111 matches
-
învățămîntului. Numerotarea anilor de studiu fiind schimbată după modelul sovietic, Cazimir trece dintr-a V-a într-a IX-a. Iată-l scriind, sub noile îndrumări, în caietul de lucrări la limba română (1948-1949): Se știe că literatura, ca formă suprastructurală, nu este altceva decît reflexul structurii social-economice. Cunoscînd acest lucru și aspectul societății din secolul al XVII-lea, cu clasele în care era împărțită, ne putem da seama că cronicarii " în mod mai mult sau mai puțin conștient " se găseau
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
profundă cunoaștere de sine, reflectările aplicative ale tuturor prescripțiilor pe care inteligența le extrage din corpusul normativ etic, arătând că dexteritatea neutră a întreprinderilor adaptative individuale trebuie dublată de o intensă participație spirituală (de o constant-implicată «asistare» a unei transcendențe suprastructurale). Ele definesc istoricitatea mijlocită rațional a persoanei și traduc în categorii sintetice ale temporalității regularitatea imuabilă a doctrinei generale. Ele reflectă, astfel, în disciplina autoimpusă, mesajul încriptat al pildei abstracte și reconfirmă perseverent virtutea unanim binefăcătoare a libertății luminate de
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
scufundă în rădăcinile filosofice crociene ale filosofiei spiritului, pentru a remodelă marxismul. De la Croce, Gramsci preia intrumentele necesare pentru a depăși viziunea îngustă a raportului dintre structura și suprastructura impusă de viziunea marxista determinista de inspirație pozitivista, care concepea nivelul suprastructural că un simplu reflex, deformat, a proceselor de natură exclusiv economice. În același timp, la momentul în care Gramsci preia și analizează elementele crociene, le supune unei acțiuni critice profunde: el îi impută lui Croce că, în loc să considere că interpretul
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de aceea nici nu mai e nevoie pentru editorialistul iresponsabil de un adresant, de un cititor de masă, și nici de Luminarea Poporului, complet absurdă în acest postmodernism, brand artificial cu prea multe euri, care este românesc și optzecist, adică suprastructural - emanația armonică a cărții filozofului Mihai Drăgănescu, „A doua revoluție industrială. Microelectronica, automatica, informatica - factori determinanți”, Ed Tehnică, 1980, prefațată deci optzecist de profesorul Valter Roman și citită de dl Ion Iliescu, anume consensul compromisului privind a nu încremeni în
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
DE CONSTITUIRE A MITTELEUROPEI ÎN EPOCA RĂZBOIULUI CRIMEII Procesul inegal și relativ rapid de dezvoltare economică și social-politică a țărilor germane în deceniile IV-VII ale veacului al XIX-lea a avut un reflex excepțional de puternic și variat pe plan suprastructural. Dezvoltarea burgheziei și a proletariatului, formarea pieței naționale unice, căile de realizare a unității naționale a poporului german, politica economică față de țările mai avansate (Anglia și Franța), ca și față de cele mai înapoiate (țările balcanice, de pildă), expansiunea economică pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care-și trăgea sursele gândirii din concepții mai înaintate și, neîndoielnic, mai realiste, beneficiind de o înțelegere mai largă și mai profundă a istoriei. După cum bine s-a spus, A. D. Xenopol avea comun cu Junimea recunoașterea faptului că formele noastre suprastructurale au fost adoptate prin import, dar de aici încolo totul îi despărțea: „[...] nu introducerea principiilor celor mari de viață a timpurilor moderne este cauza mai adîncă a tulburărilor vieții noastre publice, ci împrumutarea formelor și legilor speciale sub care acele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a rezistenței față de străini; c) perpetuarea sistemului social. Pentru Cioran (1990: 119-120): "În locul comunității organice, cristalizate substanțial, pe care ne-o oferă existența statică a formelor primare sau aurorale de cultură, se înalță dinamismul și mobilitatea formelor de cultură derivate, suprastructurale, complexe, fiindcă încoronează sau amurgesc procese de cultură. Comunitatea este expresia directă și originară a unei existențe naționale, este leagănul sufletului național, în deosebire de existența de masă caracterizată de predominarea elementului social și, numai în nu știu al câtelea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
un anumit caracter - configurația lor determină un anumit tip de organizare a muncii. • Relațiile de producție reprezintă totalitatea relațiilor sociale care se stabilesc între oameni în procesul de producere a bunurilor materiale și în cel de distribuire a acestora. • Instituțiile suprastructurale: sistemul instituțiilor politice, juridice, morale, religioase care reglementează toate relațiile sociale. • Ideologia ca ansamblu al concepțiilor, teoriilor, explicațiilor pe care oamenii ce trăiesc în respectiva colectivitate și le elaborează despre organizarea vieții lor sociale. Aceste patru mari elemente componente ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
structurale stabile, coerente, conform unei legi structurale care ar putea primi următoarea formulare: relațiile de producție se constituie în funcție de nivelul și caracterul forțelor de producție; un anumit tip de relații de producție (baza economică) generează un anumit tip de instituții suprastructurale și ideologice. Marile tipuri de organizare socială (formațiunile sociale) reprezintă tocmai asemenea configurații structurale stabile: comuna primitivă, sclavagismul, capitalismul, socialismul. Analiza dinamicii sistemului. Elementele componente ale unui sistem interacționează multiplu; relațiile cauzale simple sunt înlocuite cu o cauzalitate multiplă, circulară
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cuprinde în el o indicație asupra organizării întregii societăți. În al doilea rând, fenomenul economic are o anumită independență relativă, în virtutea căreia, în anumite condiții, poate fi analizat făcându-se abstracție de influența celorlalte sfere ale vieții sociale. Dimpotrivă, fenomenele suprastructurale nu pot fi analizate dacă nu se pornește de la baza materială care le dă profilul lor ultim. Desigur, se pot face analize în sine ale fenomenului politic, juridic, filosofic etc., dar dacă este vorba de o analiză adâncă, suficient de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
începutul acestui mileniu. Dreptul internațional și relațiile internaționale nu sunt și nu pot fi două sisteme autistice; ele comunică și se influențează reciproc. Desigur, determinant rămâne nivelul structural, cel al relațiilor internaționale, dreptul internațional ca ansamblu normativ fiind un nivel suprastructural, ce reflectă modificările petrecute în relațiile dintre state. El nu are, însă, un caracter strict pasiv, de "fotografiere" a ceea ce se petrece în mediul internațional. Se accentuează tot mai mult rolul său de instrument, de factor al schimbării pentru relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
instituții importante, pe care organizațiile și instituțiile consacrate nu ar face decît să le colecționeze și să clădească pe baza lor o întreagă și inutilă suprastructură. Raționalitatea agenților economiei apare deci între determinantele de bază ale fenomenului econo-mic, entitățile colective suprastructurale putînd fi reduse la relațiile interindividualc care le structurează. Astfel, instituționalismul nu ne mai a-pare ca o doctrină de mare consistență și pro-funzime, ci ca una mai puțin coerentă, dezvoltată doar ca o replică la teoria neoclasică dominantă, o
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
normelor la argou, sport rezervat masculilor de la filologie), jargo-năucirea proliferează, spre groaza candidaților la examene de grad (didactic, pentru altele există specialiști), care trec întru-un deceniu și jumătate, durata dintre "def" și ultima treaptă) de la gramatica structurală la cea suprastructurală pentru a ajunge la farmecul inefabil al contrastivismului, cu o scăldare prin teoria "actelor de limbaj" și alte minuni pe care titularii de curs le vor fi uitat când vor trece la ultimul "chic" parizian în domeniu. Pe acest background
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
stăpâniri (ori numai dominații) străine o etapă istorică regenerativă, hotărâtoare pentru destinul lor, etapă al cărei ferment în planul bazei economice l-a constituit progresul tehnic, în limitele îngăduite de coordonatele specifice de dezvoltare ale societății românești, iar în cel suprastructural, neîndoielnic, afirmarea și emergența ideii naționale, care s-a și impus ca dominantă asupra întregului veac, la scară continentală. Prefacerile multiple, de natură economică, socială, demografică și spirituală, care au însoțit și ilustrat tranziția de la iluminism la romantism, pe fundalul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
celuilalt ce lezează persoana umană implică procese cu magistrați și avocați, care nu fac servicii în mod gratuit, ci cu "onorarii" și alte influențe, asigurate doar de un om potent, cu venituri dobândite prin respectarea condițiilor juridico-morale. Construcția economico-socială și suprastructurală, care să conducă în final la siguranța civilă a fiecărei persoane, rezultă din modernizarea realizată de civilizația occidentală prin industrializarea tot mai extinsă și accelerată, îmbinată și cu multe tehnici pentru inducerea în eroare și înșelarea contractantului. Obiectele de patrimoniu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
repeta. Dar, probabil, va trebui să urcăm și o altă Golgotă. Capitolul 6 De la vechile la noile configurări continentale Reconfigurarea Europei "Configurările" sunt programe și operații curente acum, după ce ne-au invadat PC-urile în necontenite modernizări infra-(hard) și suprastructurale (soft). Configurările sociale însă nu rezultă numai din calculele realizate cu anumite programe instalate pe diferite ansamblări de cip-uri, ci implică decizii individuale și de grup, condiționate de mulți factori subiectivi, raționali și neraționali, care se regăsesc apoi în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Scopul final, precizat de modificările legislative din 2007, este de a "asigura o participare cât mai largă din partea cetățenilor la viața democratică a Uniunii Europene"70. În practică, funcțiile îndeplinite de aceste partide pot fi împărțite în două categorii: acelea suprastructurale, pe care le îndeplinesc față de partidele naționale ce le sunt membre, și cele infrastructurale, pe care le îndeplinesc în sânul sistemului decizional european 71. Funcțiile structurale pot fi foarte bine puse în lumină dacă analizăm relația dintre partidele politice europene
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
al dezvoltării ulterioare a orașelor din Moldova și nu numai. În cazul Bacăului, dezvoltarea sectorului industrial a sporit funcția economică a orașului în cadrul economiei regionale și chiar naționale. Dincolo de acest fapt, efectele pozitive s-au făcut resimțite atât pe plan suprastructural, cât și în ceea ce privește evoluția demografiei urbane. Pe de o parte, se poate constata folosirea tot mai frecventă a mașinilor și a mâinii de lucru calificată și, pe de altă parte, dovadă a legăturilor strânse existente între industrializare și evoluția demografică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de analiză. (1991: 4) În ceea ce privește tratamentul cognitiv al textelor, numeroase cercetări oferă un model al procesului de înțelegere și de producție, făcându-se referire la scheme textuale prototipice, definite ca "reprezentări, elaborate progresiv de către subiecți pe parcursul evoluției lor, ale proprietăților suprastructurale ale textelor canonice recunoscute în propriul spațiu cultural și adesea numite în limba respectivă" (Brassart 1991: 300). Stăpânirea acestor reprezentări schematice prototipice pare să aibă consecințe directe asupra stocajului de informații procesate în faza de înțelegere și asupra activității de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este analiza focalizată de Erol Kulahci asupra Partidului Socialiștilor Europeni. Autorul urmărește relația PSE cu Internaționala Socialistă și cu partidele membre, primirea în rîndurile sale a unor partide social-democrate foste comuniste din Italia și din estul Europei, dezvoltarea funcțiilor sale suprastructurale și infrastructurale, dar și limitele lor. Erol Kulahci constată judicios că PSE poate prezenta o viziune și politici comune, dar se confruntă cu dificultăți considerabile în aplicarea lor, căci partidele membre își conservă puterea națională și promovează interesul național. Cartea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
european și chiar internațional (b); sînt dotate cu o structură supranațională care le permite acestor actori partinici să stabilească legături reticulare și să interacționeze încercînd să păstreze contactul, ba chiar să coopereze (c) pentru a îndeplini o serie de funcții suprastructurale într-o Europă cu niveluri multiple. Dezvoltarea lor depinde în special de procesul de integrare europeană, precum și de cadrul partinic național. Constituind o prelungire a constatărilor literaturii despre europartide, această definiție permite prezentarea FEP mai mult ca actori decît ca
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
actorii partinici care le compun. De cealaltă, pot fi privite ca infrastructuri în raport cu cadrul instituțional al CE. Pentru ceea ce ne preocupă, reiese că putem prelungi această constatare distingînd în scop analitic două tipuri de funcții ale europartidelor. Tabel privind funcțiile suprastructurale și infrastructurale ale europartidelor și rolurile specifice asumate Funcții suprastructurale Consultarea și coordonarea Europenizarea și familiarizarea Legitimarea ș.a. Funcții infrastructurale Funcțiile electorale Controlul politic 2.3.3.1. Funcțiile suprastructurale Partidele europene îndeplinesc o serie de funcții față de partidele lor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
ca infrastructuri în raport cu cadrul instituțional al CE. Pentru ceea ce ne preocupă, reiese că putem prelungi această constatare distingînd în scop analitic două tipuri de funcții ale europartidelor. Tabel privind funcțiile suprastructurale și infrastructurale ale europartidelor și rolurile specifice asumate Funcții suprastructurale Consultarea și coordonarea Europenizarea și familiarizarea Legitimarea ș.a. Funcții infrastructurale Funcțiile electorale Controlul politic 2.3.3.1. Funcțiile suprastructurale Partidele europene îndeplinesc o serie de funcții față de partidele lor naționale, ceea ce poate, ca urmare, să aibă incidență asupra sistemelor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
analitic două tipuri de funcții ale europartidelor. Tabel privind funcțiile suprastructurale și infrastructurale ale europartidelor și rolurile specifice asumate Funcții suprastructurale Consultarea și coordonarea Europenizarea și familiarizarea Legitimarea ș.a. Funcții infrastructurale Funcțiile electorale Controlul politic 2.3.3.1. Funcțiile suprastructurale Partidele europene îndeplinesc o serie de funcții față de partidele lor naționale, ceea ce poate, ca urmare, să aibă incidență asupra sistemelor politice naționale respective. Este vorba despre europenizare, familiarizare și legitimare (și democratizare). 2.3.3.1.1. Europenizarea și familiarizarea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
a patra fază, cea a post-extinderii sau a regularizării: partidele politice din țările central și est-europene care au devenit membre ale UE se vor afla într-o fază de normalizare care le va permite să se concentreze asupra altor probleme suprastructurale (europenizarea și familiarizarea) și infrastructurale (alegerile europene și controlul politic la nivel european). 2.3.3.2. Funcțiile infrastructurale În al doilea rînd, FEP joacă un rol important în raport cu sistemul politic european 155. Funcțiile pe care încearcă să le îndeplinească
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]