312 matches
-
unele cam în felul în care o va face și cu "obscuritățile" argheziene. Nu e nimic totuși hermetic în Lamento, considerată cap de serie pentru poezia postbelică a lui Vinea: Ploi de martie, tragedie citadină, arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio, plîngeți lacrămi de făină, printre sonerii, lumină, de Sfîntul Bartolomeu al afișelor Nici în Ev, pe care C. Emilian a declarat-o ininteligibilă: Pîclă și brumă. Jertfa hornurilor nu mai e primită. Lumini zgîriate pe cer
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
realității, însăși compoziția aerului pe care îl respirăm. Locurile și lucrurile familiare capătă o lucire stranie, gesturile cotidiene se înscriu într-o mecanică absurdă, în timp ce distanța socială se micșorează până la anulare. În filele lui Cristian Popescu fojgăie cerșetorii, mutilații, estropiații, surdomuții și nebunii cu acte, o umanitate bolnavă pe creștetul căreia scriitorul așează nimbul sfințeniei. Lumea jurnalului este în primul rând lumea lor, contemplată și asimilată de ,subiectul cunoscător", bun conductor de suferință - a lui și a celorlalți: , Din mâna lipsă
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
am cumpănit cu mai multă grijă cuvintele și am așteptat momentul potrivit ca să elimin opera aceea de artă, fără să stârnesc cine mai știe ce bănuieli. Ne spuneam numai jumătăți de gând, completând cealaltă jumătate prin gesturi împrumutate din alfabetul surdomuților de pretutindeni. Știam că lucruri de același fel se petrecuseră chiar în minister, în primele luni din 1990. Cred că ambasadorul Corneliu Bogdan, între ultimii rămas pe țărm, înainte de a pleca la post, în Statele Unite, primise în vizită pe amasadorul
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
al Județului Timiș organizează în premieră vineri, 30 mai, „Balul Profesorilor de Educație Fizică“, la care sunt invitați toți profesorii de educație fizică timișeni. Manifestarea se va desfășura de la ora 19 în incinta Grupului Școlar „I. Atanasiu“ (fosta școală pentru surdomuți). Relații - la tel. 0723-541 336. ( I. B.) Multicredit Banca Comercială „Ion Țiriac“ a lansat un nou produs de creditare - Multicredit, ce se adresează persoanelor fizice care doresc să achiziționeze în rate produse sau servicii. Împrumutul este cuprins între 500 și
Agenda2003-21-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281045_a_282374]
-
se aude...“ Corina Lorenț-dascăl. Începutul învățământului special în Banat se situează undeva prin 1863 (cu toate că prima școală a luat ființă mult mai târziu), fiind strâns legat de numele lui Carol Schäffer. Acesta și-a început activitatea de instruire individuală a surdomuților în anul școlar 1863-1864, o dată cu încadrarea sa ca învățător la școala elementară din Timișoara. În lucrarea sa despre Istoricul școlii de surzi din Timișoara, el arată că primul său elev a fost un băiat din localitate, în vârstă de șapte
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
surzi din Timișoara, el arată că primul său elev a fost un băiat din localitate, în vârstă de șapte ani - Steiner Móritz. Copilul a făcut progrese semnificative în însușirea limbajului oral, ajungând maistru tâmplar. Se mai cunosc și alți elevi surdomuți care au fost demutizați de Schäffer în acea perioadă de timp. În anul în care dascălul începe pe plan local activitatea de instruire particular-individuală a copiilor surzi, la București Carol Davila înființează, pe lângă orfelinatul Elena Doamna, o secție pentru surdomuți
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
surdomuți care au fost demutizați de Schäffer în acea perioadă de timp. În anul în care dascălul începe pe plan local activitatea de instruire particular-individuală a copiilor surzi, la București Carol Davila înființează, pe lângă orfelinatul Elena Doamna, o secție pentru surdomuți. A fost odată... Prima școală de profil din Timișoara s-a înființat în 1885, pentru a ridica instituția de la nivelul unei școli particulare la gradul de „institut“, Schäffer fiind nevoit să parcurgă un drum dificil. La un an de la înființare
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
de învățământ au influențat negativ rezultatele muncii depuse. Dându-și seama de acest lucru, Schäffer începe o activitate intensă pentru transformarea școlii în institut și obținerea unui local propriu. În anul școlar 1893-1894, școala orășenească este transformată în Institutul pentru surdomuți din Timișoara, care este mutat provizoriu într-o clădire separată. A urmat o perioadă de dezvoltare treptată, pe măsură ce numărul elevilor și al claselor creștea. Schäffer - în dubla sa calitate, de director și singurul profesor de specialitate - trebuia să rezolve o
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
profesor de specialitate - trebuia să rezolve o problemă: pregătirea cadrelor didactice. El convinge câțiva învățători de la școala elementară să se dedice acestei munci și, în câțiva ani, învățătorii instruiți de Schäffer se prezintă la examenul de specialitate, la Institutul de surdomuți din Vác, unde obțin diploma de profesor surdo-pedagog. Principiul după care s-a ghidat Carol Schäffer este enunțat aproape în toate lucrările sale de specialitate: „grija pentru deficienți este o datorie umanitară“. De asemenea, el susține că neglijarea acestei categorii
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
este o datorie umanitară“. De asemenea, el susține că neglijarea acestei categorii de persoane este „incompatibilă cu umanismul“. O altă premisă de la care pornește renumitul pedagog în fixarea scopului școlii de surzi este teza psihologică, cu adânci implicații pedagogice, că surdomutul este normal din punct de vedere al „capacităților mintale“ și în consecință este educabil. Optimismul pedagogic al lui Schäffer depășește concepțiile unor specialiști cu renume, care cereau în secolul al XIX-lea o adaptare a școlii la deficiență, restrângând de
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
al „capacităților mintale“ și în consecință este educabil. Optimismul pedagogic al lui Schäffer depășește concepțiile unor specialiști cu renume, care cereau în secolul al XIX-lea o adaptare a școlii la deficiență, restrângând de multe ori scopul doar la înarmarea surdomuților cu limbajul oral. Pentru Schäffer, limbajul oral nu este un scop în sine, ci un mijloc indispensabil pentru instruirea și educarea morală și intelectuală a copiilor surzi. Obiectivul urmărit de școală este foarte bine formulat în Regulamentul de organizare al
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
un scop în sine, ci un mijloc indispensabil pentru instruirea și educarea morală și intelectuală a copiilor surzi. Obiectivul urmărit de școală este foarte bine formulat în Regulamentul de organizare al institutului: „educarea fără deosebire de religie și naționalitate pe surdomuții de vârstă școlară, cu ajutorul metodelor speciale, în spiritul moralei și patriotismului, pe baza limbajului oral și a-i înzestra cu toate cunoștințele necesare ca să se poată întreține singuri și să devină membri folositori societății“. În 1897, arhitectul Leopold Löffler construiește
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
devină membri folositori societății“. În 1897, arhitectul Leopold Löffler construiește noul local al așezământului pe str. Gh. Doja nr. 16, pe cheltuiala Primăriei. În anul 1900, așezământul se mărește cu încă patru săli, un etaj și un internat pentru copiii surdomuți, contribuția Primăriei pentru aceste investiții fiind de 60 de mii de coroane. Unsprezece ani mai târziu, clădirii i se mai adaugă o sală de gimnastică, un etaj la internatul elevilor și patru săli de studiu, aportul statului ridicându-se la
Agenda2004-40-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282951_a_284280]
-
Timișoara, victimei i-a fost frică să depună plângere aici și s-a dus tocmai la București. Tot pentru tâlhărie a ajuns după gratii, pentru următorii zece ani, și V.A.T. , de 32 de ani, din Marghita. Inculpatul este surdomut, iar în 27 februarie a intrat în scara unui bloc de pe strada Balanței pentru a se încălzi. Abia sosise în Timișoara de două zile și a stat mai mult prin baruri, unde a consumat cantități importante de alcool. Unul dintre
Agenda2004-39-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282922_a_284251]
-
o reinterpretare a "Cîntării cîntărilor" în care Sulamita este o "flacără pregătită/ pentru un zeu sălbatic, un trup/ coborît dintre lianele cerului". Prestidigitației profeților îi sînt dedicate versuri dintre cele mai reușite: "Mă intorc la uneltele mele și văd/ niște surdomuți vorbindu-și cu mîini fosforescente la căderea nopții". Apar și cîteva evadări din registrul grav în lumea nouă a postmodernității: "dublu click pe inimă/ spune treizecișitrei/ spune modem/ mădulare legate între ele/ ani care ascund ani/ acum am/ tristețe on
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
Badea Nicoleta Un proiect pilot prin care surdomuții își vor putea face înțelese mesajele de urgență către 112. Acest proiect a fost implementat deja în opt școli de specialitate, iar peste 22.000 de surdomuți din țară cer sprijinul autorităților pentru susținerea proiectului. "Două proiecte premiate la Gala
Proiect pilot la 112 pentru mesajele surdomuților by Badea Nicoleta () [Corola-journal/Journalistic/21820_a_23145]
-
Badea Nicoleta Un proiect pilot prin care surdomuții își vor putea face înțelese mesajele de urgență către 112. Acest proiect a fost implementat deja în opt școli de specialitate, iar peste 22.000 de surdomuți din țară cer sprijinul autorităților pentru susținerea proiectului. "Două proiecte premiate la Gala Societății Civile, apreciate chiar de premierul Victor Ponta printr-o scrisoare de felicitare, pot muri astăzi, impactul fiind unul negativ asupra a 22.000 de surdomuți. Împreună cu
Proiect pilot la 112 pentru mesajele surdomuților by Badea Nicoleta () [Corola-journal/Journalistic/21820_a_23145]
-
de surdomuți din țară cer sprijinul autorităților pentru susținerea proiectului. "Două proiecte premiate la Gala Societății Civile, apreciate chiar de premierul Victor Ponta printr-o scrisoare de felicitare, pot muri astăzi, impactul fiind unul negativ asupra a 22.000 de surdomuți. Împreună cu profesioniști din Serviciul de Telecomunicații Speciale, am găsit soluții tehnice pentru ca apelurile surdomuților să poată ajunge și să fie înțelese în Dispeceratele 112. Numărul beneficiarilor a crescut, dar bugetul este prea mic pentru plata susținerii la nivel național a
Proiect pilot la 112 pentru mesajele surdomuților by Badea Nicoleta () [Corola-journal/Journalistic/21820_a_23145]
-
Gala Societății Civile, apreciate chiar de premierul Victor Ponta printr-o scrisoare de felicitare, pot muri astăzi, impactul fiind unul negativ asupra a 22.000 de surdomuți. Împreună cu profesioniști din Serviciul de Telecomunicații Speciale, am găsit soluții tehnice pentru ca apelurile surdomuților să poată ajunge și să fie înțelese în Dispeceratele 112. Numărul beneficiarilor a crescut, dar bugetul este prea mic pentru plata susținerii la nivel național a acestui proiect. Legislația există, dar nu este creată forma legală de plată a interprețil
Proiect pilot la 112 pentru mesajele surdomuților by Badea Nicoleta () [Corola-journal/Journalistic/21820_a_23145]
-
fie înțelese în Dispeceratele 112. Numărul beneficiarilor a crescut, dar bugetul este prea mic pentru plata susținerii la nivel național a acestui proiect. Legislația există, dar nu este creată forma legală de plată a interprețil or autorizați. Mai mult, un surdomut, din ajutorul acordat de stat, de 234 de lei, nu-si poate cumpăra un telefon prin care sa poată face și apeluri video în caz de urgență și nici nu poate suporta costul unui abonament", a spus, luni, președintele Asociației
Proiect pilot la 112 pentru mesajele surdomuților by Badea Nicoleta () [Corola-journal/Journalistic/21820_a_23145]
-
identificat, cu fiecare Direcție Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, numărul real de persoane care au deficiențe de comunicare verbală", a mai spus Tarcău. Potrivit reprezentantului societății civile, principala problemă privind continuarea proiectului este cea de ordin financiar. "Apelurile surdomuților sunt preluate de interpreții autorizați ai asociațíei și de fiecare dată am ajuns în același timp cu ambulanța la locul unde se afla persoana cu deficiențe de auz și de vorbire, pentru a traduce echipajului de intervenție problemele acesteia. Parteneriatul
Proiect pilot la 112 pentru mesajele surdomuților by Badea Nicoleta () [Corola-journal/Journalistic/21820_a_23145]
-
același timp cu ambulanța la locul unde se afla persoana cu deficiențe de auz și de vorbire, pentru a traduce echipajului de intervenție problemele acesteia. Parteneriatul public-privat există, însă nu există sursa financiară pentru ca acei peste 22.000 de cetățeni surdomuți să poată apela gratuit la serviciul 112 ", a conchis Ionica Tarău. Acest proiect pilot inițiat în noiembrie 2011 în școlile de specialitate din Buzău, Suceava, Cluj, Craiova, Vrancea, Galați și Iași trebuie să se extindă la nivel național, fiind de
Proiect pilot la 112 pentru mesajele surdomuților by Badea Nicoleta () [Corola-journal/Journalistic/21820_a_23145]
-
e aproape terminată. Acum doamnele citesc mai mult Formula AS și domnii pagina sportivă din ce se nimerește. între reprezentanții comerțului ambulant care nu te lasă să te plictisești în tren (surdo-muții care vînd diverse mici obiecte bricolate de asociația "Surdomuților", călugării care vînd icoane pentru a strînge fonduri mănăstirești, mirenii care vînd bere rece, țigănușii care vînd zmeură cu sloganul cam șchiop " Nu da banii pe prostii / Ia zmeură la copii"), vînzătorii de reviste oferă cîte un trifoi cu zeci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
în showbizul de peste Ocean cu câteva fotografii extrem de sexy”, explică Libertatea titlul ” Americanii, înnebuniți de fundul Innei”. Vorba ceea: fund ai, voce nu-ți mai trebuie! Unde mai pui că o melodie cântată astfel de artistă ar prinde și la surdomuți. Muzica sferelor, ce mai. Până ajunge să ia două octave greșit, din cauza celulitei care afectează corzile vocale de care vorbeau muzicologii de la Libertatea. Puterea a descoperit că ” Ponta vrea să fie țarul PSD. Liderul pesediștilor a anunțat, fără știrea conducerii
Ziare, la zi: Libertatea l-ar vedea pe Badea la B1 () [Corola-journal/Journalistic/28024_a_29349]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > DOINĂ DE (S)PUS LA RANĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe meleaguri geto-dace viitorul s-ar întoarce Că ne-a invadat trecutul și ne duce surdomutul Nimeni zău nu înțelege patria e făr-de-lege Patrioții toți ne fură și din mână și din gură Pâinea este vai nocturnă și ne mână ca pe-o turmă Hăis și cea carul cu boi plin de toate și nevoi Doamne
DOINĂ DE (S)PUS LA RANĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382219_a_383548]