297 matches
-
obișnuitul, se sperie de nou ο acumulează goluri în cunoștințe, nu finalizează activitățile, are dificultăți în învățare 25 VII. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE Temperament ο Coleric: impulsiv, iritabil, agresiv și autoritar exteriorizat, inegal, cu inițiativă, vioi, impetuos, agitat, are tendință de surescitare și epuizare, neliniștit, nerăbdător, face risipă de energie, este înclinat spre acțiune ο Sangvinic: vesel, bine dispus, echilibrat, ușor adaptabil, calm, răbdător, sigur pe sine, comunicativ, ritmic, cu o puternică mobilitate a vieții afective, este nestatornic, manifestă interes pentru nou
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
de a transporta și livra oxigenul la celule și îmbunătățește în continuare reacția imunitară. Un alt mod în care practica qi gong întărește imunitatea constă în inhibarea secreției de adrenalină și cortizol, ambele fiind substanțe eliberate ca reacție la stres, surescitare și hiperactivitate, bine cunoscute pentru efectele lor de diminuare a reacției imunitare. Stresul cronic este recunoscut din ce în ce mai des în medicina occidentală ca fiind una dintre factor cauzele principale ale imunodeficienței, ale afecțiunilor degenerative cronice și ale cancerului. Prin contracararea efectelor
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
de urinare, rezistență fizică scăzută, crampe musculare, afecțiuni ale ligamentelor, ten uscat și palid, păr și unghii degradate, fără luciu. Simptomele psihice ale dereglării nivelului energetic ale acestui meridian: autocontrol exagerat, emoții și purtare instabile, lipsa voinței, crize de nervi, surescitare nervoasă, sensibilitate exagerată față de zgomote, mirosuri și arome, frustrare, stres, imposibilitatea de relaxare, planuri de viitor nerealist concepute. Lecția de viață: imposibilitatea temperării stărilor de mânie, exprimarea incorectă a puterii voinței personale. - acest meridian este conectat energetic cu Meridianul Plămânului
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
a elementelor disonanței, ipocrizia fiind atunci activată în mintea lor. Supoziția tare a disonanței cognitive este că subiecții trăiesc uneori un mare disconfort psihic în starea de disonanță. Și, într-adevăr, numeroase studii experimentale arată că disonanța produce modificări și surescitări fiziologice, precum și neplăcere psihică (Elliot și Devine, 1994, de exemplu). De aceea, indivizii încearcă înlăturarea discrepanței prin intervenția asupra componentelor angajate în sistemul disonanțial (evaluări, informații, argumente, comportamente), fie modificându-le, fie minimalizându-le importanța, fie evitând sistematic întâlnirea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
respectivei percepții, noi judecăm că, dacă vom face un bine, această stare va dispărea sau se va micșora simțitor. Ajutorarea altcuiva este astfel un act de autoajutorare. Aproape identic cu modelul foarte sumar prezentat mai sus este cel al reducerii surescitării aversive (aversive-arousal reduction), care spune în esență același lucru: acordăm ajutor celorlalți pentru a ne simți noi bine. Există însă nuanțe diferențiatoare importante între cele două modele explicative: primul mizează pe învățarea socială, adică pe faptul că știm din experiențele
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
predispoziția la violență - dacă nu violența însăși - este o realitate cvasipermanentă (Baron și Byrne, 1991). Ceea ce nu numai că nu este uman încurajator, dar foarte probabil că nici adevărat. Cu privire la ipoteza frustrare-agresiune și la fenomenul ridicării nivelului neuropsihic sau al surescitării (arousal), trebuie făcute câteva precizări: 1) În concepția lui D. Berkowitz, frustrarea, chiar nelegată de surescitare sau de alte condiții, produce agresivitate prin intermediul stărilor afective negative, al simțămintelor neplăcute. Avem nenumărate asemenea stări în viața cotidiană. De exemplu, conducerea unității
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu numai că nu este uman încurajator, dar foarte probabil că nici adevărat. Cu privire la ipoteza frustrare-agresiune și la fenomenul ridicării nivelului neuropsihic sau al surescitării (arousal), trebuie făcute câteva precizări: 1) În concepția lui D. Berkowitz, frustrarea, chiar nelegată de surescitare sau de alte condiții, produce agresivitate prin intermediul stărilor afective negative, al simțămintelor neplăcute. Avem nenumărate asemenea stări în viața cotidiană. De exemplu, conducerea unității unde lucrăm nu ne-a mărit salariul ani la rând. Frustrarea și, de aici, nemulțumirea se
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
însă, afectul negativ este aproape instantaneu asociat cu percepții, atitudini, sentimente învățate despre agresivitate și cu gânduri prezente privind situația. De aceea, teoria lui Berkowitz poate fi plasată în ceea ce se numește neoasocianismul cognitiv (Geen, 1998). 3) Starea de arousal (surescitare), chiar nelegată direct de frustrare, poate fi un determinant major al agresivității, cum s-a dovedit a fi, spre pildă, „surescitarea sexuală” (vezi și, în continuare, secțiunea „Violența și mass-media”). 4) Dar condiția de arousal poate conduce la agresivitate și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aceea, teoria lui Berkowitz poate fi plasată în ceea ce se numește neoasocianismul cognitiv (Geen, 1998). 3) Starea de arousal (surescitare), chiar nelegată direct de frustrare, poate fi un determinant major al agresivității, cum s-a dovedit a fi, spre pildă, „surescitarea sexuală” (vezi și, în continuare, secțiunea „Violența și mass-media”). 4) Dar condiția de arousal poate conduce la agresivitate și prin mecanismul transferului de excitabilitate (Zillmann, 1987). Această teorie susține că, întrucât evitarea fiziologică nu dispare dintr-o dată, o parte a
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
blânzi” (nuduri atractive, îmbrățișări etc.) reduce nivelul de agresivitate (chiar mai mult decât itemii neutri), în vreme ce materialele erotice puternic și explicit sexuale, cu atât mai accentuat cele pornografice, cresc acest nivel. Explicația constă și în acest caz în relația dintre surescitare, stări afective, agresivitate (Zillmann, 1984). Materialele erotice blânde și delicate generează o surescitare moderată, dar o stare afectivă pozitivă, plăcută, pe când cele explicit sexuale (și „dure”), o surescitare ridicată și stări afective negative, inclusiv repulsie, de unde pornirile agresive. Interesantă și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
itemii neutri), în vreme ce materialele erotice puternic și explicit sexuale, cu atât mai accentuat cele pornografice, cresc acest nivel. Explicația constă și în acest caz în relația dintre surescitare, stări afective, agresivitate (Zillmann, 1984). Materialele erotice blânde și delicate generează o surescitare moderată, dar o stare afectivă pozitivă, plăcută, pe când cele explicit sexuale (și „dure”), o surescitare ridicată și stări afective negative, inclusiv repulsie, de unde pornirile agresive. Interesantă și încurajatoare este și constatarea că reclamele inserate în programele ce conțin violență (și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cresc acest nivel. Explicația constă și în acest caz în relația dintre surescitare, stări afective, agresivitate (Zillmann, 1984). Materialele erotice blânde și delicate generează o surescitare moderată, dar o stare afectivă pozitivă, plăcută, pe când cele explicit sexuale (și „dure”), o surescitare ridicată și stări afective negative, inclusiv repulsie, de unde pornirile agresive. Interesantă și încurajatoare este și constatarea că reclamele inserate în programele ce conțin violență (și pornografie) sunt mai puțin reținute de public decât în alt gen de emisiuni. Astfel încât sponsorii
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
toate, iar ponderea unor tipuri de variabile situaționale sau a celor de personalitate poate fi diferită. Interacționând în manieră concretă, de la context la context, variabilele de input produc un impact considerabil asupra a trei procese: 1) activarea sistemului neuropsihologic inducând surescitare (arousal); 2) modificarea stării afective datorate unor trăiri și sentimente ostile, marcate de cele mai multe ori și în expresia facială; 3) apariția în sistemul cognitiv a gândurilor ostile, aducerea în memorie, aproape instantaneu, a informațiilor legate de ostilitate, formularea intențiilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
său. Pentru scriitor este fecund acest joc al neliniștilor. Omul însă nu se poate adăpa la acest izvor care colectează apele contradicțiilor fără să-și pericliteze sănătatea mintală. Sănătatea trupului este și ea zguduită dacă psihicul este într-o continuă surescitare ca și cum ar fi fiert în propria lui zeamă. Treaba noastră nu este să fim pisălogi de dimineața până seara, să sâcâim existența cu întrebările noastre bâzâitoare care sunt și insolubile pe deasupra. Treaba noastră este să înfăptuim. Treaba noastră este să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
complicații infecțioase: risc mai mare în cazul unor boli predispozante sau asocierii imunosupresoarelor; diverse: osteonecroza aseptică; tulburări neuro-psihice (convulsii, hemiplegie, stări psihotice acute) - rare, imprevizibile, risc crescut în caz de antecedente psihiatrice; greață, dureri abdominale, stare de rău, flush, artralgii, surescitare și tulburări de somn. 4. Efecte adverse: Osteoporoza poate apare la 3-6 luni de tratament. Fiziopatologia este complexă: reducerea absorbției intestinale de calciu și creșterea excreției sale urinare, hipogonadismul, dar mai ales creșterea sensibilității la PTH. Metode de prevenire: menținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
obișnuitul, se sperie de nou ο acumulează goluri în cunoștințe, nu finalizează activitățile, are dificultăți în învățare 25 VII. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE Temperament ο Coleric: impulsiv, iritabil, agresiv și autoritar exteriorizat, inegal, cu inițiativă, vioi, impetuos, agitat, are tendință de surescitare și epuizare, neliniștit, nerăbdător, face risipă de energie, este înclinat spre acțiune ο Sangvinic: vesel, bine dispus, echilibrat, ușor adaptabil, calm, răbdător, sigur pe sine, comunicativ, ritmic, cu o puternică mobilitate a vieții afective, este nestatornic, manifestă interes pentru nou
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
simultană a unor episoade disparate în timp și spațiu, ieșirea subită din planul depoziției în direct și cuplarea la un prezent presupus a se derula în absența naratorului, risipa energetică a senzorului-inchizitor, unanimist și intermitent în funcție de intensitatea și momentul trăirii, surescitarea expresionistă a depozițiilor până în pragul vertijului, toate aceste mărci ale narației postmoderne se regăsesc în Manualul inchizitorilor, roman ce confirmă definitiv faima lui Lobo Antunes: unul dintre cei mai mari scriitori portughezi în viață. Identitatea portugheză, obsesie și estetică José
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în vis. Decrepitudinea și sentimentul pierzaniei și al absurdului vor fi corolarul depresiei și abuliei în care fusese țintuit. Kloska, prin forța lucrurilor târfa satului, primind în ea masculii mai nărăvași, devine un canal genital de scurgere a spaimelor și surescitării comunității descumpănite de prădaniile și omorurile săvârșite atât de cazacii țariști, cât și de nemții invadatori. Rămânând gravidă, ea naște de una singură într-o casă năruită. Scena, crud-fiziologică și totodată magică, este de-ajuns pentru a confirma marele talent
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în sine, devenind repetitivă, incorectă, superficială, având cuvinte și expresii inadecvate, devenind adeseori incoerentă. Logoreea poate fi tematică, dezordonată sau dispersată; întâlnită în schizofrenie, paranoia, demențe, alcoolism și, într-o formă atenuată, la subiecții normali aflați într-o stare de surescitare din cauza unor evenimente stresante. LOMBALGIE (< fr. lombalgie, cf. lat. lumbus - șale, gr. algos - durere) - Dureri la nivelul regiunii lombare care pot fi de origine vertebrală, musculară sau urogenitală. Durerea apare ca urmare a unui efort, la staționarea prelungită în ortostatism
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
vor lucra cu victime ale evenimentelor traumatice. Specialiștii incapabili să gestioneze emoțiile negative mobilizate de expunerea repetată la durerea umană vor dezvolta simptome de distres puternic, evitarea situațiilor, locurilor și persoanelor care le amintesc evenimentele traumatice, gânduri intruzive și ruminații, surescitare și dificultăți de concentrare. Relația acestor profesioniști cu victimele pe care ar trebui să le asiste va fi inevitabil afectată. Tocmai de aceea problema stresului traumatic secundar prezintă interes nu doar pentru specialiștii din domeniile vulnerabile, ci și pentru profesorii
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în spiritualitate sau semnificație, în expectanțe, în nevoile de bază precum și în schemele cognitive despre siguranță, stimă, încredere, dependență, control și intimitate. Pearlman (1995) vorbește, de asemenea, despre riscul dezvoltării unei simptomatologii specifice stresului posttraumatic incluzând evitare, imagerie intruzivă și surescitare. Traumatizarea vicariantă are consecințe psihologice profunde și deosebit de detresante care pot dura luni sau chiar ani după încetarea activității cu persoane ce au suferit direct traume. McCann și Pearlman analizează simptomele cele mai pregnante ale acestei patologii și menționează printre
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
complexă, intensă și dificilă în terapia traumei; • alianța terapeutică este instabilă și foarte vulnerabilă cu astfel de clienți (Dalenberg, 2008). Starea emoțională labilă a clienților ce au trecut prin momente critice, sensibilitatea lor exacerbată, pot frustra ușor terapeutul. Starea de surescitare face parte dintre criteriile de diagnostic pentru stresul posttraumatic și se manifestă și în afara ședințelor de terapie. Specialistul trebuie să își controleze propriile reacții, încercând să ofere clientului un model de echilibru emoțional. Astfel alianța terapeutică este protejată și victima
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
să completăm unitatea de foc) am decis să o facem abia după două-trei zile, când situația s-a mai liniștit un pic. Apoi: numai la mâncare nu ne gândeam noi. Numai la asta nu! S. B.: Era și starea de surescitare specifică. M. M.: Da, sigur că da. Cazarma era la zece kilometri, camionul putea veni de trei ori pe zi cu mâncare, cu polonicul. S. B.: Cu marmidele, cu tot ce trebuie. M. M.: Sigur că da. Dar, în toată
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Ați avut cazuri de militari care au clacat, care au făcut depresie sau stări de anxietate? M. M.: Niciunul. Deci, absolut niciunul. S. B.: Dacă clacau puteau să o ia razna, să intre în crize, cu plâns, cu stări de surescitare... M. M.: Absolut nimic. A contat enorm, vă spun, faptul că noi am ieșit după căderea regimului. Oamenii erau motivați. Știau că se duc să apere ceva, să protejeze populația. S. B.: Căzuse Ceaușescu și erau apărătorii democrației. M. M.
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
în veci vezi cum conspiră Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră Și le subjugă munca vieții lor întregi. Eroii merită respect și recunoștință. Îndrăznesc însă să spun că marele eroism nu e neapărat înfăptuit într-un moment de surescitare și de surplus de adrenalină, care împinge la ignorarea instinctului de conservare. Eroism nemărginit consider că este în viața omului de rând, când o femeie săracă și văduvă, pentru a-și hrăni copii, muncește o viață întreagă cu acul în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]