495 matches
-
O să desenezi? I-am spus că nu asta convenisem cu căpitanul Blay și că aveam instrucțiuni s-o desenez vlăguită în pat, foarte palidă și inspirînd fumul toxic care ieșea din coșul uzinei. - Și cu cercăne mari și cu fața suptă și ca o sperietoare! " m-a întrerupt ea, îmbufnată din nou. O biată tuberculoasă, gata să dea ortul popii. Ei bine, nu! - Nu-i vorba de asta " i-am zis ca s-o încurajez. Pari deja aproape vindecată. Ce mai
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
în urma unei Sedințe a Academiei Române - e dusă de N. Iorga, N. Crevedia, N. Georgescu-Cocoș, O. Goga sau I. Al. Brătescu-Voinești: În adevăr, de vreo câtăva vreme piața literară este inundată de un număr enorm de scrieri de o pornografie revoltătoare. Supt pretext de romane se publică povestiri lipsite de orice valoare literară, dar pline de scene care zugrăvesc situații și atitudini ca acelea pe care le reprezintă fotografiile ce se vând pe sub ascuns, în localurile de noapte, clienților cu mintea înjumătățită
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
inima/ dihonia roșie, fără chip/ cu ochii nu vezi, cu limba n-atingi/ sexul galben al nopții/ cîndva te-am cunoscut printre filele acestea/ chiar înainte de a le da eu însumi foc în alexandria/ cititor orb sînt acum cu pîntecul supt/ pe pieptul meu dezgolit/ un deget arătător/ fără mînă". Parafrazînd o formulă celebră, am putea afirma că Vasile Dan e un poet care adoră copilăria ca pe-un centru absolut cu circumferința nicăieri. n Vasile Dan: carte vie, Ed. Mirador
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
jungla aia a unui turn Babel, unde s-au încurcat limbile colcăind și sfîrîind într-o putoare de hală de sortat gunoaie. Coborî în adîncuri, spre fundul pămîntului și mai departe, printre figuri duse, de toate neamurile, culorile și rasele, supte, întunecate, îndîrjite, sălbăticite în acel iad unde nu era milă, iertare și împăcare și unde fiecare se alia cu fiecare împotriva tuturor și toți se uneau spre a unelti împotriva fiecăruia - egipteni, irakieni, etiopieni, estonieni, lituanieni, turci, chinezi, kosovari, sîrbi
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
organele dar nimic nu se deschide în ascuns nici măcar un por nici măcar ușa atunci când e întuneric și gura ta gândește la rodii iată prada mea cu sânge de rodie iar eu îmi mestec opera sârguincios politicos cafea cu rom buzele supte ca niște baloane dezumflate crețe roșii ochii tăi sunt ciudați experimentăm plăcerea de a-l citi pe jaques prevert ceea ce vreau să-ți spun este că se lasă peste oraș noaptea cu aripi puternice înfipte ca niște gâturi de argint
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
vechiului. Ierarhii, mită, bursa neagră... Dar au scăpat de meticulozitatea nemțească. Întâlnirea cu foștii torționari (previzibilă) e redată în linii sobre. Nu îi culpabilizează, din contră, parcă o tristețe nedefinită plutește printre rânduri: "Erau îmbrăcați în zdrențe decolorate... Aveau fețe supte, năuce, sălbăticite: obișnuiți să trăiască, să acționeze, să lupte după schemele rigide ale autorității, reazem și hrană pentru ei, se treziseră deodată neputincioși... Erau goliți și inerți, ca frunzele moarte, îngrămădite de vânt în unghere ferite...". Le refuză pâinea nu
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
pictorului; mama lor, încă suferindă, continua să nu se arate. Am fost introduși în camera unde se afla Țuculescu și lăsați singuri cu el. Ne-a primit cu căldură, bucuros să ne vadă. Ședea pe pat, foarte slăbit, cu fața suptă, cu obrajii emaciați, cu ochii febrili, arzători. Căpătase un chip de o rară frumusețe, uimitor de spiritualizat. Avea o expresie de sfânt. Vocea nu i se stinsese, mai avea putere, dar cuvintele erau modulate într-un ritm mai puțin accelerat
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
Sămănătorul", în mai multe episoade, considerându-l, chiar în 1904, pe Mihail Sadoveanu "mai puternic decât toți cei mai tineri prin bielșugul producției sale fără pripă și fără zăbavă, liniștită și sigură, prin mlădierea care îi îngăduie să înfățișeze viața supt toate aspectele ei". E adevărat că N. Iorga nu avea simțul valorii, lăudând în egală măsură pe toți scriitorii din grupul sămănătorist. Despre articolul cu titlul Doi povestitori: Vasile Pop și Mihail Sadoveanu, în care Iorga îi vedea pe cei
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
de formula "canonică" a jurnalului (presupunând că ar exista așa ceva). La noi, Rebreanu, Olăreanu și Cărtărescu ilustrează trei vârste diferite ale genului. Al doilea tip îl reprezintă jurnalul "istoric", bilanț deopotrivă al "omului care am fost", dar și al "omului supt vremi". Cum specia constituie o minuțioasă cronografie ce transformă eul într-o cutie de rezonanță a ecourilor vremii, impactul său e direct proporțional cu (in)stabilitatea epocii: toate jurnalele noastre "de sertar" apărute după 1989 se încadrează aici. În fine
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
ulițe, cotiuge, cocioabe. Prin băltoace, copiii despuiați și cățeii se tăvăleau ca purceii. îndeosebi, copiii aveau ceva ciudat. Ca o tobă pîntecele umflat. Nu, nu fără ironie usturătoare dar din ce atîta saț și-mbuibare? Și totuși, picioarele lor, rășchitori, fețele supte ca de lipitori, scîncetele triste viori. Și mînuțele, uscate, negre, minuscule greble, de ce întinse la fiece caleașcă? în loc de milostenie domnească, sudalme și pocnete de bici. Plici! plici! pentru calici. Dar n-am avut cui să-mpărtășesc aceste-amănunte mărunte. Măria sa dormita
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
și oamenii de afaceri, ba, chiar si outsaiderii au un subiect neutru pe care să-l foarfece. Nebună de La Diligenta! Mărțina nu se sinchisește de bârfe. Surâde. Trece printer ei, stâlpii societății, cu spinarea dreapta, cu umerii liniari și burtă supta. Rece, rigidă că o stareța de mănăstire. Femeia merge în sens invers decât o fac ceilalți. Trece pe sub portalurile cu arcade suple, se îndreaptă spre locul unde, de ieri sunt expuse colecțiile de peceți vechi și originalele, sau doar facsimilele
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
a intitulat-o, apăsat, O viață de om așa cum a fost. Cea de a doua, de aproape 400 de pagini, scrisă în numai 12 zile (de fapt în cinci zile și alte șapte consumîndu-le cu revederea ei) s-a numit Supt trei regi (subintitulata "Istoria unei lupte pentru un ideal moral și național"), în care voia să reamintească tuturor contemporanilor ce a însemnat el, N. Iorga, în spiritul public românesc de la 1900 încoace și că acest imens prestigiu nu poate fi
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
datorită poetului este acest Wilhelm Brenner - eroul de roman - preot, și care mi-a arătat la Sebeș catedrala lor de pe la 1230. Un sas brunet cu o înfățișare de sfînt sau de martir de lemn, avînd ochii mari, negri și fața suptă, o fizionomie mai curînd de moț. Sunt dator acestui ținut ales al țării, - Sebeșul, - cu istoria lui săsească, cele câteva pagini sincere din romanul mai vechi Căderea în lume. Am observat mai demult: locurile care au un trecut mai îndepărtat
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
Constantin Cantacuzino, spaimă oamenilor înaintea călăreților sosiți din fundul Asiei. "...Că, pe unde mergea, cu foc, cu her stingea tot și prin multe locuri nici un suflet, de nimic nu lasă viu, nici vîrstă, nici feliu lăsînd, nici ocolind, ci tot supt sabie punînd; cari încă și a le povești, groaznic și zborît (zbîrlit) lucru iaste." (Atila, cel poruncitoriu îl aleseră șef la anul 401 după Cristos). * Noi, românii, am critică întotdeauna violență și "sălbaticia" strămoșilor ungurilor, plus batjocură des folosită că
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
cu pricina. Cel ce l-a nășit a fost însuși dl Virgil Măgureanu, șeful serviciului secret de pe vremea cînd dl Munteanu era bătut măr de către agenți și cînd bravul student, după atîtea snopeli, căpătase, cu trupul schilav și fața sa suptă, un aer de Crist... Dacă în țara noastră ceva continuă sau perseverează, indiferent de vicisitudini, acesta este comicul, este umorul, este subiectul etern al lui I. L. Caragiale. Dar, cum să zic, pe Caragiale îl întrecu însăși viața, viața noastră de
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
obscurul, din conștiința hispanică mistică optînd pentru natura solară și echilibrată. Invers decît la El Greco, unde personajele par supuse unei acțiuni de absorbție, ca de o lege a gravitației întoarsă de la pămînt către cer... Domenico Theotocopulos, grecul cu martirii săi supți, trași în sus de forța celestă și nu doar din pricina unui defect ocular... Treimea spaniolă de aur se încheie la Prado cu pictorul singular, abia intrat în primele decade ale secolului al nouăsprezecelea, artistul deschizînd seria modernă a "deficitarilor nervos
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
șold într-un mod triumfător, un triumf doar al lucrului cu rîvnă îndeplinit. Pe cînd țigăncii mele tinere din Bran îmbrăcată într-un fel de capot alb, străveziu, pătat de rugină i se văd formele pline, șoldurile frumos arcuite, pîntecul supt, sînii semeți, semn că e o fată doar, care încă n-a îndurat chinurile facerii unei droaie de plozi. Credeam că, în ziua aceea de la Bran, aveam să mă aleg numai cu imaginea egiptencei, a țingăncușei svelte scoasă dintr-un
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
varsă un neam deznădăjduit și simt adunată în ascunzișul penei mele toată indignarea publică”, precum și „M-am coborât în fundul prăpastiei care stă să ne înghită țara, și din fundul prăpastiei strig... La fiecare colț de stradă nu întâlnești decât figuri supte și mohorâte, pe când răzvrătirea încleștează dinții și ridică pumnii în fața fiecărei administrații financiare” (extrase din volumul 1 al cărții „Tămâie și otravă”). Cu o deosebită stăruință, Păstorel ataca prim ministrul atât pentru neajunsurile momentului, cât și pentru reale sau imaginare
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
lansat carte, ocazie cu care: 1) a intrat în rândul lumii, e scriitoare 2) a dat o declarație foarte amuzantă: “A fost foarte greu. Mi s-au închis multe uși, mi s-au pus multe piedici. Îmi asum fiecare penis supt, îmi asum fiecare gură sărutata, fiecare cuvânt spus și fiecare gest făcut. Le mulțumesc zecilor de barbati ce au trecut prin dormitorul meu. Le mulțumesc pentru că fiecare zi din viața mea trecută m-a adus în prezentul ce-l iubesc
Laura Andresan isi asuma tot by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19718_a_21043]
-
Mihaela Marin vede în Faust-ul lui Purcărete încărcătura vulnerabilității umane. Expresia portretelor, suma detaliilor din acestea nu fac altceva decît să dea în vileag poezia morții. Dacă la Hamlet Machine merge de multe ori spre fotografia-radiografie, spre surprinderea corpului decarnalizat, supt, devitalizat, în Faust, ochiul se bucură de carnalitate, de senzualitate și erotism. Ispita se strecoară și în fotografie ca o supremă demonstrație-suport a spectacolului lui Purcărete. Mișcarea, dinamica ei din primul alb devine acum popas greu, stop cadru în analiza
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
șubreziseră și-i tăiaseră cheful de viață. În trăsura care o ducea acum spre Coimbra, capul îi alunecă ușor într-o parte, lipindu-se de clavicula domnișoarei de companie. Ines de Castro, care ședea alături, își coborî privirea spre figura suptă a Constanciei și își înăbuși un oftat. Îi era milă de prietena ei, însă de ea însăși i se rupea inima. Nu s-ar fi dus pentru nimic în lume la Coimbra, departe de conacul în care crescuse, nevoită să
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
o privire fugară la termometrul expus parcă voit în văzul prizonierilor: erau minus 45 de grade C. La orizont mijea un soare firav, care se pregătea să-și arate dinții. Camaradului Radu Verbițki i-a înflorit un zâmbet pe obrazul supt și brăzdat: „Uite măi, Tavi, că iese soarele”, șopti stins. Dar termometrul înțepenise la... minus 49 de grade C. În acea zi, tânărului ofițer Octavian Dolga din Regimentul 4 pionieri i-au degerat picioarele. Medicul lagărului, o rusoaică cu grad
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
buimăcită prin încăperea devastată, la mese, la pereții goi, care-i frigeau ochii, și i se păru, cum stătea în ușă și se zări în oglinda spânzurată la intrare, cu fața aceea speriată și zbârcită, zdrobită de spaimă, cu buzele supte, aspre și fără culoare, că e undeva în afara vremii, o piatră de râu bătută de ape. Era acolo și nu era, umbră mumificată, plecată în lume, risipită să-și caute copiii și să-i strângă lângă inima ei... Cârciuma arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o dimineață țeapăn, încovrigat și rece. Finitudine. Fi-ni-tu-di-ne. Îl vor plânge și-și vor vedea mai departe de viață. Sfârșit. Punct. Gata. Simplu. Atât de simplu. Atât... de simplu. Nu se hotărâse să-i părăsească până-n primăvară. Era slab și supt. Dominique îi vorbea pe vocea posomorâtă, cu mulți de ce ai? și de ce? și totuși, de ce? care nu-și găseau răspuns. Cutiile de cretă colorată se înmulțeau pe zi ce trecea, stivuite lângă sobă, așteptându-l să-și picteze curcubeele prăfoase
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
am bâiguit confuz. — Aaaahh... A început să fugă încoace și-ncolo prin cameră, după care s-a repezit în baie. Am auzit ciocănituri de unelte și șuvoaie de apă, ca după câteva ere geologice de așteptare să iasă palidă și suptă și cenușie, mergând cu genunchii strânși. Parcă m-ai jupuit pe dinăuntru. Bomboană de mentă... Trebuia să merg la ceremonie. M-ai schilodit pe câteva săptămâni. — Spune-i șeicului că ai stigmate. Da? Există asta în islam? — Sigur, i-am
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]