8 matches
-
o cunoaștem în urma intuiției sensibile și a investigației empirice, prin știință. Este tot ceea ce dobândim în urma experienței individuale sau colective (precum istoria sau cultura), raportarea la această lume sensibilă făcându-se prin estetică. • în al doilea rând este realitatea experienței suprasenzoriale, lumea ideilor, a formelor pure, o extensie a lumii materiale, de unde prin analiza apriori, aflam adevărul despre lumea sensibilă. Aceasta realitate este formată din spațiu, timp și categorii (conceptele pure ale înțelegerii, precum ideile prototipice simple platoniene asupra lucrurilor, însă
METAFIZICA (1) – „CUNOAŞTEREA” 60X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_1_constantin_popa_1339404393.html [Corola-blog/BlogPost/341975_a_343304]
-
dezvoltând acest sistem complet. Aristotel din Stagira, cel mai important discipol al lui Platon, împarte cu dascălul său titlul de cel mai mare filosof al antichității. Dar în timp ce Platon încercase să elucideze și să explice lucruri din punctul de vedere suprasenzorial al formei, elevul său a preferat să înceapă de la faptele provenite din experiență. Cu excepția acestor trei mari filosofi greci, alte mari școli filosofice grecești cu alți fondatori au fost în antichitate stoicismul, epicurianismul, scepticismul și neoplatonismul. În perioada modernă, (în
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
că voi putea aduce suficient de multe dovezi în acest sens în secțiunea a patra a studiului meu , tipurile de viziuni blakeene pot fi descrise după cum urmează: 1. viziunea simplă: vederea obișnuită, percepția vizuală comună, care nu implică niciun efort suprasenzorial. 2. viziunea dublă: percepție "prin" ochi, nu "cu" ochiul, funcționând pe baza unei substituții fenomenologice; perspectiva antropica asupra fenomenelor, ce transcende decriptarea vizuală elementară. 3. viziunea triplă: codificarea și decodificarea artistică, bazată pe exercițiul imaginației și/sau al inspirației. 4
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
fenomenelor sufletești trebuie pornit de la experiență. Caracterele diferențiate ale sufletului în raport cu corpul pot să fie determinate nu prin mijloace metafizice, ci prin cele proprii științelor naturii. La această concluzie se poate ajunge pe cale empirică și nu prin postularea unei aptitudini suprasenzoriale. Experiența demonstrează că odată cu moartea trupului și dispare sufletul. Sufletul este de natură materială și se deosebește de materia fizică prin finețea sa. Altfel nu poate fi explicată inter-influența dintre suflet si corp. Sufletul este el însuși o materie mai
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
întreaga reflectare mentală își are punctul de plecare în simțuri. Fără simțuri spune el sufletul n-ar fi în stare să simtă nici măcar propria-i existență. Totodată, sufletul reprezintă o forță activă, care se manifestă printr-o serie de reflexe suprasenzoriale. Mai mult, fiecărui simț îi corespund nervi distincți de suport, în care senzațiile se propagă vibrator. Legăturilor senzoriale le corespund legături nervoase, stabilite pe calea circuitelor vibratorii ale nervilor: o concepție care corespunde unei viziuni teoretice (psihologice și fiziologice) apropiate
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spiritual” apărut după o pauză de zece ani de la Femeia și maimuța, autorul reia tema transformării la alt nivel, al omului devenind zeu prin povestea clovnului care descifrează lumea prin sunete și pornește în aventura salvării unor copii cu capacități suprasenzoriale, capabili să schimbe realitatea. Realismul magic al scriiturii aduce laolaltă oameni, haruri stranii, muzici, înțelepciuni sincretice, fără ca romanul să renunțe la densitatea și tensiunea acțiunii, nici la ironie și umor. Povestea urmărește aventurile clovnului Kasper Krone, învinuit de evaziune fiscală
Peter Høeg () [Corola-journal/Journalistic/4250_a_5575]
-
emergența unei afectivități de natură simbolistă, Mariana Filimon nu denunță de regulă pînă la capăt legătura cu un univers dezolant, la rigoare "un pustiu suportabil", al cărui prezent se stinge, ci încearcă a-l recicla inclusiv sub unghiul unei percepții suprasenzoriale. În cuprinsul metamorfozelor pe care le înregistrează fenomenologia naturii, poate fi intuită o osmoză între aparențe și esențe, altfel zis un circuit de semne oculte. În sensul vederilor unui Mircea Eliade, polaritatea între materia scriptică și cea criptică a realului
Un postsimbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7889_a_9214]
-
condițiile de mediu, forma hainei este determinată de caracteristicile personalității și în special de caracteristicile psihice. Forma îmbrăcămintei este influențată de mediul fizic și de condițiile sociale, incluzând relațiile sexuale, costumul, clasele sociale și relațiile religioase, metafizice sau alte relații suprasenzoriale. Nu este numai un mod de acoperire a corpului, ci și un fel de imitație prin care oamenii exprimă unele dintre sentimentele sociale subiective (E. Harms, 1938, 239). Dacă primul mediu al omul preistoric a fost o climă rece, atunci
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]