28 matches
-
morfină în anul 1874 prin acetilarea celor doi radicali hidroxil ai moleculei. Morfina este un agonist opioid complet, a cărui acțiune se localizează la nivel central, cu o oarecare predilecție pentru nucleul arcuat. O mare parte din efectele sale (analgezia supraspinală, euforia, deprimarea marcată a respirației, inhibarea centrului tusei, mioza, dependența fizică, inhibarea motilității digestive - responsabilă de constipație) se datorează în special legării la receptorii µ (miu). Legarea la receptorii k (kappa) determină analgezia de la nivel spinal (mai slabă), disforie, halucinații
Morfină () [Corola-website/Science/301482_a_302811]
-
neuro-reflex sau de coordonare centrală a reflexului de micțiune, manifestat prin micțiuni nocturne involuntare. II.5.11. CONTROLUL REFLEXULUI DE MICȚIUNE Micțiunea este un act reflex spinal sub control vegetativ parasimpatic și somatic, facilitat sau inhibat de numeroși centri nervoși supraspinali, a căror stimulare aferentă determină pe căi eferente impulsuri ce favorizează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrului reflex medular. Reflexul de micțiune este declanșat prin creșterea presiunii intravezicale (10-15 mmHg) până la atingerea pragului micțiunii (400-500 ml
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de creșterea lentă a presiunii intravezicale se transmit la măduva lombară stimulând căile eferente simpatice și determinând inhibarea detrusorului prin receptorii beta-adrenergici, însoțită de activarea sfincterului uretral intern în vederea temporizării micțiunii. Actul reflex al micțiunii are la bază circuitul polineuronal supraspinal produs de creșterea progresivă a presiunii intravezicale și stimularea fibrelor aferente mielinice de tip A-delta de la nivelul vezicii. Activitatea aferentă vezicală intensă activează căile supraspinale bulbo-pontine generatoare de mesaje somatice și vegetative la centrul reflex medular al micțiunii de la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
uretral intern în vederea temporizării micțiunii. Actul reflex al micțiunii are la bază circuitul polineuronal supraspinal produs de creșterea progresivă a presiunii intravezicale și stimularea fibrelor aferente mielinice de tip A-delta de la nivelul vezicii. Activitatea aferentă vezicală intensă activează căile supraspinale bulbo-pontine generatoare de mesaje somatice și vegetative la centrul reflex medular al micțiunii de la nivelul măduvii sacrate (fig. 133). Având la bază reacții vezicale somato-vegetative produse de depășirea capacității de distensie a vezicii urinare, micțiunea este deci sub controlul reflexului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
-se musculaturii sfincterului extern striat, determinând contracția acestuia și temporizarea micțiunii. După începerea micțiunii reflexul se autoîntreține printr-un mecanism de feedback pozitiv, care provoacă contracții din ce în ce mai puternice ale musculaturii vezicale. Ca urmare a integrării impulsurilor aferente în diverși centri supraspinali se transmit pe căi eferente impulsuri care facilitează sau inhibă micțiunea prin influențarea pragului de excitabilitate a centrilor reflecși sacrați. ). La nivel bulbar există centri facilitatori și inhibitori ai micțiunii în formația reticulată bulbară laterală și dorso-mediană. Centrii pontini exercită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt localizați în zona dorso-laterală a substanței cenușii periapeductale, iar cei vezico-relaxanți sunt situați în profunzimea coliculului inferior. În hipotalamus se găsesc, de asemenea, un centru facilitator situat în hipotalamusul posterior și altul inhibitor în hipotalamusul posterior. Influența acestor structuri supraspinale se exercită atât pe căile reticulo-spinale cât și a căilor piramidale. Alți centri supramedulari, cum ar fi nucleii bazali, cerebeloși și corticali sunt implicați pe căi somatice în declanșarea, inhibarea, întreruperea sau oprirea voluntară a micțiunii în orice stadiu al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
receptori opioizi, și anume: Miu, Kappa, Delta, Sigma și Epsilon. 1. Receptorii Miu (cu subtipurile Miu-1 și Miu-2) prezintă afinitate pentru compuși morfinici clasici (morfină, codeină etc.), beta-endorfină și enkefaline. Activarea receptorilor Miu-1 este principala responsabilă de analgezia cu origine supraspinală, în timp ce stimularea receptorilor Miu-2 are ca efect deprimarea ventilației, bradicardie și euforie. Antagoniștii Miu sunt naloxonul, pentozocina și nalbufina, primul prezentând cea mai înaltă selectivitate. Receptorii Miu sunt prezenți atât la nivelul sistemului nervos central (trunchiul cerebral), cât și în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
histologic de detrusor și de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită prin intermediul nervilor rușinoși. In timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică a receptorilor parasimpatici. Aceasta va produce trecerea prin colul vezical a urinei, propulsată de presiunea internă generată de contracția reflexă a detrusorului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
histologic de detrusor și de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită prin intermediul nervilor rușinoși. In timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică a receptorilor parasimpatici. Aceasta va produce trecerea prin colul vezical a urinei, propulsată de presiunea internă generată de contracția reflexă a detrusorului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de medicamente: a) antagoniști puri (morfina și.meperidina); b) antagoniști parțiali (pentazocina). Existența diferitelor substanțe opioide a permis identificarea mai multor tipuri de receptori specifici, a căror acțiune este legată de diverse particularități farmacodinamice: a) Receptori µprin stimulare provoacă analgezia supraspinală, depresie respiratorie, dependență fizică, și caracteristic, senzație de euforie. b) Receptorii K - prin excitare determină analgezia spinală, deprimare respiratorie slabă, mioză și, caracteristic, sedare. c) Receptorii σ - prin acționarea lor se produce stimulare respiratorie și circulatorie, disforie și halucinații. Astfel
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
histologic de detrusor și de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită prin intermediul nervilor rușinoși. In timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică a receptorilor parasimpatici. Aceasta va produce trecerea prin colul vezical a urinei, propulsată de presiunea internă generată de contracția reflexă a detrusorului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
histologic de detrusor și de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită prin intermediul nervilor rușinoși. In timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică a receptorilor parasimpatici. Aceasta va produce trecerea prin colul vezical a urinei, propulsată de presiunea internă generată de contracția reflexă a detrusorului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
antiinflamatoriii nesteroidiene (AINS), analgetice fără proprietăți antiinflamatorii impor-tante, cum ar fi paracetamolul și, mai rar ketamina. Substanțele opioide reprezintă în continuare analgeticele preferate de anesteziști în durerea post-toracotomie. Există numeroase preparate sintetice și semisintetice. Acțiunea lor se realizează la nivel supraspinal și la nivel spinal, pe receptori specifici și, pentru majoritatea analgezia este dependentă de doză, dar există și excepții cum ar fi nalbufina și buprenorfina. Deși administrarea intramusculară a opioizilor este încă extrem de utilizată, există date certe care atestă că
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
dereglare (info)energetică leziunea. Fenomenele inhibitoare Limitează transmisia semnalului și mărimea câmpului receptor al neuronilor nociceptivi la toate nivelele SNC oferind în același timp ținte pentru intervențiile terapeutice. Circuitele inhibitorii acționează atât în cornul dorsal medular (nivel spinal), cât și supraspinal, aceste sisteme fiind puse în funcțiune de impulsurile nociceptive din căile ascendente. Datorită excitării nociceptive, dar și prezenței circuitelor inhibitorii, neuronii fasciculelor ascendente, ca de exemplu cel spinotalamic au atât câmpuri receptoare excitatorii cât și câmpuri inhibitorii. Cea mai puternică
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
neuronilor fasciculului spinotalamic se realizează prin excitarea noxică a pielei în zone separate de câmpul receptiv excitator. O mare parte a fenomenelor inhibitorii persistă după transecția măduvei. Fenomenele ce au punct de plecare din câmpurile receptive inhibitorii depind de circuitele supraspinale probabil, ca acelea responsabile de controlul difuz noxic inhibitor pentru neuronii din cornul dorsal medular. În acest caz inhibiția depinde de activitatea sistemului analgezic endogen. Stimulii viscerali adecvați În condiții experimentale la subiecții oameni și la animale, stimulii mecanici, cum
Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
spinal și chiar din lamina I a cornului posterior și proiectează În nucleul solitar, nucleul medial, formația reticulată laterală, mezencefal și talamus. Tractul conține o importantă componentă peptidergică (neuroni și fibre) ceea ce sugerează existența unei modulări peptidergice ascendente a formațiunilor supraspinale implicate În nocicepție. Leah (1987), arată că 70% din celulele nucleului funiculului dorso-lateral conțin unul din următoarele peptide: SP, VIP, dinorfină (DYN), bombezină. Unii autori opinează că fibre din funiculul dorso-lateral și din cel dorsal anterior trimit impulsurile spinale direct
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de stresul prin stimulare mecanică sau electrică (Watkins și colab.), dar alți autori nu sunt de acord cu această afirmație Întrucât lezarea bilaterală a tractului nu determină modificări la acest tip de analgezie de stres care, susțin ei, este mediată supraspinal (Hayes și colab.). Din cele menționate anterior ca și din alte date din literatură se mai desprinde un aspect, și anume faptul că funiculul dorso-lateral conține atât fibre ascendente (informativ nociceptive), cât și descendente (modulatoare). Fascicolele enumerate se finalizează (indirect
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
strategii construite din sisteme individualizate anatomice și chimice determinate genetic. În 1911 Head și Holmes postulează pentru prima dată noțiunea și conceptul de modulare a durerii, iar În 1954 Hagbarth și Kerr aduc la rândul lor prima dovadă că structuri supraspinale controlează căile ascendente ale durerii. Caipenter și colab., demonstrează În 1965 existența și declanșarea controlului inhibitor descendent al durerii, de către căile transmițătoare ascendente nociceptive. În fine, tot În 1965 Melzack și Wall prezintă cu claritate celebra teorie referitoare la modularea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
descendente corticoși reticulo-spinale asupra etajului medular. Întredeschisă la Începutul mesajului, poarta se Închide, axonii celulelor T nu mai trimit influxuri nervoase către sistemul de acțiune spinotalamic decât depolarizări al căror nivel este mult inferior pragului critic ce antrenează stimularea structurilor supraspinale responsabile ale durerii, În fine, dacă excitația periferică devine potențial dureroasă, ea cointeresează fibrele fine care activează prin terminațiile lor celulele T. Aceleași fibre fine prin colaterale de legătură cu interneuroni, Îi inhibă pe aceștia, Încât tonusul lor inhibitor asupra
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
1989) stimulați de aminoacizii excitatori (AAE) eliberați pe o cale descendent-excitatorie cu origine În NMR În condițiile stimulării nociceptive ascendente, modulează În sens inhibitor tendința de scădere a pragului de excitație a fibrelor aferente senzitive primare favorizată de AAE eliberați supraspinal și ajunși aici pe cale axonală. 2 Capitolul 2. Fiziopatologia artropatiilor cronice și tratamentul farmacologic Date actuale 2.1 Generalități Fibromialgia și durerea cronică musculară (sindromul miofascial) sunt „tremendously difficult conditions to endure” (condiții foarte dificile de Îndurat) [59]. Bolnavii cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
un experiment dublu orb, placebo controlat, la bolnavi cu fibromialgie. Se spune că efectul antidepresiv al Cyclobenzaprinei este minimal, fiind mai des folosită pentru relaxarea musculară obținută În tulburările acute musculo scheletale. Proprietățile relaxante se datorează intervenției medicamentului la nivel supraspinal, unde reduce activitatea motoneuronului eferent, modulând tensiunea musculară. Ce s au așteptat cercetătorii să schimbe cu această terapie, nu a fost foarte clar. S-a Înregistrat o evoluție pozitivă a durerii și calității somnului și s-a urmărit fatigabilitatea. Redoarea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
inhibate și prin activarea unor căi inhibitorii bulbospinale și eliberare de serotonină, noradrenalină și, indirect, opioide endogene. Aferența nociceptivă înspre SNC nu este doar o recepție pasivă ci este subiectul modulării prin plasticitatea medulară și prin influența descendentă de la siturile supraspinale activate de o varietate de semnale din mediu, inclusiv semnalul nociceptiv însuși (acut sau persistent) și stimuli emoționali. Rolul semnificativ al receptorilor NMDA și al producției de NO în sensibilizarea centrală, în hiperalgezie și în durerea cronică a fost demonstrat
Durere () [Corola-website/Science/313574_a_314903]
-
producției de NO în sensibilizarea centrală, în hiperalgezie și în durerea cronică a fost demonstrat în numeroase modele de injurie periferică. S-a dovedit că aferențele nociceptive sunt subiectul unei modulări descendente atât facilitatorie cât și inhibitorie de la sit-uri supraspinale, bulbare. Modularea descendentă de la bulbul rostral ventro-medial pare să contribuie la hiperalgezia observată în țesuturile inflamate, la distanță de locul insultei (hiperalgezie secundară) și implică mecanisme similare celor din măduva spinării (receptori NMDA, producere de NO). Organismul răspunde la cererile
Durere () [Corola-website/Science/313574_a_314903]
-
Combinarea permanentă a factorilor motori cu cei senzoriali conduce la apariția mișcărilor voluntare, la baza cărora se află trei sisteme: sistemul informațional, reprezentat de aferențele senzitivo-senzoriale care intervin în elaborarea deciziei și a schemei de mișcare; sistemul reglator spinal și supraspinal, de legătură cu al treilea sistem, cel efector (Sbenghe, 1987). Ansamblul informațiilor elaborate de analizatori permit dezvoltarea coordonării, prin capacitatea de selecție și combinare a mișcărilor, la care trebuie adăugate orientarea temporo-spațială, diferențierea kinestezică și funcția de echilibru. Evaluarea coordonării
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
27). Există trei sisteme care au rol în producerea mișcărilor coordonate: (Sbenghe, citat de Albu și colab, 2006, p. 21) sistemul informațional reprezentat de aferențele senzitivo-senzoriale ce intervin în elaborarea deciziei și a planului de mișcare; sistemul reglator spinal și supraspinal; sistemul efector (mușchii). Informația vizuală este cea care determină “cucerirea” primelor elemente ale coordonării. Informația chinestezică întregește sfera de cuprindere ceea ce ar conduce la dezvoltarea capacității de coordonare. După Blume (citat de Manno, 1996, p. 140) aptitudinile coordinative se bazează
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]