16 matches
-
VIII sunt perioada limbii galo-romane, la începutul căreia nordul Galiei este cucerit de către tribul germanic al francilor. Acesta își impune puterea politică înființând un regat, dar limba galo-romană o asimilează pe cea a francilor. Totuși, elemente ale acesteia dau un suprastrat viitoarei limbi franceze. Limba galo-romană este fărâmițată în dialecte. Cele din nordul Galiei, sub influența francă, încep să formeze o grupare numită "oïl", iar cele din sud, cu alte trăsături comune, încep să formeze gruparea dialectelor "oc". Din perioada limbii
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
franceze se caracterizează în principal prin preponderența cuvintelor de origine latină, fie moștenite, fie împrumutate după constituirea limbii. Există și un substrat galic, din care au rămas relativ puține cuvinte. În număr ceva mai mare au rămas cuvinte dintr-un suprastrat germanic, din care provin cele mai vechi împrumuturi. În tot cursul istoriei sale, limba franceză s-a îmbogățit cu numeroase cuvinte din limbi foarte diferite, care au intrat în limbă fie direct, fie indirect. Cele mai multe împrumuturi au provenit mai demult
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
VIII sunt perioada limbii galo-romane, la începutul căreia nordul Galiei este cucerit de către tribul germanic al francilor. Acesta își impune puterea politică înființând un regat, dar limba galo-romană o asimilează pe cea a francilor. Totuși, elemente ale acesteia dau un suprastrat viitoarei limbi franceze. Limba galo-romană este fărâmițată în dialecte. Cele din nordul Galiei, sub influența francă, încep să formeze o grupare numită "oïl", iar cele din sud, cu alte trăsături comune, încep să formeze gruparea dialectelor "oc". Din perioada limbii
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
astfel sprijinul populației galo-romane. Numărul francilor este relativ redus (circa 5%) față de cel al galoromanilor și, după o perioadă de bilingvism germano-galo-roman, majoritatea lor adoptă limba populației galo-romane, influențând totuși această limbă în asemenea măsură, încât această influență constituie un suprastrat în formarea limbii franceze. În ceea ce privește fonetismul, din francă se preia, de exemplu, consoana [w] împreună cu un cuvânt ca "werra". Ulterior, această consoană va evolua în [gʷ], apoi în [ɡ]: "werra" > "gwerra" > fr. mod. "guerre" „război”. Și în cuvinte latinești, [v
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
Este posibil ca tot sub influență germanică să fi evoluat din substantivul "om" „om” pronumele nehotărât "on" exprimând și în franceza actuală subiectul nedefinit: "on dit" „se spune”. În lexicul limbii franceze actuale sunt circa 550 de cuvinte uzuale din suprastratul germanic. (În afară de "guerre" și "hache" date mai sus, vezi mai multe exemple în Lexicul limbii franceze, Suprastratul germanic.) Influența francă, ce s-a manifestat numai în jumătatea de nord a Galiei, a contribuit la accentuarea diferențelor dintre dialectele galo-romane din
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
exprimând și în franceza actuală subiectul nedefinit: "on dit" „se spune”. În lexicul limbii franceze actuale sunt circa 550 de cuvinte uzuale din suprastratul germanic. (În afară de "guerre" și "hache" date mai sus, vezi mai multe exemple în Lexicul limbii franceze, Suprastratul germanic.) Influența francă, ce s-a manifestat numai în jumătatea de nord a Galiei, a contribuit la accentuarea diferențelor dintre dialectele galo-romane din nord, cunoscute sub numele de dialecte "oïl", de cele din sud, numite dialecte "oc". Din acestea din
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
se caracterizează în principal prin preponderența cuvintelor de origine latină, fie moștenite, fie împrumutate după constituirea limbii. Există și un substrat galic, din care au rămas relativ puține cuvinte. În număr ceva mai mare au rămas cuvinte dintr-un suprastrat germanic, din care provin cele mai vechi împrumuturi. În tot cursul istoriei sale, limba franceză s-a îmbogățit cu numeroase cuvinte din limbi foarte diferite, care au intrat în limbă fie direct, fie indirect. Cele mai multe împrumuturi au provenit mai demult
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
de vorbire există o mare diferență cantitativă între substantive și celelalte cuvinte. Primele reprezintă 90 % din împrumuturi, pe când verbele 6 %, adjectivele 3 %, adverbele ceva mai puțin de 1 %, iar interjecții sunt numai șase. Cele mai vechi împrumuturi sunt date de suprastratul germanic. Unele cuvinte germanice intraseră deja în latină înainte ca aceasta să pătrundă în Galia și să asimileze limba galilor. Asemenea cuvinte sunt , care a dat în franceză "savon" „săpun”, sau , devenit în franceză "épeautre" „(varietate de) grâu”. Dar suprastratul
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
suprastratul germanic. Unele cuvinte germanice intraseră deja în latină înainte ca aceasta să pătrundă în Galia și să asimileze limba galilor. Asemenea cuvinte sunt , care a dat în franceză "savon" „săpun”, sau , devenit în franceză "épeautre" „(varietate de) grâu”. Dar suprastratul germanic propriu-zis se constituie între secolele al V-lea și al VII-lea d.Hr., când în limba galilor romanizați intră cuvinte din limba francilor, care cuceresc o mare parte din Franța de azi. Influența lor n-a fost destul de
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
amerindiene: "chocolat" „ciocolată”, "cacao", "tomate" „tomată”, "caoutchouc" „cauciuc”, "maïs" „porumb”. Limba portugheză aduce francezei mai puține cuvinte: "caramel", "marmelade", "pintade" „bibilică” (portugheze propriu-zise), "ananas" (cuvânt dintr-o limbă amerindiană din Brazilia). Influența germanică asupra limbii franceze nu se limitează la suprastratul constituit de limba francilor, ci continuă în Evul Mediu cu împrumuturi din alte limbi germanice. În primul rând este vorba de limba vikingilor care ocupă Normandia în secolul al X-lea și sunt asimilați de populația locală, care vorbea o
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
germanice, cele estice - goții, gepizii, vandalii, taifalii, herulii - s-au topit în masa romană din apusul Europei, cei rămași s-au dizolvat treptat în conglomeratul etnic din Romania Orientală. Populațiile germanice vestice, în primul rând francii, alamanii, burgunzii contribuie ca suprastrat la formarea poporului francez. Anglo- saxonii au șansa unei supraviețuiri în Insulele Britanice, unde asimilează masa celto- romană, fiind alimentați până la începutul mileniului al II-lea de populații nord-germanice de pe continent. Toate semințiile germanice ieșite din arealul lor ancestral, dintre
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
raportăm la un fond lingvistic comun care a supraviețuit, sub o anumită formă, până acum. În cazul limbilor vorbite astăzi în Balcani, se remarcă o sumedenie de similarități sintactice, morfologice, idiomatic între română, bulgară, greacă, albaneză (turca jucând rolul de suprastrat). Compatibilitățile lingvistice s-au fundamentat pe realitatea faptului că populațiile care au migrat în peninsulă s-au înrudit îndeaproape. Pe baza acestor similarități s-a vorbit chiar de o unitate lingvistică balcanică. În pofida acestor similitudini, totuși, Balcanii se caracterizează printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
domeniilor înguste în dauna celor largi, ceea ce explică densitatea superioară de înregistrare ce este de așteptat în cazul acestor medii. Mediile perpendiculare cele mai recente se realizează de obicei în structură multistrat. În adevăr, în afara substratului, stratului magnetic activ și suprastratului de protecție al mediilor longitudinale, nu mai este în general nevoie de un strat intermediar între substrat și stratul activ. Acest strat intermediar are atât rolul de a acoperi defectele substratului, care pot influența foarte densa structură de domenii a
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
nașterea imaginii cât și vederea ei. Imagine cu atât mai luminoasă cu cât e profilată pe un fond de spațiu mai întunecat. Aici ceea ce se arată e dedesubt și deasupra totodată, în aceeași imagine care dă vizibilității substratul inaparent și suprastratul manifestării sale. Ca atare, nu două imagini suprapuse, etajate pe niveluri distincte; una e condiția de posibilitate a celeilalte, comunică una pentru și prin alta. Dacă lumina lumii, cea care pune lucrurile în vizibilitatea lor sensibilă, desface această imagine biunitară
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
termen cam ibrid, compus dintr-o vorba latină și o vorbă greacă, îmbrățișează totalitatea științelor sociale: istoria, dreptul, statistică, economia politică etc., căutând legile după câri se manifestă natura umana în societate. Rezultând din preexistința tuturor celorlalte științe, fiind un suprastrat al biologiei, după cum însăși biologia este un suprastrat al chimiei, sociologia s-a nascut după toate celelalte, corespunzând în seria de evoluțiune anume secolului nostru. Cu atat mai adevărat se poate zice această despre filologia comparativa, cea mai socială din
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și o vorbă greacă, îmbrățișează totalitatea științelor sociale: istoria, dreptul, statistică, economia politică etc., căutând legile după câri se manifestă natura umana în societate. Rezultând din preexistința tuturor celorlalte științe, fiind un suprastrat al biologiei, după cum însăși biologia este un suprastrat al chimiei, sociologia s-a nascut după toate celelalte, corespunzând în seria de evoluțiune anume secolului nostru. Cu atat mai adevărat se poate zice această despre filologia comparativa, cea mai socială din complexul științelor sociologice, căci nemic mai social că
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]