203 matches
-
apoi într-o secție specială cu chimicale, pe urmă trece..." Pe de altă parte, Ana este genială și pe teren abstract. Nu doar dexteritatea și motricitatea ei fină sunt excepționale, ea reușește să învețe, cu o motivație cognitivă și voință supraumană. Fiind săracă, cu un copil, simțea totuși că își poate depăși condiția inferioară prin exercițiu spiritual. Ana este exemplu viu în contestarea ideii că femeile nu au geniu. Femeia comunistă a cărei absolută realizare morală și estetică este Ana Roșculeț
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
produsele lor snoabe și cancerigene "Rafinate" pe naiba! "Superioare" pe naiba! De aia 30% dintre americani Se pocăiesc când beau fortrans și bariu pentru colonoscopie și mărturisesc anual ca la spovedanie: "Moartea noastră vine din colon!" Branula În lumea aceasta supraumană mai aproape de cer Cu câtă spaimă de moarte încape într-o inimă largă de om Toți au branulele la vedere înfipte în vene Verzi albastre și roșii fixate pe brațe cu leucoplast Peste smocuri mici de vată îmbibate cu sânge
Profeția organică by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Imaginative/6821_a_8146]
-
Coșmarul în care e prins acum PSD-ul e răzbunarea aroganței și-a lipsei minime de interes față de oameni. E răzbunarea căpșunarilor, e răzbunarea "producătoarelor" de prin Italia, Franța, Anglia, Spania, e răzbunarea românilor care muncesc în construcții la temperaturi supraumane în Israel, e răzbunarea tuturor celor care nu au mai avut răbdare să le rezolve partidul-uger problemele existenței. E și răzbunarea unui tineret care se vede batjocorit înainte de a intra în viață. E răzbunarea specialiștilor, masteranzilor și doctorilor întorși de la
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
a părut neverosimilă, iar Istoria... sa bănuită de fals: pentru ca cineva să prevadă în 1930 cum urma să evolueze situația Germaniei, a Europei și a lumii în deceniul următor, ar fi trebuit să fie, nu-i așa?, înzestrat cu virtuți supraumane. Nu cumva manuscrisul fusese refăcut, rearanjat după război, în așa fel încît previziunile să pară și mai spectaculoase? A fost nevoie de un studiu atent al hîrtiei și al cernelii pentru ca îndoiala să se risipească: manuscrisul era perfect autentic, fusese
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
de Mariana Macri și Dorin-Liviu Bîtfoi, prefață de D.-L. Bîtfoi, Ed. Compania, 2005), eul narator este hipertrofiat, are Natura "sclavă" la picioarele lui. El este un medium al soarelui, care vorbește prin intermediul său oamenilor, și dovedește o capacitate comprehensivă supraumană, de ființă seculară: "rostul acesta eu l-am pătruns de veacuri" (Tratat practic și teoretic despre soare). Naratorul se identifică cu "Duhul" și cu "singura comoară" (Duh). De undeva reiese că este foarte tânăr ori așa se crede și are
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
prozator muntean din tradiția Anton Pann, Ion Ghica, Mateiu Ion Caragiale, cu o limbă suculentă și de mare forță epică. A tot publicat, apoi, an de an cîte un roman. Devenisem buni prieteni și îi urmăream, cu mîndrie, efortul aproape suprauman. Era rău bolnav de inimă și de un reumatism poliarticular, combinat cu o artrită degenerativă. Practic nu prea putea să stea pe scaun mai mult de cîteva ore și artrita nu-l lăsa să-și țină pixul în mînă, provocîndu-i
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
foi scrise mărunt de mână, fotografii, câteva casete audio, CD-uri, dischete PC și o casetă TV-VHS. Eram entuziasmat și totodată uluit. Toate se referau la modalități de contactare și comunicare între diferite tipuri de lumi (umane, transcendentale, subumane, energetice, supraumane, multidimensionale, astrale, atemporale, spirituale, etc). Am luat legătura telefonică cu secretara mea pentru a contacta urgent triajul spitalului în scopul identificării adresei lui nea Tudor și așteptam nerăbdător să conversez cu acesta. Cam într-o oră, folosind o mașină cu
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
luminii am văzut pe masă trei plicuri mari, unul galben, unul albastru și unul negru, care erau cheia pătrunderii în universul spiritual și transcendental, interdimensional, atemporal sau altfel spus, calea comunicării între entitățile universurilor paralele și intangibile ale imensității spirituale supraumane. Eram ființa universală aleasă pentru asigurarea echilibrului între multiplele planuri existențiale ale cunoașterii. Înțelesesem. Eram o minusculă antenă de emisie-recepție al unui minuscul releu informațional ce făcea parte integrantă dintr-un nod de comunicație interspațială dintre lumi și care accesam
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
evitate. Și totuși, mișcările de reformă, schimbările spectaculoase de filosofie a procesului de învățământ, spectaculoase cel puțin în intenție, inițiativele (controversate) care au urmărit sincronizarea didacticii românești cu aceea occidentală, toate acestea n-au fost emanațiile impersonale ale vreunei voințe supraumane. Și n-au fost nici decizii eminamente politice. Un grup de oameni le-a gândit, le-a discutat și le-a propus, asigurând astfel o coerență la nivel conceptual între componentele sistemului de învățământ. Consiliul Național pentru Curriculum funcționează din
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
presa românească vulgaritatea fără perdea face, în acest moment, un joc nu doar cinic, dar și periculos. în loc să atragă atenția românilor mai puțin informați asupra primejdiei mortale în care ne aflăm, titanul din Găești face pe niznaiul și, cu eforturi supraumane, practică tehnica "adormirii vigilenței". Ion Cristoiu nu e atât de prost încât să nu cunoască forța presei într-o țară democrată. Cu toate acestea, el se dedă la o diversiune de cea mai joasă speță: după ce afirmă că articolele din
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
stau să-l interpretez!) și, în loc de la revedere, rostește cu o voce ceva mai întremată, astfel încât, de data asta, disting clar toate cuvintele: — Totuși, mă bucur că ai venit, în fine, la mine. Apoi, regăsindu-și absolut inexplicabil vigoarea cumva supraumană de altădată îmi spune și ultima pagină a poveștii. E o secvență scurtă, în reluare. N-are decât rolul să aducă povestea la sfârșit, totuna aici cu începutul. Profesorul adoarme iar. Acolo, în fotoliu.Și motanul cel negru, la fel
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
din întuneric/De ce nu dorești/ Să te scalzi în lumină// Războiul deschide în mine/pleoapa/milioanelor de fețe căzute//Ce așezi acolo/ce ridici/de sânge mânjit//Așez cuvintele/vremurile le înalț/ Ce mult mai durează/munca ta/neînsorită//E suprauman/să respingi/o lacrimă. La fel și în poemul închinat Prietenului mort, Rózewicz avertiza că El nu mai este „omul care a fost”. Se pare că printre contemporani, poezia Salvat a avut un ecou așa de mare încât viitorul laureat
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
îi definește adevărata natură”. Dintotdeauna moartea programatică produce dezastre implacabile în poezie. S-a mai petrecut unul în aceste zile. Amor 1944 Despuiați dezarmați buze pe buze cu ochii larg deschiși ascultând am plutit prin marea de lacrimi și sânge Suprauman Ceea ce făurești e scos din întuneric De ce nu dorești Să te scalzi în lumină Războiul deschide în mine pleoapa milioanelor de fețe căzute Ce așezi acolo ce ridici de sânge mânjit Așez cuvintele vremurile le înalț Ce mult mai durează
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
din întuneric De ce nu dorești Să te scalzi în lumină Războiul deschide în mine pleoapa milioanelor de fețe căzute Ce așezi acolo ce ridici de sânge mânjit Așez cuvintele vremurile le înalț Ce mult mai durează munca ta neînsorită E suprauman să respingi o lacrimă Tata Prin inimă-mi trece Tatăl gârbovit Care în viața lui n-a economisit n-a adunat bob cu bob casă nu și-a cumpărat nici ceas de aur avere nu și-a agonisit A trăit
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]
-
Evenimente perfecte fără bătaie de cap Cu toții iubim evenimentele reușite, dar atunci când vine vorba să le și organizăm vom da puțin înapoi pentru că știm că acest lucru nu este chiar floare la ureche. Organizarea unui eveniment implică o capacitate aproape supraumana de a administra zeci de aspecte diferite în același timp, relații solide cu furnizori de tot felul, timp investit și multe altele. De ce, atunci, să nu apelezi la o firmă de organizări evenimente cu experiență precum Fortuna Evenimente, care poate
Fortuna Evenimente organizare team building [Corola-blog/BlogPost/99064_a_100356]
-
o lume a tăcerii. Fereastra presupune gălăgie, sărbătoare, carnaval. Și, în peretele alb, vedeam fereastra, spărgătoarea geometriei. (Terra incognita) Fereastra este o ieșire din oglindă, o deschidere spre lumea cu adevărat sensibilă, o recuperare, regăsire, o trecere spre uman și suprauman (în timp ce oglinda coboară în infra-uman). Fereastra este un drum spre singular. Am notat deja teama de Unul, angoasă și idiosincrasie ce stăruie în scrierile lui Emil Botta. Dar această teamă de Unul este și dorul de el (Sehnsucht). Misteriosul dor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
acolo în așteptare așteptare fără obiect dincolo de bine și rău, gustând când lumină, când umbră, totul joc, totul amiază. Și dintr-odată, Unul a devenit Doi și Zarathustra se afla în fața mea". Also Sprach Zarathustra este evanghelia depășirii umanului, a Supraumanului, aici pe pământ, căci "omul este creatura care nu există decât pentru a se depăși". Filozofia poetică a lui Nietzsche este cea a unui intelect "eroic", care planează luând pe aripile sale Viața, Natura, ridicându-le la un Da absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
este prietenia. La anticii greci, măreția tragicului consta în înfruntarea dintre om și cer, omul fiind convins de injustiția unor zei capricioși și vicioși. Ieșirea cathartică era eroismul demnității umane, a suferinței omului agresat de nedreptatea divină. Era un mod suprauman de afirmare a umanului. Pentru ca omul să fie creat și să fie creator, a fost necesară suferința lui Prometeu. Este o profundă pătimire încercarea de a repara nereușita creație. Această pătimire superioară este creația artistică umană, pe care omul o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
începe don Fulgencio să gândească la asta, de cu noaptea și pe bâjbâite, odihnindu-și capul pe pernă împreună cu doña Edelmira, soția sa, se cufundă în somnul apăsător de atâtea grave meditații. Pe bună dreptate se numește filosofia sa ritmică, supraumană. Resimte o sfântă ură, un odium philosophicum, pentru simțul comun, despre care zice: "Simțul comun? La bucătărie!" și când ajunge la urechile sale acest stupid sfat conform căruia este o oală de greieri capul său, își recită acest fragment poetic
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
fi valabil, trebuie musai să fie impersonal. Marea problemă este că, în filozofie cel puțin, nu există adevăruri impersonale. Ca un adevăr să fie impersonal ar trebui să înceteze să mai reprezinte un punct de vedere, devenind în schimb optica supraumană a ochiului lui Dumnezeu. Din păcate, nu s-a născut încă filozofia în ale cărei rînduri adevărurile să cadă din cerul neomenesc al perspectivei divine. Din acest motiv, nici un adevăr filozofic nu poate fi desprins de numele autorului care l-
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
paranoica lui convingere că lungul și absurdul prizonierat în temnița de la Chateau d'If îi dă dreptul să se considere la fel de atotputernic precum Dumnezeu. Patima bătrânului căpitan din Mercure este doar morbidă. Iar mimetismul transformă romanticul în romanțios și dă supraumanului nobil și emoționant din romanul lui Dumas un aspect subuman trivial și demn de plâns.
Nu tot ce se repetă semnifică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6268_a_7593]
-
E incredibil cât de multe lucruri a putut să facă, într-un an de complet imobilism, Tony Judt. Simpla lor enumerare te duce la gândul că te afli în fața unui sănătos închipuit, a cuiva care a reușit, printr-o voință supraumană, să depășească precara condiție a omului înfrânt de boală. Nici un lamento, nici un acces de autocompasiune, nici o cădere sub standardele demnității umane nu răzbat din cumplitul război dus cu această formă lentă a morții. Scriitorul e însă mereu la datorie, gata
Memorii de dincolo de mormânt (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5314_a_6639]
-
gură. Un raport ca acela al lui Kazantzakis, Infernul tandreței traversat de Alain Bosquet, refacerea de sine a lui Canetti, cel din jurnal, sunt tot atâtea tentative de a impune individul, cu toate meandrele sensibilității și gândirii, deasupra oricăror rațiuni supraumane. Atracția vine și din ispita pe care o lansează, cu o dispensă de bună purtare. Genul autobiografic, cu toate speciile lui, scoate cheia din broască și te invită să privești. Privitul prin gaura cheii e una dintre vechile îndeletniciri omenești
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
desigur. Iar creștinismul ce altceva înseamnă dacă nu o confirmare a miracolului, o validare a ideii de supranatural. Ca europeni și creștini, noi ascultăm de puterea divină și credem în viața veșnică, noi admitem existența unei instanțe supreme invizibile și supraumane. Prin urmare, încă o dată, adevăratul realism nu are cum să ocolească zona aceasta a „imposibilului”, calificată așa după regulile unei minți limitate, restrictive. În fine, se cade să ne întrebăm, chiar e dator romancierul, atunci când reface, în romanul său, lumea
Singurătatea autorului de romane by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/4668_a_5993]
-
la secole după moartea noastră”. Pietro fusese singurul ce descifrase corect imaginea, ghicind totodată semnificația adevărată a conjuncției, adică plasarea ei în viitor. El dedusese astfel sfârșitul inexorabil al civilizației florentine așa cum o creaseră Medici și Academia Platonică. Evenimentele - realitate supraumană, decisă de destin (fatum), nu pot fi deturnate, iar planetele simbolizează acest lucru. Ironia, umorul au și ele rolul lor, precum se vede iarăși în finalul dominat de râsul lui d’Altavilla, pe marginea pariului pierdut de Amerigo Vespucci. Prezența
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]