144 matches
-
convenție cu inaptitudinea de a se împotrivi la presiunea mediului. Diagnoza lui T.M. e exactă, necruțătoare, dar și după decenii se observă că el e năpădit și de durere. Pendularea între observația albă, care reprimă parțialitatea și zvâcnirea de seismograf suprasensibil caracterizează arta lui T.M. Dreptul la ambivalență psihologică și estetică îl apără neobosit. Nu lipsesc notele stridente. Carlei îi reproșează că a lovit poate fără să vrea în legământul pe care se sprijină familia lor, temelia ei de conservare. Aceeași
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
voință, cel putin nu de voință conștientă, bazată pe un discernământ rezultat din analiza rațională a împrejurărilor care fac posibil actul voinței ca atare. Asta deoarece intelectul este condiționat de cunoașterea sensibilă, intuitivă, empirica, pe când rațiunea își are sediul în suprasensibil, în cunoașterea bazată pe idei pure, în ciuda faptului că rațiunea, la rândul său, este totuși dependența de intelect și astfel de experiență, în absența cărora ajunge la contradicții insurmontabile, numite de Kant "antinomii ale rațiunii", si se autosubminează 4. Posibilitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
este deja, devenire a libertății, a emancipării, a spiritului 80. "Cu această spiritul este dat că libertate absolută: el este conștiința-de-sine care înțelege că în certitudinea de sine stă esență tuturor maselor spirituale ale lumii reale, ca și ale lumii suprasensibile sau, invers, că esența și realitate sunt cunoaștere a conștiinței despre sine. Ea este conștientă de personalitatea ei pură și, cu această, de orice realitate spirituală; și orice realitate este numai ceva spiritual; lumea este pentru ea, în mod strict
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aceste condiții unitatea volumului fiind uimitoare. Conexiunea cu Kafka este cea mai la îndemînă, dacă avem în vedere atît obsesia lui Alexandru Vona de a-și modifica la nesfîrșit textele, niciodată mulțumit, cît și subtilitatea analizei relației dintre eul fragil, suprasensibil, singur printre obiecte (personajele lui Alexandru Vona nu comunică nimic cu nimeni) și nimicul, de cele mai multe ori concretizat în forma mult mai "accesibilă" a morții. Dar ceea ce la Kafka era răceală și precizie în notație, o răceală-camuflaj pentru disperare și
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
muzicii savante și o genă a însingurării, a izolării. Dacă în faza primordială ori în cea sintonică "muzicienii", alias membrii unei colectivități, produceau și reproduceau laolaltă, într-o funciară consonanță, faptele sonore, fie ele de orientare taumaturgică sau magică, fie suprasensibilă sau inițiatică, în faza actuală, a atomizării, muzicienii sunt, vrînd-nevrînd, pensionarii unui țarc de muzică așa-zisă contemporană. Compozitori (poate mai mulți ca niciodată), interpreți (mai mult histrioni decît veritabili), un public (cît să încapă la o cină de taină
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
fi considerată ca teologie a harului pentru Răsăritul ortodox, iar lumina isihaștilor trebuie interpretată ca manifestare a acestor energii divine<footnote C. Jones, S. Wainwright, E. Yaruold, op. cit., p. 251. footnote>. Harul se împărtășește și poate fi văzut în chip suprasensibil de cei vrednici, de sfinți, care experiază strălucirea naturii dumnezeiești. Bernard de Clairvaux (*ca 1090 1153) precizează că Dumnezeu sălășluiește în lumina inaccesibilă, El S-a întrupat și a sălășluit printre noi, El sălășluiește în inimile noastre prin credință. Reflectând
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
copie a haosului invizibil, adevăratul factor de destin, ce pare să cuprindă, concentric întregul univers, au fost consemnate de lectori competenți, cât și de critica literară în multe, foarte multe pagini. O carte unică prin substanța misterului însuși, prin dimensiunea suprasensibilă, motiv pentru care a stârnit elogiile lui Mircea Eliade, făcându-l să presupună, să prevadă, ca un adevărat inițiat, că succesul romanului lui Vona, va fi cândva în viitor. Și spunea asta la Paris, după ce citise romanul, într-un timp
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
zorile, surorile", pentru a nu se grăbi să "ne năvălească, până nu și-o găsi dalbul pribeag un car cărător, că e cărător... din țara cu dor, în cea fără dor...". Pânzele eterofonice diafane sunt comparabile cu adevărate sufluri vitale, suprasensibile. Ascuțit ca o lamă de fierăstrău, sunetul corzilor (simbol al purificării de sine) încheie momentul într-o notă de maximă spiritualizare. E ca și când am fi conectați direct la însuși limbajul Instanțelor cerești. Adevărul sentențios conținut în Stihirile glasurilor (partea a
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
că omul este creatorul și beneficiarul autoritar al unei muzici capabilă să îl ridice, prin ea însăși, în trufașe universuri profane, grație exersării exclusive a capabilităților estetice, concomitent cu abandonarea deo-centrismului ce a guvernat manifestarea suverană a funcțiilor etice (: funcțiile suprasensibilă, inițiatică, magică și taumaturgică). După Octavian Nemescu "factorul care a contribuit cel mai mult la degradarea și prăbușirea imaginii sacrale în muzică, în artă, în general, a fost ritualul spectacular și, în cele din urmă, civilizația occidentală care l-a
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
pe care arta o are comună cu religia și filosofia. Prin ea se precizează acel Ceva care este un propriu al artei: reprezentarea în chip sensibil a tot ceea ce este mai înalt pentru om: „...Gândirea pătrunde în profunzimea unei lumi suprasensibile și o opune mai întâi ca pe un dincolo conștiinței nemijlocite și senzației prezente: este libertatea cunoașterii prin gândire care se eliberează pe sine, de acest dincoace numit realitate și mod finit de a fi. /.../Arta înlătură aparența și înșelăciunea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
singura ei formă de manifestare: imuabilitatea. Așa s-a întâmplat în epoca muzicilor primordiale, de sorginte totemică, în cadrul căreia orice manifestare rituală presupunea intransigența regulilor în fața celei mai palide alunecări în excepție. Am putea crede că muzicile primitive, magice, taumaturgice, suprasensibile, erau, într-un anume fel, atinse de dogmatism, căci dogmatismul se caracterizează tocmai prin aceea că nu admite excepții de la regulă, excepția contrazicând-o fundamental pe aceasta din urmă. 2. Excepții care confirmă regula. Bunăoară. în polifonia vocală a Renașterii
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
00!) în care Vlad Vizireanu dirija lucrări de Enescu, Liszt, Beethoven, iar la 19,30 să rămâi în continuare în Sala Mare a Palatului pentru a nu pierde nici un sunet din cele modelate de cuplul Barenboim-Lupu, într-o viziune mozartiană suprasensibilă, care a țintit fără echivoc chiar miezul misterios al Adevărului în Concertul nr. 10 pentru două piane în Mi bemol major, KV 365, și apoi să te lași absorbit de atmosfera spiritualizată a celor Patru piese sacre de Verdi, cărora
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
nivelator statistic al unor fenomene trecătoare. Rezultatul este preschimbarea oricărui proces într-un mecanism, cu eliminarea programatică a noțiunii de organism. Aici Schopenahuer este bucățică ruptă din Kant, la care mecanismul (mechanema e opera de artă care slujește unui scop suprasensibil) e un fenomen care nu-și are scopul în sine (entelehia), în vreme ce organismul e acea stihie guvernată de o entelehie primordială. Un individ, o specie, o națiune sau un fir de iarbă sînt cu precădere organisme, adică entități însuflețite de
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
stranii, muzici, înțelepciuni sincretice, fără ca romanul să renunțe la densitatea și tensiunea acțiunii, nici la ironie și umor. Povestea urmărește aventurile clovnului Kasper Krone, învinuit de evaziune fiscală în Danemarca și amenințat cu deportarea în Spania. Dotat cu un auz suprasensibil, datorită căruia identifică oameni, lucruri și chiar timpul prin tonalitatea lor muzicală, Kasper devine nu doar violonist celebru, ci și meloterapeut, intrând astfel în legătură cu un grup de copii ale căror haruri mistice pot duce la schimbarea realității fizice (un cutremur-potop
Peter Høeg () [Corola-journal/Journalistic/4250_a_5575]
-
e sensibil diferit. Pentru autoarea engleză, în cazul misticii, voința se unește cu emoțiile într-o „dorință febrilă de a transcende lumea sensibilă“, în timp ce în cazul magiei voința se unește cu intelectul într-o „dorință febrilă de a dobândi cunoașterea suprasensibilă“. Pentru filozoful român, resortul fundamental al activității mistice este iubirea, iar al celei magice, voința. La Underhill ele corespund dorinței de iubire, respective celei de cunoaștere. La Ionescu, ambele sunt încercări de cunoaștere metafizică. Nae Ionescu vorbise despre iubire ca
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
2 ianuarie 2005). Uneori materia e adnotată brevilocvent, în înfățișarea sa compactă: "Noaptea trecută nu mi-a plăcut deloc// niciodată materia nu a fost mai urîtă" (21 martie 2006). Alteori ea inspiră nevoia tulburătoare a stabilirii raporturilor dintre sensibil și suprasensibil, operație pe care avea s-o săvîrșească abia Platon. Consemnarea diaristică sugerează în simplitatea-i vag compasională o reverie fiolosofică: "Astăzi 31 martie 2006 o femeie/ din salonul 342 de la Spitalul/ de Urgență nu vroia să moară// cu toate că Moartea/ era
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
conceptul libertății capătă valabilitate și aceste două postulate. Astfel, rațiunea practică este cea care restabilește libertatea, nemurirea și existența lui Dumnezeu, asupra cărora speculația nu găsește suficiente argumente. Însă, nu este vorba de extinderea cunoașterii, prin intelectul categorial, a domeniului suprasensibil, deoarece aceste postulate nu sunt luate ca obiecte de cunoaștere, ci doar, că În lumea ideală realitatea lor este incontestabilă. Conceptul de „metafizică a moravurilor” include În conținutul său atât teoria asupra virtuții, cât și cea a dreptului, aceasta presupunând
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Batamarbar Idomé, Idomeneo Kan, Nicolas Glock, Adolohius, Réné Zuber, Schlemmer, Schriften, Osymandias“. Ce rezultă din aceste ingrediente lexicale? Rezultă o poezie rebarbativ-sentențioasă, incapabilă să intereseze cu adevărat pe cineva: „Kundalini. // anotimp barbar. // perspectivă. Tiamat (om, animal, vegetal, mineral) // stop! / (receptiv, suprasensibil) / mână pe gură. Cortex. / matrice și somn, matrice și somn // muladharachakra // gnostic pasiv, în Rig Veda.“ (Kundalini) Autoarea, un om inteligent și cultivat, are ceva de spus, nu este o impostoare, dar modul ei de a concepe poezia este neinspirat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
filozofiei hermetice o intensă modificare: și-a pierdut virtuțile abstracte și a devenit o prezență concretă, fără de care omul n-ar fi putut să fie gîndit ca mijlocitor între lume și divinitate. Pentru alchimiști, omul e răspîntia dintre elementul divin, suprasensibil, și cel lumesc, sensibil. Altfel spus, omul e centrul universului, iar spațiul trebuie să asculte de această optică. Și atunci, toată miza alchimiștilor este să gîndească omul în niște termeni care să fie spațiali și totodată necontradictorii, în situația în
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
genere o unealtă stîngace a cărei rază de acțiune nu depășește felia vizuală a universului. Cu vorbele nu putem descrie decît ce vedem, și tot ce sare din lumea simțurilor, fie în sens infrasensibil (ca microcosmos cuantic), fie în sens suprasensibil (ca macrocosmos transcendent), iese de sub jurisdicția limbilor intrînd în regatul virtuților matematice. Cine nu respectă granița celor două imperii alunecă în diletantism cu tentă de impostură. Pentru Neculai Andrei, filosofia nu e decît treapta premergătoare de care spiritul a avut
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
în armonie sau în dezacord absolut. Pe parcursul serii (cum mă simțisem rău toată ziua, avînd și oarece dureri) am rămas foarte tăcut și n-am fost în stare să mă pun în evidență în nici un fel. Nu neapărat rușinos sau suprasensibil, ci lipsit de ceva mai mult decît de vitalitate. Două euri: ego-ul, gîndind împreună cu ceilalți - și în răspăr cu ei -, plin de cuvinte potrivite, de idei ciudate și așa mai departe, și alter ego-ul, incapabil să intervină în discuții. O
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
Socrate, Criton, Gorgias, Fedon, Banchetul, Republica, Sofistul, Timaios. Din ele rezidă, în ciuda prezenței aproape continue a lui Socrate, ideea de bază a filosofiei lui Platon, aceea că adevărata realitate o constituie Ideile, cea de frumos, de bine, de adevăr, esențe suprasensibile, imuabile, aflate într-o lume în afara timpului și spațiului, dominate de un principiu suprem, cel al unității în diversitate. Viața lui Platon, ca și a mentorului sau, nu a fost una scurtă, ceea ce semnifică în mod sigur faptul că activitatea
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
dar un nor fără o corabie / nu știm cât face„ Dacă știm că „ unu plus unu fac doi„ și că „opt împățit la opt fac unu„, conform gândirii raționale, o altă matematică ar trebui, poate, descoperită pentru a pătrunde în suprasensibilul care ne fascinează pe noi toți , dar nu avem acces la el în mod logic, rațional, și care este sugerat prin absurdul asociațiilor : „dar un munte împărțit la o capră / nu știm cât face„ nici „eu și cu tine nu
CUNOAȘTERE POETICĂ ÎN „ALTĂ MATEMATICĂ„ DE NICHITA STĂNESCU de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383510_a_384839]
-
pregătire excepțională, voință, concentrare, inspirație și intuiție. Voința autorului a produs o reacție în lanț reactivând bogăția informațională de cunoștințe depozitate în memorie, țintind scopul pe care și l-a propus. Ionel Cionchin pare a fi conectat direct la lumea suprasensibilă, la lumea divină. Intenția Domniei Sale a fost de a reda românilor vechiul blazon de noblețe a propriei lor istorii și pentru aceasta a lucrat conștiincios, cu migală de bijutier, analizând și sintetizând bogăția de fapte și evenimente istorice și toate
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
deplaseze circular în mijlocul scenei) VITTORIO I: Dumnezeu Adevărat sălășluiește în inimă! VITTORIO III: Dar ce este inima, adevărul și viața? O glumă nenorocită, căci după cum spui realitatea a fost obturată de lăcomia omului. Creatură înzestrată cu nemurire. Fiu al CERULUI SUPRASENSIBIL ȘI AL PĂMÂNTULUI INTELIGIBIL se lasă înjosit de propria pasiune. VITTORIO VI: De vină rămâne Șeitan pentru căderea lui Adam. VITTORIO X: Biată creatură fără minte! Șeol n-are nimic de a face cu necazurile omului. Noi ne săpăm propria
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]