419 matches
-
sunt// aici la hotarul tîrziei/geme neștiutul de îmbrățișarea sîngelui/ înveninatule înveninatule/ tu crezi că-i răsăritul timpului tău// parcă aud geamătul surd/ al unei religii murind" (aproapele păsării mute sunt). Pînă și embrionii vieții, semințele, se văd hărăzite inevitabilului surghiun: "dinspre dicționarele tăcerii/ vin veghetorii insomniilor/ nu putem să ne împotrivim au zis/ hotărîrii de-a merge-n exil a semințelor" (și s-au hotărît semințele să meargă-n exil). Acest exil misterios, decis de străfunduri abisale, naște, firește, o
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
forțat, fermecătoare, arătînd o Alice Voinescu cocheta încă, puternică, mai ales în credința, după anul petrecut la Ghencea și Jilava, ajunsă într-un sat aproape inaccesibil, Costești, fără nici o sursă de venit și fără să știe cît va dura acest surghiun. E o singură voce, a lui Alice către Floșrica Rarincescuț, uneori către Marietta (Muzicescu), Aurora (Nasta) și alți prieteni, cărora le trimite vești prin intermediul devotatei Florica. Sînt și momente de disperare, cauzate de lipsa banilor, și zile de mulțumire, cele
Scrisorile lui Alice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15126_a_16451]
-
mișcare, judecătorii cereau să fie tăgăduit Hristos, legiuitorii amenințau cu pedepse amare. Bărbații erau târâți să jertfească demonilor, iar femeile erau duse cu sila la capiștile cele nelegiuite. Spre această nebunie erau târâte și fecioarele; preoții erau dați morții și surghiunului, iar credincioșii, izgoniți din curțile cele sfinte”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântul al II-lea de laudă la Sfântul Mucenic Roman, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 405) „Vrei să spui
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ia averile, să mi le ia! Gol am ieșit din pântecele mamei mele, gol mă voi întoarce (Iov 1, 21)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori către alte persoane, scrisoarea a 125-a către episcopul Chiriac, aflat și el în surghiun, în vol. Scrisorile către persoane oficiale, către diaconița Olimpiada, către alte persoane, Edit. I.B.M.B.O.R., p. 210-211) Rugăciuni ale martirilor înainte de moarte „Au fost puse în jur toate materialele necesare pentru rug, iar când a fost vorba să fie
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și o slabă rezistență fizică la durere". Entuziasmul adolescentin îi inspiră "nebunia" de-a deveni o eroină, "un fel de Făt-Frumos feminin", o Zoia Kosmodemianskaia "dar împotriva comunismului". Un capitol relevant cu osebire e cel consacrat Monicăi Lovinescu, care, în surghiunul său parizian de aproape cinci decenii, "asumat pînă la absurd", a supraviețuit în temeiul misiunii justițiare ce și-a asumat-o. Remarcabilă apare evoluția conștiinței d-sale, de la un apolitism juvenil (exclama în 1946: Ce pot avea eu comun cu
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
Siracuza Pe unde s-au sfâșiat leii domnește furnica Cu aceleași fierăstraie lumina taie treptele de piatră Împărații credeau că vor muri doar gladiatorii În tomba lui Archimede doarme adevărul fizic Cred că am mai fost pe aici cândva în surghiun pentru nu știu ce vină Ca și noi ei au construit pentru tragedie și farsă Sub portocalul înflorit iarba face sociologie Diseară va fi un concert de muzică rock. Marea Unda de șold a femeilor creează geologice unde În oglindiri simetrice cu
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4503_a_5828]
-
băut cu ei și-n ochii fiecăruia, adînc, o anume lumină și-n vorbe o anume demnitate a timpului și morții lor și-am vegheat mereu acolo, unde cumințenia declara întunericul cîndva, fiecare va cădea în genunchi * meleag ciuruit de surghiun, unde fiecare patimă ascunde-n miezul ei o tragică splendoare, blîndețea rar pătrunsă de dîrzenie milenii după milenii cît bătaia de pleoape a unui druid am trecut printre ei ca un fior de remușcare * să devenim așadar din nou vulnerabili
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
pumnalele sau pistoalele: "Anarhia domnea în toate și lesnirea de a da cu pistolul în oameni devenise la modă". Cei vinovați erau pedepsiți "din poruncă domnească" cu "o falangă" (biciurea la talpă cu nuiele) și, în caz de omor, cu "surghiun la mănăstire". De multe ori se pretindea că cel ucis "s-ar fi împușcat la vînătoare", astfel că "ucigașul rămînea nepedepsit". Folosirea pistolului în gîlcevi erotice devenise într-adevăr o modă, dar nu și rezolvarea diferendului armat în mod organizat
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
cu "pușca cu șpanga pusă". Coconul Andronache se putea gîndi să-l împuște pur-și-simplu pe amant, fără să mai piardă timpul cu toate reglementările pe care le presupunea un duel. Însă ar fi riscat să fie trimis de domn în surghiun la mănăstire. Poate că - orbit de mînie - boierul Andronache se gîndea să-i omoare pe amîndoi amanții, ca în "cîntecul moldovenesc" al lui Pușkin, Șalul negru: "Iute ca un fulger paloșul am scos / C-o cruntă lovire i-am prăvălit
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
îngeri de dimineață, de zi și de seară /îngeri de noapte /toți albaștri...”. Ei se numesc generic schwester (3). Înseamnă să o ai în preajmă pe ,,...Claudia /îngerul meu cel mare și bun /ce mă scoate în fiecare zi /din surghiun /”, în care omul bolnav își încredințează cu pioșenie, cu recunoștință, speranță și mai ales dragoste, viața. Se remarcă aici jocul pe care Theodor Damian îl practică pe parcursul întregului volum cu numele Maria: schwester Maria, sora medicală, sau sora noastră, Sfânta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
ca și în existența, lui Gheorghe Grigurcu Amarul Târg. El va fi existat, la scara întregului spațiu est-european, în percepția sa, cu mult înainte de a fi constrâns să se instaleze în localitatea cu pricina - mutare resimțită de el cum un surghiun. Un întreg volum (pe care Editura Pontica a avut șansa să-l publice în 1997! - dar motivul literar-biografic depășește spațiul editat) adună obsesia amarului târg, ce riscă să se înscrie în istoria literaturii române alături de "mahalaua celestă" }icău a lui
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
bucuria înrădăcinării fertile într-un acasă asumat, el care se născuse la capătul răsăritean al românității, la Soroca, și migrase biografic spre soare-apune!), trebuie luat în considerație raportul dintre creația poetică și Amarul Târg. Din exterior, cititorul constată că un surghiun se poate dovedi și fertil pentru un poet, cum rodnic literar s-a dovedit puținul farmec pe care Ovidiu l-a găsit, odinioară, unei localități de pe țărmul Mării Negre... Gheorghe Grigurcu își îmbogățește creația cu un motiv personal de întâie importanță
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
Și îndestulătoare miresme. O lene desăvîrșită umple Adînciturile Felurit cioplite în lemnul palid Pînă vine vremea coptului Și-n toate freamătă O uitată hărnicie: A scorțișoarei Să împodobească Aerul, A mierii, Să încurce ițele Mirosului, A nucilor să-și jelească Surghiunul din grădină, Cu lacrimi de bocitoare Plătită. Gustul primei turte Vestind lumii O mîntuire dulce.
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
s-o zămislească îndoit. Roșcove și smochine culegeam în zori cu hitonul încrețit de scaieți, de thyrs mă sprijineam doar atît cît să-mi fac loc în tufișuri și să pîndesc jivinele pămîntești înc-adormite. Haidoș mă trimisese aici într-un surghiun cu paianjeni, dar eu pe dulful Korin nădăjduiam să-l aflu în tinerețea-i albastră, singurul bărbat cu-adevărat sortit mie de legile nescrise. Insula avea mori de vânt zdrențuite pe lînga care corăbierii bătrîni jucau pelota, atunci cînd nu
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
s-a adresat în ultima parte a vieții, nu doar compatrioților săi, ci tuturor iubitorilor de mai bine, prin intermediul publicației România viitoare, stăpânit de dorul fierbinte de țară, țară în care nu s-a mai putut întoarce niciodată din nedreptul surghiun. În căutarea sănătății, fiindcă era bolnav de ftizie, s-a retras periodic la Palermo, în Sicilia, unde i se agravează boala-i necruțătoare și moare în toamna anului 1852 la 29 noiembrie. A murit singur - scria un cunoscut al său
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
-ntinsă lumii sub hipnoză. Și scot nervos o spadă De lumină, Cănd dracii-n a lor sfada Vor să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin hienele să rupă Trupul țintuit pe cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-ntinsă lumii sub hipnoză. Și scot nervos o spadă De lumină, Cănd dracii-n a lor sfada Vor să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin hienele să rupă Trupul țintuit pe cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de împăcare, în anul 1645, cu domnul Moldovei, Vasile Lupu, care, la rândul lui, a înălțat în același an o biserică la Târgoviște. Mănăstirea Soveja este și locul unde, între 25 februarie și 2 aprilie 1846, a fost adus în surghiun Alecu Russo „pentru răzvrătire, cu canon de rugăciuni și hrană de fasole“. Această întâmplare avea să îmbogățească cultura română cu „cea mai frumoasă epopee păstorească din lume - Miorița“, pe care Russo a cules-o de la ciobanii din Munții Vrancei și
Agenda2003-51-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281864_a_283193]
-
natura copiilor au rămas două taine mari. La origine, Copiii Atoatefăcătorului au fost înrudiți, și în același timp, diferți. „Întâi Născuții“ au fost elfii, iar „Născuții După“, oamenii. Povestea relatează despre căderea celor mai dăruiți dintre elfi, plecarea lor în surghiun din Validor în Apusul cel mai îndepărtat, revenirea lor pe Pământul de Mijloc. J.R.R. Tolkien: Silmarillion. Editura RAO International Publishing Company, București, 2003. Preț: 275 000 lei. Talismanul pierdut Tema este aceea a integrării imigrantului, a peripețiilor tânărului păstor berber
Agenda2003-47-03-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/281753_a_283082]
-
tîrziu lansează Unchiașul Lenin. În sfîrșit, celebritatea îi bate la ușă. Mussolini, însă, îi poruncește să revină acasă, iar el, prea sigur de sine, îndeplinește voia Ducelui. Este imediat arestat, alegîndu-se cu cîteva luni de închisoare și cinci ani de surghiun pe insula Lipari, din vecinătatea Siciliei. Eliberat, rămîne sub strictă supraveghere a autorităților, iar atunci cînd Hitler vizitează Italia, în 1938, Malaparte se pomenește în arest preventiv, deoarece figurează pe lista "inamicilor potențiali". Odată cu izbucnirea războiului, iată-l acreditat corespondent
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
dorința îi apare de la bun început drept imposibil de realizat. Mai presus de orice, însă, lumea în care s-a trezit brusc, melancolic și blazat, nu reprezintă pentru el singură, inevitabilă Realitate, ci un fel de țară a exilului, un surghiun din care nu există întoarcere. Dezvrăjirea presupune vraja, dar o vraja definitiv absența, irecuperabila, ferecata într-un trecut inaccesibil, sau himeric aruncată într-un viitor ce nu va veni niciodată. Că și pentru anahoreții căzuți pradă demonului akediei, dezvrăjitii despre
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
Ghica, pe bună dreptate nemulțumit și întrucâtva indignat, îl apostrofează pe turcul ucigaș: Dar sunt Domn pus de trei crai Cum îndrăznești să mă tai? În Moldova, în Țara Românească, totul era să scapi de sabie ori de juvăț. Din surghiun te întorceai repede și te pomeneai vistiernic, postelnic, spătar... Bizar. Călinescu numește ruga lui Manole ca Dumnezeu să strice vremea, pentru ca Ana să nu poată veni la locul sacrificiului, „criză de egoism”. Poate că omul avea acea privire superioară asupra
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2464_a_3789]
-
lor... prin muncitorii deposedați brutal de dreptul natural de a munci... prin țăranii care știu că sunt purtători de obidă, de cale dreaptă și de veșnicie... prin frații noștri alungați din vatra largă a Țării, spre a-și împlini în surghiun așteptarea unei vieți mai bune... prin semenii noștri care flămânzesc neștiuți de nimeni între asfaltul crud al străzii și Cerul îndurător a toate... România s-a trezit! Nu putem sta deoparte, nu putem rămâne în urma Ei! Trebuie să ne trezim
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate: Nu putem sta deoparte, trebuie să ne trezim şi noi () [Corola-journal/Journalistic/23816_a_25141]
-
cu noi energii malefice, neîngăduind celor drepți "nici un stil de colaborare", Ca și în "epoca de aur", exilul continuă a fi "ademenit" în verigile sale slabe, versatile. Evident, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca nu reprezintă o astfel de verigă. În fața surghiunului lor paradigmatic în orașul-lumină, se închină respectuos și exilul intern, vădit complementar, căruia îi aparține și subsemnatul. *** Scrisul lui Virgil Ierunca constituie un excelent antidot la postura nu neapărat propagandistică și truculentă, dar măcar demisionară, conformistă, lașă a unora din
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
putința legală pentru cei din diaspora de-a se înapoia în țară, e perceput, mai mult ori mai puțin ironic, ca o "călătorie inițiatică", un "voiaj metafizic", o "robinsonadă imaginară". Dacă resorturile sociale și morale ale primelor două forme de surghiun sînt, pentru a spune astfel, justificate de o dură realitate istorică: regimul totalitar, forma a treia, actuală, apare ca rezultat al unei sinistre farse jucate istoriei de către un grup de profitori. Drumul drept, care se deschidea către o democratizare autentică
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]