112 matches
-
viilor mei viață dă-i mamei nostre bucuria de a avea urmași [i ridică-ne nouă celor blestemați blestemul sîngeriu de mamă în care stăm ca bivolii înjugați dă-i mamei noastre ceea ce i-a lipsit vindecă rana laptelui ei supurînd peste lume ca noaptea cerul înstelat sînge sînge îndurerat Asfințește. Cer copt vișiniu. Tu fără nici un motiv fă ce ți-am cerut. Pur și simplu. Așa cum ai făcut lumea Si ridică blestemul sub care îmbătrînim din prima zi dă-le
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
o plezneam peste gură. "să nu mă mai bați", se ruga de mine și-și frângea mâinile ca dinaintea unui mort. "să mă lași în pace", ziceam, "altfel îți rup gleznele" a plecat. degetul pe care port inelul de la ea supurează, nu se mai vindecă. Ultima întâlnire cu Viorel Paraschivoiu la barul Sîlîuța un om singur șade la o masă joasă. pe tăblia de brad vin și pleacă o falcă de taur cincizeci de biter și un poem: jumătate la Tosca
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
o zi...) îmi car amintirile ca pe niște piei grele pe o plajă cu milioane de scoici crăpate de soare - să nu-ți iei memoria în deșert, parcă aud - orice urmă lasă o rană, simt pe pielea mea rănile memoriei supurând, straturi nesfârșite de piei amare, coji sub care eu continuu să scad, piei crescute unele peste altele sub altele în altele, desfăcute mi-ar sfâșia carnea sub care s-ar putea să nu mai fi rămas nimic, amintiri ca niște
nesfârșite pieile amare by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13837_a_15162]
-
adie stînjeneii, Sub bătaia vîntului aprilin. Uite ce coapse are lumea Și ce sîni zemoși, Ce sîni mari și zemoși, de rodie, Gata să vindece gingiile supurînde ale bătrînilor, Gata să vindece gingiile suspurînde ale bărbaților Și ochii lor roșii, supurînd, Ochii lor plini de toate bubele ochilor Și viața lor supurîndă, Viața lor plină de toate bubele zilelor... 4. Ia-ți lumea înapoi, Amăgitorule. Ia-ți înapoi ispitele. Nu am trebuință de ele, Amăgitorule, Nu am trebuință de tine. Ia
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
anii '80, depășind consensul stabilit de M. Cărtărescu, T.T. Coșovei, Ion Stratan etc. Lirica lui Liviu Georgescu își găsește resorturile în modelul oferit de Arghezi. Același univers cariat, pustiit de frisoane, caduc și atroce în același timp - latențe din care "supurează" la suprafață un fel de horror sacrum. Tensiuni încriptate ermetic în frază forțează orizontul de așteptare al lectorului de azi, obișnuit mai degrabă cu organizarea inteligentă și controlată de idei a lui Ioan Es. Pop, de pildă, sau cu revolta
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
ea lua forma unui șarpe negru, cu ochii lucind în întuneric. Încerca să nu se miște, dar de fiecare dată, reptila se lipea de el, mușcându-l până la sânge. Se trezea cu trupul plin de răni. Vindecabile. Doar sufletul îi supura, indiferent ce ar fi făcut. Atunci se întorcea tot către buna prietenă, cu un reproș mut: De ce? FLASH 9 (Cine sunt eu, fără tine?) fiicei mele, Miruna - Cine sunt eu, fără tine? Cine am fost și cine aș fi, dacă
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
vânează, Niobe, nici n-adoarme, din ochi să nu-l scape./ vie de muște căpățâna își lasă pe burta lui suptă/ sau merge-ncet după el, oriunde iedul se duce/ pe copitele încă moi: dacă poate, mama ocolește câmpul deschis,/ supurând de turme și prădători; dar, dacă fiul o ia într-acolo,/ ea îl urmează, cu ochii sticloși și gemând de-ncordare.// (undeva, tribul samburu dansează fericit că Dumnezeu/ a venit pe pământ să cunune călăul cu victima!)// în ziua a
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
vânează, Niobe, nici n-adoarme, din ochi să nu-l scape./ vie de muște căpățâna își lasă pe burta lui suptă/ sau merge-ncet după el, oriunde iedul se duce/ pe copitele încă moi: dacă poate, mama ocolește câmpul deschis,/ supurând de turme și prădători; dar, dacă fiul o ia într-acolo,/ ea îl urmează, cu ochii sticloși și gemând de-ncordare.// (undeva, tribul samburu dansează fericit că Dumnezeu/ a venit pe pământ să cunune călăul cu victima!)// în ziua a
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
mai vorbim, că nu-i mai satură nimeni de foamea asta de bani!" Atunci ce mai vrei? Cui să te plângi, corb la corb nu-și scoate ochii." "Păi, nu și-i scoate cân' amândoi îmbucă din același cașcaval", observă supurând de invidie Săvuleasca. Se sumeți, cuprinsă de dignitate: "Mai mare rușinea! Să fii tu șef de catedră și să te încârdășești cu un..., cu un..., cu un cârnat împuțit, cu un hoț, pentru un pumn de bani." " He, he, he
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
lungul autostrăzii. Am pornit ștergătoarele, însă lamele trecură printre muște fără să le deranjeze. Vaughan stătea pe spate în scaunul de lângă mine, cu pantalonii desfăcuți în jurul genunchilor. Muștele i se târau în ciorchini groși peste pieptul mânjit de sânge, îi supurau pe stomacul palid. Formau un șorț de păr pubian care se întindea de la testiculele flasce și până la cicatricele de pe diafragmă. Altele îi acopereau fața, zburând în jurul gurii și nărilor, ca și când ar fi așteptat licorile râncede, distilate ale unui cadavru. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cuvintele Navigatorului-Căpitan în clipa când îl acceptase: „O sa vâslești până când o să-ți sângereze mâinile...“, căci, desi mâinile lui fuseseră dintotdeauna puternice și bătucite, nu era nevoie de lumina zilei ca să te convingi că bășicile care i se formaseră începeau să supureze. Cu puțin timp înainte de răsăritul soarelui, căpitanul ordona să se oprească navă și să fie demontate catargele, ordonându-le tuturor să se întindă pe punte până când gărzile se vor asigura că nu se zărește dușmanul. Cu cât avem mai putina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
decât din tine • dar unde și-au stocat testiculele silabele noastre jupuite“ „blondele își leagănă anusul ca un drogat coada cu toate posibilitățile onirice diforme • sforile vocilor spânzurate de ferestre ca un platfus cu narcisismul de sinteză • țipăt la fereastră supurând ca un călător prin negru de cangrenă • ...și din nou stalagmita cu degete rectale - ca un vagin cu veleități coprofage“ „mă cațăr pe grilajul de fier spre clonul meu transcendental de excremente • un pas propovăduit de fecale și altul profețit
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
trăsnită ne propune Viorel Savin, care într-un volum intitulat Evanghelia eretică și publicat la Casa Scriitorilor din Bacău, în 2005, tună și fulgeră împotriva contemporanilor săi într-o manieră satirico delirantă: „Clefăiam cu pantofii strălustruiți / în resturi de torturi supurând siropuri scârboase. // otrepe cu fețe-ngălate de zâmbet / ipocrit căutau să mă «onoreze» / cu strângeri lipicioase de mână... // am lunecat pe un val de libărci fâșâind / în viteză spre gâtlejul unei guri de canal“ etc. A trecut, cum se vede, vremea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
era cea mai recentă, nevindecată complet și care nu-l lăsa să doarmă bine noaptea: o tăietură vineție de o palmă lungime În partea stângă, amintire din bătălia de la Fleurus, veche de peste un an, care uneori se deschidea puțin și supura; deși În ziua aceea, când proprietarul ei ieși din hârdău, nu arăta prea rău. L-am ajutat În timp ce Își Îmbrăca Încet, cu neglijență, pieptarul gri-Închis și pantalonii așijderea, care erau din cei numiți valoni, strânși peste genunchi și peste cizmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
noi, și că amândouă sunt probabil egale. Și tu ai înghițit povestea asta! Tot așa și când m-ai întrebat despre foc. Eu ți-am răspuns că focul e făcut din flogiston. Chiar și asta ai acceptat-o, cu ochi supurându-ți de mulțumire! Dintr-o nevoie firească, orice om care gândește ar fi întrebat pe urmă: Atunci din ce e făcut flogistonul? Dar pentru tine, înapoiatule, cuvântul era îndeajuns! De fapt flogistonul este una din materiile de bază pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
că Dumnezeu nu putea să lase o minte atât de luminată în întunericul necredinței sau în cenușiul unei credințe plăpânde. Descartes avea o nepoată la care ținea foarte mult, care a fost rănită la un ochi, rana a început să supureze și fata avea dureri îngrozitoare. Nepoata a decis să se ducă la catedrala din Lourdes, loc al multor vindecări miraculoase, și Descartes a însoțit-o. Acolo un preot a atins ochiul fetei cu un spin din coroana pe care a
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de lume, rostul poeziei. Nu ușor de împlinit, câtă vreme ea se luptă între vazistasul „răsucit spre azur" și veghea în închisoare. Delicată imagine, a ferestrei-evantai, care se deschide înșelător, lăsând să treacă înăuntru un soare abătut, deviat. „Când ulcere supurează conștiința/ Oglinzile mă mint" e mărturisirea dezicerii de imagini, cel puțin de acelea care au o legătură cu realitatea, datoare să se îndoaie, precum o dâră de lumină apropiin-du-se de o planetă, în preajma unui om suferitor. „Ce monument corect ar
Îndepărtări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6152_a_7477]
-
rădăcinile în relatări defectuoase ale programelor de știri. Lucruri de felul ăsta pur și simplu se întâmplă. Reporterii de la fața locului sunt nerăbdători să urmărească zvonuri și ponturi, și pot da naștere la știri fictive. Dar zvonurile nu se mai supurează ca odinioară. Bârfele ieftine trec prin flagpole-ul Twitter-ului și apoi sunt lepădate; filmările, care includ erorile, pot avea viață nesfârșită pe internet, dar la fel și corijările aduse de rețele. 4. Niciun politician nu are nimic de câștigat. Se presupune
Teoriile conspirației n-au șanse în cazul atentatului din Boston by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56417_a_57742]
-
cînd locuiam în trecutul imprevizibil mai confortabil decît în prezentul mereu amînat iar Sibila Carpaților era curva... În Périgord Cîinele alergînd în colțul ochiului meu trage după el linia orizontului spre colina ce zace greoaie pe feșele ei ierboase. Infinit supurînd în amurg - sexualitate amăruie a toamnei... Groapă proaspăt săpata la zidul cimitirului își împrăștie în văzduh feromonii. Vîntul fecundează pietrele, lichenii întins pe lespezi sexul morții. Țîșnește incendiul cerului printre chiparoși. Gol mineral... Bem pămînt cu glandele lacrimale. Un țăran
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
pe alocuri cu câte un dinte strâmb și galben. Când are de spus ceva, își dezlipește buzele, ca să întindă între ele o ață de scuipat. De când nu ne-am văzut, ciuperca din spatele urechii i s-a mărit cât țelina și supurează. Un craniu pleșuv, lațe blonde la ceafă, un ochi bulbucat și celălalt pătat de albeață completează fizicul amicului meu" (p. 155-156). Grotescul expresionist din ,panorama searbădă a existenței" e, fără îndoială, specialitatea prozatorului. Amorul e zguduit intens de pornirile instinctuale
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
vreme - continuă spătarul Vulture - când, draga mea, oasele nu te mai ascultă, carnea începe să se fleșcăie, buzele să dondăne, dinții să se clatine, gingiile să molfăie, genunchii să tremure, degetele să se facă covrig în cizme, nasul să-ți supure, urechile să se ceruiască, ochii să-ți lăcrimeze, spada ți-o uiți la scăldat, gâtul îți hârâie, burta îți ghiorăie și singur gândul îți mai rămâne vârtos: așa văd eu momentul când trebuie să fii mazilit. Dar dumneata, spătare, departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care se vor realiza din cotizații”. Acest lucru nu se realizează, este numit subbibliotecar de formă, așteaptă un post de revizor care nu mai vine. Boala își urmează cursul inexorabil. Știrile din anii agoniei ieșene sunt triste. Acum abcesele picioarelor supurau, făceau cruste și-i produceau mâncărimi de nesuportat. La 1 august 1885 pleacă la Limanul de lângă Odesa unde stă cca două săptămâni, fiind renumit pentru nămolul lui care făcea minuni. Întors de la Odesa, poetul îți reia viața la Iași, mutându
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
mi-a povestit cum ei au acceptat în timpul prigoanei catolice să renunțe la obiceiurile lor ortodoxe și să țină slujbe în rit apusean. Hristos s-a supărat și a surpat zidurile bisericii peste ei, iar corpurile lor au rămas buhăite, supurând continuu de 730 de ani, emanând un miros de hoit. Toți care le vedeau se îngrozeau și înțelegeau ce mare păcat este trecerea la altă credință decât cea în care au fost botezați. Va urma --------------------------------------- Bruno ȘTEFAN 2013
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
Articolele Autorului Cea mai plină lună plină E în noaptea siderală Când în palida lumină, Noctambulă, albă, goală, Cu mișcări ca de felină, Voluptoasă și carnală, Îngerița mea divină Intră-n patu-mi cu sfială De perversă balerină Profanată și sacrală, Supurând adrenalină Caldă, laxă, umorală... Estromană și calină, Fără jenă și morală, Penetrând-o mă fascină Când exultă și exală... Între coapse mă înclină Devenind și mai vocală, Ea mă mușcă, ea suspină Când mai iute, când domoală Până-i vine
CEA MAI PLINĂ LUNĂ PLINĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349293_a_350622]
-
dus la ea. Mama era tânără și fără experiență. Coana Rașela i-a spus lui mămică să mă frece pe obraji cu găinat de gașcă, lucru pe care mămică l-a facut întocmai. S-a făcut o coaje sub care supura puroi cu sînge și eu urlam fără încetare. După câteva zile a fugit cu mine la doctor la Nisporeni. Mama spunea că doctorul s-a îngrozit și i-a spus mamei: „Ai noroc că e băiat, ca o sa ramana slutit
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]