50 matches
-
să fie trecut cu familie sau gospodărie. Într-un document din 1446, vorbindu-se de șase „celed” țigănești, după arătarea numelui capilor de familii se adaugă: cu femeile lor și copii lor și cu toți moștenitorii lor (nașlednichi). Într-un suret de uric din 30 Martie 1500 cele de traduce cu „odaie”, ceea ce se apropie mai bine de „familie”. (Istoria Basarabiei, contribuții la studiul istoriei românilor de A.V.Boldur, vol. I, pag . 234, Chișinău, 1937) Unele dialecte rome posedă încă
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
și tranzitului de produse cu dublă utilizare a operațiunii de export a unei mașini de alezat și frezat orizontală tip BPZ 105 CNC către firma L amp;Ț - MHI BOILERS PRIVAT LTD. Hâziră Manufacturing Complex, Hâziră, Surat-Hazura Road, Bhatha Dist. Suret, 394510 Gujarat, India. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi București, 9 septembrie 2011. Nr. 1.127. -----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235227_a_236556]
-
unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare operațiunea de export al unui strung carusel cu portal deplasabil SC 60/80-DY-CNC-F02 către firma Larsen amp; Toubro LTD. Hâziră Manufacturing Complex, Dist. Suret, Gujarat, India. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu București, 7 mai 2012. Nr. 675
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241587_a_242916]
-
dat cărți de stăpînit aceste moșii. La 1 august 1767 di porunca lui Grigore Ghica voievod și a stolnicului Leonard, ispravnic de Soroca, la solicitarea preotului Maftei din Stoicani se măsoară moșia răzeșilor din acest sat. Ei au arătat un suret de pe ispisocul de la Vasile Lupu din 1643 și hotarnicii au perces "din acest suret, din hotar de spre "Pripiceni"" și, tot măsurînd, au ajuns "într-o costișă de deal drept ce să numește acum "Dubna". Și de acolo am purces
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
Ghica voievod și a stolnicului Leonard, ispravnic de Soroca, la solicitarea preotului Maftei din Stoicani se măsoară moșia răzeșilor din acest sat. Ei au arătat un suret de pe ispisocul de la Vasile Lupu din 1643 și hotarnicii au perces "din acest suret, din hotar de spre "Pripiceni"" și, tot măsurînd, au ajuns "într-o costișă de deal drept ce să numește acum "Dubna". Și de acolo am purces peste vale și ne-am suit în deal în" Dubna Veche"" În octombrie același
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
Gura Largului, precum și ceilalți munți ai lor și să-și ia venitul cuvenit de la cei ce vor să pască oile sau să vâneze în traistele lor. 12 ianuarie 1634: Moise Movilă face referire la ținutul Pipirigului întărind împrejurimile Mănăstirii Neamț: “Suret de pre un ispisoc de la Moisei Moghilă voievod din leat 7141 (1634) ghenarie 12 dini [...], iar de acolea piciorul țin gios până la gura Plotunului [...] în sus până la Slatina [...] până suptu Hălăucului ”. Între anii 1772 - 1773 : un document oficial privind existența
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Bilicenii Vechi este o localitate-centru de comună din raionul Sîngerei, Republica Moldova. Satul Bilicenii Vechi e menționat pentru prima dată într-un act domnesc din 7 aprilie 1586, care glăsuiește: „Suret de la Petru Vodă, anul 7094 April 7. Facem înștiințare precum au venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri sluga noastră Toader velic vatag și Ionaș și frate-său Ihnat și Grozav și s-au jăluit noao cu mare jalobă și
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
păduri găsim animale că: țapul, capră (căpriorul), veverița, șoarecul de pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la 8 septembrie 1442 acest sat există; Suret de la Ilias Vodă și Ștefan Vodă: Facem înștiințare prin slugă și boiarul nostru dunmealui Bode Mîrje carele slujind mai înainte de răposatul părintele domniei mele (Alexandru cel Bun), iar astăzi slujește și nouă pentru care văzînd noi a lui dreapta și
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Constantin Macovei și Gheorghi Herța, răzăși den Hristici". După ce au măsurat toate laturile moșiilor, hotarnicii au cerut de la răzășii de la Hristici "scrisori și dovezi cu care cer să tragă la a lor stăpînire" pămîntul dorit. Ei le-au arătat "un suret de pe un ispisoc din anul 7138 mart 15... de la răposatul Alexandru Voevod fiul Radului Voevod, cu cari au miluit pe Todirașcu pârcălab de Soroca cu o săliște anume Hristiște cu loc de iazuri și de mori ci este în dreptu
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
pârcălab de Soroca cu o săliște anume Hristiște cu loc de iazuri și de mori ci este în dreptu Sorocii. Iar hotarul sa-i fii de cătră toate părțile după hotarul lor vechiu, pe unde au umblat din vac, după cum suretul arată" (Ibidem). Anul 7138 de la facerea lumii coincide cu anul 1630 de la nașterea lui Hristos. Expresia "pe unde au umblat din vac" arată că moșia exista de foarte demult, ceea ce ne duce din nou cu gîndul la pârcălabul Hristea, de la
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Boghicenilor aparținea răzeșilor din sat, iar altă parte - Mănâstirii Sf. Ioan Zlatoust din Iasi. Printr-un act domnesc al lui Grigore Ioan Calimah Voievod, din 1 iunie 1768, se stabilesc hotarele moșiei satului Boghiceni, acestea ""urmînd semnili hotarului Boghicenilor după suretul di hotarnică... di la Stefan Voiedov din velet 6997 (1489), ghenarie 9"". Printre semnele de moșie menționate figurează și toponimele existente la acea vreme: Fața Călmățuiului, Zăpodia. Moșia Oii, Valea Socilor. Fîntîna Mare. Capui Mladenului, Ruptura, Cuibul Breahnii, Mlădineștii, Dumbrava
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
a) plecaț(i) Vasili Carpu biv vor(nic) glodnii. Toma Perjul. Văzind și eu această mărturii(e) Încredințată de la hotarnicii ce s-au orânduit din poronca G(os)pod am iscălit. Ștefan Ros(e)t De mini s-au posleduit suretul acesta și fiind asemine(a) am iscălit. 1804 av(gust) 27 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 12, Copie din 17 august 1804. 6. 1817 ianuarie 15.Spătarul Arghire Cuza dăruește un țigan lui Toader, fiul vărului său
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
14 decembrie 1458, niște boieri dau mânăstirii Bistrița jumătate dintr-un sat „unde au fostu curți tatălui lor”. Mânăstirii Bistrița i se dau două curți la Botna, unde erau iezere și prisăci. Cât de neimportantă devenise „curtea” o arată și suretul din 1495, prin care niște boieri vând o jumătate de sat, partea de sus, „unde au fost dvoriști Căliman”. Curțile boierești, fiind centrul administrativ al domeniului boieresc, aici se aflau și cele mai multe slugi, cu ajutorul cărora boierul își gospodărea moșia. Cele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la curtea domnească, șef al armatei și al poliției. Stipendiu - ajutor în bani acordat de stat unui elev sau student lipsit de mijloace, bursă. Stolnic - dregător care purta grija mesei domnești, fiind șeful bucătarilor, al pescarilor și grădinarilor. Șef-bucătar boieresc. Suret copie a unui act sau a unei scrisori. Taler monedă de argint care a circulat și în țările române. Tamazlâc - cireadă de vite. Totalitatea vitelor cornute care aparțin unui proprietar, unei gospodării. Testator - persoană care a făcut un testament (transmiterea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
am oprit și am înaintat până sub arcada de inspirație gotică a intrării în biserică. - Stii care a fost prima danie făcută Trei Sfetitelor de către ctitor? - Recunosc, mărite Spirit, că nu știu.Uite ce scrie - pe scurt - diacul domnesc în suretul din 7146 (1638): „Vasilie (Lupu) voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfăteteli, au făcut feredeul cel mari și l-au dăruit mănăstirii sali.” - Despre care feredeu este vorba, mărite Spirit, și pentru ce l-a dăruit ctitoriei sale?Este
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în ochi însă, dragule, este faptul că „rugătorii noștri” de la Golia „au rupt moara și au stricat-o de tot și au luat și pietrele de acolo”, în loc să se înțeleagă creștinește cu cei de la mănăstirea Agapia... - Am dat peste un suret (rezumat) „de pe un ispisoc de la Gașpar (Grațiani) voievod”, din 1619 sept. 1 - 1620 aug. 31 (7128), prin care acesta întărește Goliei stăpânirea asupra unei vii „ce iaste la Iași”. Până aici nimic deosebit. Minunea constă în faptul că această vie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în faptul că această vie a fost dăruită de Chirița Dumitrachi Patriarhiei Tarigradului. Aceasta însă a vândut-o mănăstirii Golia. A vândut-o, nu a dăruit-o, cum ar fi fost creștinește.Omule, te rog să fii atent la alt suret, după un uric al lui Gașpar Grațiani voievod din 12 aprilie 1620 (7128), prin care vodă întărește stăpânirea de către mănăstirea Golia a două sate din ținutul Sorocii și a jumătate din satul Movileni cu heleșteu și vad de moară pe
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
armași și vor fi de mare certare.” Imi imaginez, mărite Spirit, cum fluturau sutanele cuvioșiilor lor pe cele coclauri, în alergarea lor pentru a alunga pe cei care încălcau moșiile mănăstirii. Iată ce spune și diacul, mărite Spirit, într-un suret (copie) după „Un ispisoc gospod din anii 7221(1712 sept. 1-1713 aug.31) fără de lună, de la măriia sa Niculai Alexandru (Mavrocordat) voievod, în care scrie că, socotind măriia sa și pentru sfânta mănăstire Copou, fiind căzută și lipsită, o au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
La 8 aprilie 1579, din Iași, Petru Vodă întărește Lucăi și soției sale, Drăgalina, cumpărătura făcută la Pungești de la Irina Gărcin, „un loc de prisacă și cu livezi în hotarul satului Pungești la apa Oprișei din apa fântânei la prihodiste...” suret sărbesc din arhiva Marcopol, Pungești, Vaslui, tradus la 12 iunie 1797 de Vasile Cartul di loc. Începea nașterea răzășiei și a răzeșilor, chiar dacă documentele aficiale vor vorbi despre aceasta către anul 1600, mai precis pe la 1585, cănd vechii boieri, ruinați
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și de la noi dreaptă ocină și cumpărătură, cu tot venitul. și altul să nu se amestece. în Iași, anul 7156 (1648) aprilie 18. însuși domnul a poruncit. Todirașcu, mare logofăt. Corlat [a scris]. * /1616 septembrie 1 - 1617 august 31 : 7125 Suret de la Radul Vodă, la veleat 7125 [16161617]. Noi Radul Voevod cu mila lui Dum[ne]zeu, domnu pământului Modov[e]i. Iată au venit înainte noastră înainte boierilor n[o]ștri Petre și femee lui Mălina, cu un zapis de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stânjeni ci-i are dumnealui schimbu cu deosebite * 1584 (7092) iunie 25 Petre Voievod întărește lui Cozma Dunavățu și celor patru nepoți ai săi, partea de moșie din Poiana Filipenilor pe care o au de moștenire de la bunicul lor Filipaș. Suret Petre Voievod, cu mila lui Dumnezeu domnul șării Moldovei Adică au venit înaintea noastră Cozma Dunavățu cu nepoții lui Toader, Ștefan, Necoară și Marina, toți nepoții lui Filipaș cu dresiile (sic) lor di cumpărătură ce-au avut ei de la moșul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vol. II, p. 133, nr. 593 11 Crețești 91 - < 1646 (7154ă august 20, Iași. - > Vasile Voevod întărește Episcopiei Hușilor un loc așezat între hotarul târgului Huși și hotarul satului Broșteni, pentru care sau pârât Episcopul Ghedeon cu șoltuzul și târgoveții. Suret di pe ispisocul lui Vasile Vod(ă) Noi Vasilie Voevod b(oăjii m(iăl(oăstii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Facem înștiințare precum au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boerilor noștri mari și mici, șoltuzul și cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fiul lui Antonie Ruset) „la sfânta Mitropolie de Iași, mai vârtos pentru sufletul mării sale lui Alexandru beizade și a părinților mării sali, și pentru sufletul soțului mieu lui Gurbet, și pentru sufletul mieu”. Un slujbaș domnesc scrie într-un suret, după un zapis din <1715 sept. 1 - 1716 aug. 31> (7224): „Un zapis de la Ileana, giupâneasa răposatului Ion Buhuș hatman, din leat 7224, în care scrii c-au dat danie Sfintii Mitropolii 5 fălci de vii lucrate la Copou, care
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
6 mai 1639 - m-am grăbit eu să continui gândul bătrânului. Și ctitorul - așa cum au făcut toți ziditorii de sfinte lăcașuri - s-a grăbit s-o înzestreze cu bunuri. Îndată i-a dăruit feredeul abia zidit. Asta o aflăm din suretul scris de diacul domnesc în „Vălet 7146” (1637 septembrie 1-1638 august 31) în care spune: „Vasilie voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfetiteli au făcut feredeul cel mare și l-au dat mănăstiri sali”. În același an, adică la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
prin care vând lui Mihai o dugheană în Ciubotărie. Când a dat cu ochii de Baia turcească, fata m-a întrebat cu o curiozitate demnă de invidie: --Ce este această frumusețe? --Asta-i Baia Turcească sau Ferdedeul despre care aflăm din suretul de la <1637 sept.1 - 1638 aug.31> (7146) că “Vasilie (Lupu n.n) voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfăteteli au făcut feredeul cel mari și l-au dăruit mănăstirii sali”. Despre acest feredeu se pomenește și în zapisul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]