu în fața ochilor, extrem de viu și de suprarealist, ca o pictură de Dali. Am rămas așa un timp în stare de veghe în camera întunecoasă, privind pe fereastră “cerul cel nou” la orizontul misterului, încercând să dezleg marea taină a apariției și dispariție celor Cinci zimbri pe cer
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1391708636.html [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
oră de material montat, filmat la Comana și București, în care Gellu Naum se exprimă, glumește, polemizează, citește din propriile poeme, scurt spus, ni se dezvăluie într-un document cinematografic cu att mai rar, cu cât este unicul în care suprarealistul român este totodată și un acut comentator al propriei opere și vieți, cât și al actualității anilor ’90. Cornel Todea va primi în acelașii an, 1996, Premiul anual APTR pentru acest talk-show. Am completat această capodoperă cu o serie de
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VIII-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1414022066.html [Corola-blog/BlogPost/379409_a_380738]
-
fi folosit și de alți scriitori Latino-Americani ca José Lezama Lima, Carlos Fuentes, Gabriel García Márquez și Mario Vargas Llosa. Cortázar folosește substanțial monologul interior cât și luciditatea conștiinței așa cum învățase de la James Joyce și alți moderniști. Este influențat de Suprarealiști, de Noul Roman Francez cât și de improvizațiile jazzului. Nu întâmplător povestirea „Urmăritorul" este bazată pe viața saxofonistului american Charlie Parker. A mai scris poezie, drame și multe ficțiuni de o imaginație debordantă, cu care a uimit cititorii (de exemplu
MAGIE CU JULIO CORTÀZAR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1454849208.html [Corola-blog/BlogPost/364747_a_366076]
-
cu dor). Resimțind povara depărtării și dorind - prin întreaga sa ființă - apropierea de cei dragi, „privește” - într-o stare meditativă - elementele constitutive ale cadrului natural pur-românesc. Se definește pe sine, realizându-și autoportretul, cu fervoarea și efervescența creatoare a unui suprarealist, împrumutând accente fauvistice (culori tari) și creând magia omniprezentă într-o creație populară: „Din limpezi izvoare îmi iau apa vie/ Și foșnetul frunzei din codru mi-e cântul/ Iar soarele toamnei și mustul mă-mbie/ Să dărui cu dragoste, veșnic
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_pledoarie_pentru_multiplele_functii_ale_iu_gheorghe_stroia_1327657695.html [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
lei/ Liliacul nu mi-l iei./ Poți să-mi dai tu mii și sute/ Liliacul nu-l poți rupe./ Toată vara n-a plouat/Am muncit de l-am udat.” În literatura franceză liliacul apare în operele scriitorilor romantici, simboliști, suprarealiști etc. Scriitorul romantic Alfred de Musset în poemul-cântec „Bonjour Suzon” îi atribuie liliacului valențe diferite, acesta fiind un simbol al frumuseții feminine, inocenței, purității, al tinereții, bucuriei, al posibilității de retrăire a unei minunate povești de dragoste. În poemul „Exil
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1399648299.html [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
fi folosit și de alți scriitori Latino-Americani ca José Lezama Lima, Carlos Fuentes, Gabriel García Márquez și Mario Vargas Llosa. Cortázar folosește substanțial monologul interior cât și luciditatea conștiinței așa cum învățase de la James Joyce și alți moderniști. Este influențat de Suprarealiști, de Noul Roman Francez cât și de improvizațiile jazzului. Nu întâmplător povestirea " Urmăritorul" este bazată pe viața saxofonistului american Charlie Parker. A mai scris poezie, drame și multe ficțiuni de o imaginație debordantă, cu care a uimit cititorii (de exemplu
MAGIE CU JULIO CORTÁZAR de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1454643512.html [Corola-blog/BlogPost/363435_a_364764]
-
cea mai celebră din Iliada, au tot întârziat, Menelaos s-a întâlnit, el singur, cu Bătrânețea, cu Iarna, cu Moartea, alergând spre golfurile Mării Egee cu „Mercedesul” lui hârbuit, ca o corabie veche dezgropată din valuri. Un alt îndrăgostit, Andreas Embirikos, suprarealistul născut odată cu veacul 20, în portul Brăilei, ținea să măsoare vârsta plantelor: „Totdeauna în mijlocul lucrurilor tensionate Totdeauna în mijlocul florilor hibernale din casă Tremurătoare ca tinctura de iod a zorilor Vii să te-așezi la masa libertăților”. Poetul de geniu al
Din nou despre poeții greci by Ion Brad [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
veacul 20, în portul Brăilei, ținea să măsoare vârsta plantelor: „Totdeauna în mijlocul lucrurilor tensionate Totdeauna în mijlocul florilor hibernale din casă Tremurătoare ca tinctura de iod a zorilor Vii să te-așezi la masa libertăților”. Poetul de geniu al comuniștilor greci, suprarealistul deportat în insulele de tristă memorie: Yaros, Leros și Samos, prietenul bolnav de plămâni al lui Eugen Jebeleanu, și-al Ninei, femeia cu figură de Dante, primul mare ctitor al Antologiei poeților noștri, m-a îndemnat să traduc, printre atâtea
Din nou despre poeții greci by Ion Brad [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
ei non-transparență (deși a înțelege nu înseamnă neapărat, și doar, a decoda instantaneu, a “pricepe” la nivel denotativ), de extraordinara dezinvoltură a asocierilor lexico-semantice, de neîngrădita libertate a expresiei în general (măcar la o primă abordare). Dar aplicarea acestei etichete (suprarealist) - demers hermeneutic foarte comod, de altfel, căci scutește de efort - nu poate satisface un cititor atent, dispus, ba chiar încântat, să intre într-un dialog prelungit, de fond, de oarecare anvergură, cu textul. Și când spun « cititor », înțeleg chiar « cititor
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
lipsește deplasarea, o mișcare pulsatorie, spasmodică - Catedrală Du-te Vino:imens discurs de arce suple - /Chip al meu desfigurat/ Arc reflex arierat - // Ne-ndreptăm către ?/ Nu! - De reținut, ca vibrație de profunzime, definitorie, zborul spre marea negrăita beatitudine, pe care « suprarealistul » Marcel Turcu o evocă, memorabil, așa : De ziua Venerei/ Ori - poate joia : sub Jove/ Într-una din zilele : din pătratul ori rombul acela seducător - / Într-una din zilele probe : Levitezi.../ Și-ajungi departe, în celălalt sublim: ajungi singur... * Care sunt
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
franceză - germană) al lui Marcel Turcu, Euroreo, Editura Mirton, Timișoara, 2010, clarifică și esențializează, până la o configurație axială, structura de rezistență și mecanismul generativ ale lirismului acestui poet, plasat de comentatori, cum se știe, nu fără motiv, desigur, în categoria suprarealiștilor. Am vorbit altă dată despre asemenea încadrări și despre eventualele lor limite. Acum, ne vom mărgini a spune că suprarealismul lui Marcel Turcu, atâta cât e și așa cum e, are o justificare și o menire metafizice (ceea ce nu se prea
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
să-l redescoperim. Rene Magritte a creat cea mai mare parte a operelor sale într-o perioadă de tulburări sociale, politice și economice. Limbajul său absurd este o metaforă adecvată a combinației paradoxale a opozițiilor. Departe de a fi “un suprarealist printre alții”, expoziția portretizează un Magritte dialogând cu filosofii, ultimul dintre ei fiind Michel Foucault. Corespondența dintre ei a început cu un text al filosofului francez, publicat în 1973, “Aceasta nu este o pipă”. Arta lui Magritte este centrată pe
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
de avangardă, debutând cu compoziții abstracte. Împreună cu Marcel Lecomte, Camille Goemans, Paul Nouge, E.L.T. Messens, formează în 1924 un grup realist și editează revistele Esophage și Marie, de orientare suprarealistă. Apoi, stabilindu-se la Paris, vine în contact cu grupul suprarealiștilor, din care făceau parte Dali, André Breton, Paul Eluard ș.a. Magritte filtrează într-un mod personal experiența lui De Chirico, ca și propunerile apărute în ambianța artistică franceză. Participă la expozițiile Minotaure, de la Bruxelles, 1934, Fantastic Art, Dada&Surrealisme, de la
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Manet, ciclul Amintiri din călătorie, Vacanța lui Hegel, Arta de a trăi). Construiește formele cu acuratețe, vădind buna sa formație academică, interesându-se totodată de culoare pe care o consideră un factor important în conceperea operei de artă plastică. Un suprarealist fără dogmă Despre toți pictorii suprarealiști, de la Max Ernst la Salvador Dali, de la Yves Tanguy la René Magritte, se poate afirma cu siguranță că au fost originali în sensul că nici nu au copiat și nici nu au fost copiați
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
fost copiați, deși unii dintre urmașii lor au încercat acest lucru. Originalitatea lui Magritte se manifestă în primul rând prin principiul său de raportare la lume așa cum este ea, confirmând că realitatea este dincolo de ficțiune. El a fost, practice, singurul suprarealist care, printr-o procedură lucidă, a realizat o artă a ficțiunii, citând, asemenea lui Freud, forțele nevrotice. Paul Nouge a putut să confirme pe deplin că activitatea Grupului de la Bruxelles, format de Magritte după 1925, s-a putut denumi, din
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
la noi separări din pricina vederilor social-politice, astfel încât se delimitează două direcții și anume: cea anarhistă "ortodoxă" a lui A. Breton, care respinge ideea oricărui control, chiar și marxist, asupra experiențelor vieții interioare, și cea "comunistă" spre care va gravita majoritatea suprarealiștilor, cu excepția lui Breton. În această perioadă, Magritte colaborează la revista La Revolution surrealiste cu un articol intitulat Les mots et les images (Cuvintele și imaginile), care abordează relația dintre cuvinte și proiecția lor imagistică în realitate. Operele sale sunt prezentate
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Cate Blanchett interpretează 13 personaje diferite Punând în discuție rolul și responsabilitatea artistului în societatea de azi, filmul este o revizitare din perspectivă contemporană a câtorva dintre cele mai semnificative manifeste artistice ale secolului 20. Îndreptându-și atenția asupra scrierilor suprarealiștilor, dadaiștilor, futuriștilor, constructiviștilor, ale Dogma 95 și ale altor mișcări care au revoluționat istoria artei, Manifesto dezvăluie semnificația politică extrem de actuală a acestor statement-uri avangardiste anti-establishment - pe care artiștii le-au compus cu pasiune și convingere cu ani în urmă
Sold out la Gala de deschidere BIEFF. Despre empatie și sfidarea granițelor – Competiția Internațională în centrul atenției by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105664_a_106956]
-
în nordul României, în Bucovina, la Rădăuți, pe 29 ianuarie 1956. Mama, Minodora, este educatoare, tată, Ioan, este funcționar. Foarte repede descoperă în literatura un spațiu de libertate. Citește cu aviditate Kafka, Dostoievski, Camus, Poe, Lautreamont ... Îi plac foarte mult suprarealiștii, dadaiștii, povestirile fantastice, teatrul absurdului și al grotescului, poezia onirica și chiar teatrul realist anglo-saxon, pe scurt, îi place totul cu exceptia realismului socialist. Studiază la București filozofia și devine foarte activ în sânul generației 80, fiind membru fondator al Cenaclului
MATEI VISNIEC de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Matei_visniec.html [Corola-blog/BlogPost/360709_a_362038]
-
constă în acel umor tragic al filmelor românești, ca semn de eleganță morală (...) Forma filmului e absolut superbă, amestecînd decupaje de hîrtie, desen animat, fotografie și film într-un fel de colaj poetic care duce cu gîndul la dadaism și suprarealiști (...)” Politis: Călătorie pînă la capătul nedreptății (13 decembrie 2012, de Chrisophe Kantcheff) “A regiza un documentar cu mijloacele cinematografului de animație este, fără îndoială, unul dintre cele mai creative moduri de a reînnoi genul documentar. Inițial, era vorba despre a
drumul spre dincolo" de 25 de premii internaţionale și de 130 de festivaluri by http://www.zilesinopti.ro/articole/4603/crulic-drumul-spre-dincolo-de-25-de-premii-internationale-si-de-130-de-festivaluri [Corola-blog/BlogPost/97593_a_98885]
-
din nopți ce nu mai au căderea a tângui iertarea „păcatului neferecat”. Trezirea?, „în palma culcată pe asfințit”. 3. Fără panică, se închipuie în „femeia de fum” aureolă fiindu-i „corola de sânge.” Dacă nu greșesc, un volum al uitatului suprarealist C. Nisipeanu se intitula „Femeia de aer”. Și a fost onorabil comentat în revistele vremii. Foarte agreatul personaj „naviga” (liric) între naivitatea simulată și ambiguitatea imobilă. Asociațiile anatomice izolau (stilistic) la marginea plăcerii fizice o muzicală angoasă. Nu știu dacă
SAU „NUMAI LACĂT/ DE TĂMÂIE” de HORIA ZILIERU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Horia_zilieru_lelia_mossora_sau_horia_zilieru_1335456896.html [Corola-blog/BlogPost/362050_a_363379]
-
din nopți ce nu mai au căderea a tângui iertarea „păcatului neferecat”. Trezirea?, „în palma culcată pe asfințit”. 3. Fără panică, se închipuie în „femeia de fum” aureolă fiindu-i „corola de sânge.” Dacă nu greșesc, un volum al uitatului suprarealist C. ... Citește mai mult 1.„Muzica sângelui ne cheamă din nou/s-o cânt, s-o cântăm pe corzi de neant”. Aceste două stihuri din „Atingere de înger” ar putea dejuca irizările unei clepsidre cu cenușa încă fierbinte.2.Febra
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/horia_zilieru/canal [Corola-blog/BlogPost/362074_a_363403]