76 matches
-
Prudan Nicolae, 71 ani l Crista Ioan, 73 ani l Oprescu Stelian, 59 ani l Belințan Ileana, 74 ani l Kirsch Susana, 71 ani l Kiss Ruja, 83 ani l Stanoiev Milutin, 67 ani l Cornea Gheorghe, 78 ani l Surcel Titu, 66 ani l Kurunczi Alexandru, 56 ani l Constantinescu Gheorghe, 61 ani l Cupșa Vasile, 58 ani l Mihăilă Elena, 46 ani l Inciulescu Elena, 62 ani l Balogh Elemér, 85 ani l Heidenfelder Viliam, 61 ani l Zeiner
Agenda2006-10-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284831_a_286160]
-
iar din acest an în toate școlile particulare limba romana va fi obligatorie. Prima școală particulară înființată în gorj a fost "Școala de fete Săvoiu". Aceasta a luat ființă în 1855 și a fost construită de boierul S.Săvoiu zis "Surcel" care a donat locul și a construit localul. Din 5 septembrie 1860, școala a trecut sub tutela " Așezămintelor Brâncovenești" care au contribuit și ele la întreținerea ei, înființând cu această ocazie și un internat de fete cu numele celui ce
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
unor bănci sau asociatii de ajutorare cât și prin misiunea lor de luminare prin știință de carte. I. Nu puțini au fost oamenii de școală gorjeni care s-au remarcat în perioada 18641918. Printre aceștia se numără: Constantin Săvoiu zis Surcel(1812-1848) care reprezintă o personalitate a învățământului gorjean făcând parte dintre participanții la revoluția de la 1848 și care a continuat lupta revoluționară și s-a integrat printre unioniștii din Târgu Jiu. Acesta a fost arestat la 21 decembrie 1853 după ce
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
dat, ei au prezentat instanței un certificat de deces În care era menționat numele lui Ion Basgan. În realitate Însă era vorba despre medicul Basgan, un văr al inventatorului. Iată, În continuare, succesiunea evenimentelor, așa cum este ea prezentată de Vasile Surcel, autorul articolului publicat În ediția din 26 ianuarie 2002 a cotidianului amintit mai sus (În plin scandal Armaggedon II - simplă coincidență?...). În 1965, o delegație oficială condusă de Gheorghe Gheorghiu Dej s-a Întîlnit cu președintele american Lyndon Johnson. La
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din schimbul de la vornicul Conachi; 29 - Năstase și Bontăș în 12 Bontăș și 17 Năstase; 34 - Schimb de la vornicul Conachi; 484 - Vad din vale de biserică; 213 - Bigu; 104 - Necula Dănăilă; 166 - Căpitanul Ion Ciută bez Năstase cu partea lui Surcel; 483 - Vad chilii la cotul lui Negroiu din sus; 474 5 Constantin Popa cu frații lui Tudorachi, Ioniță și alți neamuri ce se cuprind în țidula lor, vadul ce-i la moara gata. La alegerea și hotărârea ce s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
democratic pentru România, asta ar fi corect și așa am putea trăi mult mai bine”, opinează reprezentanta filialei București a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei, Cristina Romanescu. În fața statuii au vorbit copreședinții alianței, Marilena Rotaru și Cătălin Șerban, avocatul Alexandru Surcel, vicepreședinte, jurnalistul Doru Braia, istoricul Filip-Lucian Iorga. „Ne-am adunat aici”, a vorbit avocatul Alexandru Surcel, „pentru a reda poporului român suveranitatea care i-a fost răpită. Prima dată în anul 1947, când un ocupant străin a schimbat forma de
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
reprezentanta filialei București a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei, Cristina Romanescu. În fața statuii au vorbit copreședinții alianței, Marilena Rotaru și Cătălin Șerban, avocatul Alexandru Surcel, vicepreședinte, jurnalistul Doru Braia, istoricul Filip-Lucian Iorga. „Ne-am adunat aici”, a vorbit avocatul Alexandru Surcel, „pentru a reda poporului român suveranitatea care i-a fost răpită. Prima dată în anul 1947, când un ocupant străin a schimbat forma de guvernământ, cu de la sine putere, orânduirea socială, și cam totul, iar a doua oară în 1991
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
consecvent, cu trup și suflet și necondiționat, afară de Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei, o gardă a Regelui din inimi adunate în jurul realizatoarei emisiunii Ora Regelui, Marilena Rotaru și a celorlalți din conducerea Consiliului Național Director (Cătălin Șerban, Cătălin Mihai, Alexandru Surcel, Daniel Gheorghe, Tiberiu Cnab, Daniel Nicodim, Cornel Sicoe, Cristina Parii, Cristina Romanescu...) Ar fi de ajuns numai ca toți invitații la Garden Party-ul de la Palatul Elisabeta să se alăture acestei alianțe pro-monarhiste și puterea ei ar crește într-atât încât
GARDEN PARTY, CEREMONIAL ŞI SOLEMNITATE NAŢIONALĂ LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365945_a_367274]
-
strălucesc pe fața rotundă, îmbujorată. Ce frumoasă e! Și-a desfăcut și ea barișul de sub barbă și s-a legat la ceafă, încoconindu-se. Râde din toată inima, ca un copil. Anica șade pe călcâi și zgârmă mereu focul, cu un surcel. De câte ori șade la vatra focului, obiceiul ăsta îl are: ia-n mână un surcel și zgârmă-n foc. Focul arde cu putere. Anica vorbește tare și cu chef, arătând cu surcelul, care s-a aprins la un capăt, când încolo, când
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
de sub barbă și s-a legat la ceafă, încoconindu-se. Râde din toată inima, ca un copil. Anica șade pe călcâi și zgârmă mereu focul, cu un surcel. De câte ori șade la vatra focului, obiceiul ăsta îl are: ia-n mână un surcel și zgârmă-n foc. Focul arde cu putere. Anica vorbește tare și cu chef, arătând cu surcelul, care s-a aprins la un capăt, când încolo, când încolo, către direcția locuințelor celor puși în discuție. Lenica râde și se ferește să
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
Anica șade pe călcâi și zgârmă mereu focul, cu un surcel. De câte ori șade la vatra focului, obiceiul ăsta îl are: ia-n mână un surcel și zgârmă-n foc. Focul arde cu putere. Anica vorbește tare și cu chef, arătând cu surcelul, care s-a aprins la un capăt, când încolo, când încolo, către direcția locuințelor celor puși în discuție. Lenica râde și se ferește să nu-i scoată Anica ochii, cu surcelul pe care-l rotește în aer. Sau să nu
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
putere. Anica vorbește tare și cu chef, arătând cu surcelul, care s-a aprins la un capăt, când încolo, când încolo, către direcția locuințelor celor puși în discuție. Lenica râde și se ferește să nu-i scoată Anica ochii, cu surcelul pe care-l rotește în aer. Sau să nu care cumva să-i pârlească hainele. Măria știe una și bună: - Hai, noroc și sănătate! Râde și ea, din când în când, și încearcă să povestească ceva, dar se poticnește rău
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
și de copiii noștri. Dacă-mi voi călca jurământul, Dumnezeu să-mi ia lumina ochilor și să mă ardă focul Iadului. Așa să-mi ajute Dumnezeu! Față în față, Marița și Trifu se cuprinseră cu brațele și se sărutară. Un surcel din foc plesni, trosnind cu pocnitură țiuită, marcând momentul crucial al jurământului. Când se desprinseră de brațe, Trifu făcu un pas înapoi, îi prinse mâna dreaptă într-a lui și îi arătă cum se închină, zicând: „În numele Tatălui, al Fiului
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
și pentru că sunt rotunde în circumferință, orice craca, buștean retezat are cercuri concentrice după care se numără anii. În toate limbile cuvintele pentru craca, ramura derivă de la ”soare”. Căutați pe Google branch, Wiktionary la traduceri. Iată numai câteva exemple: surcea, surcel cf. sur “soare” (surus “par, țăruș”), pola “ramură” în galiciana cf. Apolo, sanga în tagalog: sngi “soare” în khasi, India; gally în ungurește cf. ghali soare în klatskanie, Oregon; sal în monguoră: ”sal” soare în gări, India; dal în turcă
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
în față și în spate, galben-auriu, cusut cu arnici roșu. Nu eram atentă la ce spunea. Îmi plăcea că, la Paști, ciocneam ouă roșii, iar mama ne făcea, din toată sărăcia, cum spunea ea, rochițe noi. Le așezam pe un surcel, adică băț de lemn, legat cu ață, pe dos, ca să nu se murdărească, și le atârnam în cui, pe perete. Nu aveam voie să le îmbrăcăm decât în ziua de Paști. Așa că mă jucam ce mă jucam pe drum, și
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
la săptămână, la săptămână. Aveau un drum de județ spre șina barierei și o tăiau mai scurt prin groapă, peste maidan. Cu timpul, negustorul le învățase și numele. Ele erau scrise pe căruțele albastre, desenate pe la osii, cu flori: Cristu Surcel, Niculaie Apopii, Bulancea, Nenișor. Deasupra numelui vopsitorul adăugase cu știință: propietar. Untarii erau pricopsiți, aveau case la țară, locuri de arat și animale. Vacile dădeau câte douăzeci de litri de lapte pe zi, pe puțin. Veneau cu el la București
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în prag. Se odihnea privindu-și curtea largă. Zilele treceau repede. Lina nu băga de seamă. Și n-ar fi băgat de seamă cum se duce viața ei dacă nu s-ar mai fi întîmplat câte ceva... De la o vreme, Cristu Surcel bătea mai des drumul Cuțaridei. Sosea în faetonul lui înalt, lovind caii, cu garnițele pline de lapte, în cămașă albă, desfăcută la gât, roșu în obraz, plin de sănătate, vesel, chiuind și înjurînd. Când lipsea Stere, se da aproape de tejghea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
unei căruțe și-a strigat căruțașilor că-i gata. Pe la prânz au ieșit din București și-a doua zi se apropiaseră. Viile erau galbene. În plopii Drăgășanilor bătea aripa toamnei, scuturîndu-le frunza. De unde să știe cârciumarul ce lăsase acasă? Cristu Surcel a aflat de plecarea negustorului și a început să dea târcoale. Lina nu-și mai vedea capul de treabă. Nu-l băga în seamă. Lăptarul a răbdat ce-a răbdat, și într-o dimineață n-a mai putut. Erau singuri
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în despicătură - Copularea - Semicopularea - Altoirea laterală - Tractarea altoilor în vara dintâi. Capitul V. Cultura altoilor: Noțiuni generale - Croirea trunchiului pomiferilor - Croirea trunchiului drupiferilor și nuciferilor - Croirea coroanei - Tractarea pământului în școala de altoit - Scoaterea și păstrarea altoilor - Pachetarea altoilor și surceilor nobili. Capitul VI. Pomii pitici și cultura lor: Piramida - Columna - Globul sau pomul rotund - Pocalul sau căldarea - Furca - Palmeta - Cordoanele. Partea a II-a. Cultura pomilor. Capitul VII. Alegerea și întocmirea pomătului: Clima - Pozițiunea - Pământul - Localitățile potrivite pentru o specie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
71 ani în 1990, această profesoară universitară avea un QI de 114, iar un alt ocupant al aceluiași post, dar între 1971-1974, Dumitru Popescu-Dumnezeu, avea tot în 1990 un QI de 127, la vârsta de 62 de ani. Apud Vasile Surcel, Senzațional: "Baronii roșii" din CPEx aveau un IQ peste medie. În Jurnalul ro. 1 septembrie 2010, www.ziare.com/...senzational-baronii-rosii-din-cpex-.Autorul articolului observa superficialitatea celor scrise la adresa foștilor miniștri ai regimului trecut de către jurnaliști din anii 1990. 2. România ocupă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Bate vânt de primăvară. Iarna este pe ducă. Pe ea o bate. Ca să vină alta În locul ei. Mai bună. Și tu ești mai bun după ce te bate. TU, plecând spre școală. Treci pe la colegul tău de bancă. Îl cheamă Traian Surcel. El este bun. Mănâncă ceai cu pâine și salam Torpedo. Îți dă și ție. Ceaiul lui este bun. În tine sunt acum două ceaiuri. Pe drum vă abateți pe la bunica lui. Prima abatere! Bunica stă Într-o casă crăpată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
1940. Că nu știi cum e. Te gândești cum se poate cutremura pământul. Cum face scârț, mârț. Și aerul face vauuu! Și latră câinii. Și cotcodăcesc găinile. Și cocoșii fac cucuriguuuu! Și pisicile, miau. De aceea te gândești. Bunica lui Surcel Îi aruncă pe fereastră o gutuie. Să mănânce În recreație. Spre primăvară gutuile sunt moi și dulci. Nu te mai gândești la cutremurul din 1940. te răzgândești. Îți lasă gura apă. În ora de chimie, după ce Traian Surcel a Împărțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Bunica lui Surcel Îi aruncă pe fereastră o gutuie. Să mănânce În recreație. Spre primăvară gutuile sunt moi și dulci. Nu te mai gândești la cutremurul din 1940. te răzgândești. Îți lasă gura apă. În ora de chimie, după ce Traian Surcel a Împărțit cu tine gutuia, scrii prima ta poezie. A doua abatere! Poezia e cu natura și cu o fată pe care o iubești. Nu știi cine este fata. Poezia este frumoasă pentru că are la sfârșit și o luptă dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
idei. Cum poate trăi o luptă? Lasă ce-ai scris! De ce este nevoie de o luptă pentru a fi pace? Lupta este pentru Învingere. Pace, pace, Între două dobitoace! Cum adică să o Împarți pe Scânteiuța cu altcineva? Cu Traian Surcel, de pildă. Ce dacă el a Împărțit gutuia cu tine. Tu ai scris poezia. E sprâncenată rău! La Moscova, Leonid Ilici Brejnev este ales președinte al prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Ăsta cine o mai fi? Îl Întrebi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Sofia, calea Victoriei Nr. 142. "Frenkel", Stern Herman, calea Văcărești Nr. 39. Sterie Enescu Evdochie, str. Occidentului Nr. 1. "Rodica", Stoian Ecaterina, calea Văcărești Nr. 198. Strugure Tony, calea Rahovei Nr. 141. "Steaua", Szekely Gloria, str. Mantuleasa Nr. 22. Tabacu Surcel Gloria, spl. Unirii Nr. 132. Tatusescu Aurel, spl. Unirii Nr. 5. Tănase Zoe, str. Izvor Nr. 43. "Crucea Albă", Tănăsescu Elenă, str. Toamnei Nr. 13. Tapu Gheorghe, str. Popa Tatu Nr. 8. "Lipscani", Tarasinschi David, str. Lipscani Nr. 18. Tarnauceanu
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]