13 matches
-
devenit o piatră nestemată a gloriei celeste: „Ca pe un diamant, Stăpâne, m-ai pus în crucea stemei Tale Și-n aurul iubirii sfinte,-deasupra urii- Să licăresc în noaptea vrerii, când stele n-or mai fi pe cale, Ca un surguci al slavei Tale pe larga frunte a făpturii.” (Ca pe un diamant) Abia cu volumul „Pârgă” iese la iveală adevărata alcătuire internă a poetului, natură telurică, înfiorată de puternice aspirații spirituale. Acum sentimentul religios se interiorizează, fiind exprimat prin forme
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427442083.html [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
domnia lui Mihai Viteazul, si anume acvila valahica, capul de bour al Moldovei și leii afrontați ai Transilvaniei. Reversul monedei: în centru este reprodus portretul voievodului Mihai Viteazul. Domnitorul este prezentat în semiprofil, îmbrăcat în mantie îmblănita, cu căciulă și surguci. În plan secund sunt reproduse turlele bisericii mănăstirii Mihai Vodă de pe malul Dâmboviței, din București, ctitorita de Mihai Viteazul pe când era mare dregător. Inscripția "400 ANI DE LA UNIREA ȚĂRII ROMÂNEȘTI, TRANSILVANIEI ȘI MOLDOVEI SUB MIHAI VITEAZUL" este înscrisă circular, urmând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129537_a_130866]
-
045/2008) 178. Negru Tatiana, fiica lui Alexei și Valentina, născută la data de 22 noiembrie 1983 în localitatea Bălăurești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, satul Bălăurești, raionul Nisporeni. (1.255/2008) 179. Nidelcu Elena, fiica lui Surguci Pavel și Vera, născută la data de 1 decembrie 1951 în localitatea Selește, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Calea Orheiului nr. 103, bl. 2, ap. 13. (4.484/2004) 180. Nistreanu George, fiul lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217807_a_219136]
-
născută la data de 8 aprilie 1962 în localitatea Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Leova, str. D. Mendeleev nr. 5. (2.305/2008) Copii minori: Șișianu Sabina, născută la data de 12.09.1991. 88. Surguci Alexandru, fiul lui Valeriu și Maia (fiica lui Crucovici Ion, născut la 1.02.1938 în localitatea Mihuleni, raionul Șoldănești), născut la data de 8 mai 1988 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Stăuceni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210521_a_211850]
-
născut la 1.02.1938 în localitatea Mihuleni, raionul Șoldănești), născut la data de 8 mai 1988 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Stăuceni, Str. Tineretului nr. 55, raionul Criuleni. (2.284/2008) 89. Surguci Maia, fiica lui Crucovici Ion (născut la 1.02.1938 în localitatea Mihuleni, raionul Șoldănești) și Maria, născută la data de 28 mai 1961 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Stăuceni, Str. Tineretului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210521_a_211850]
-
1.02.1938 în localitatea Mihuleni, raionul Șoldănești) și Maria, născută la data de 28 mai 1961 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Stăuceni, Str. Tineretului nr. 55, raionul Criuleni. (2.283/2008) 90. Surguci Valeriu, fiul lui Constantin (născut la 25.10.1914 în localitatea Isacova, raionul Orhei) și Ana, născut la data de 3 februarie 1958 în localitatea Isacova, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Stăuceni, Str. Tineretului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210521_a_211850]
-
o fascie subțire de hermină. În partea superioară, în câmp albastru, se află două cruci treflate de aur, cu brațele egale. În partea inferioară, în câmp roșu, se află bustul lui Mihai Viteazul, care poartă pe cap o cușmă cu surguci, împodobită cu pene de cocor după moda ungurească, iar mantia este prinsă la gât cu o agrafă, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crucile treflate fac referire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257831_a_259160]
-
în comparație cu cele ale altor domni, și o mare parte din ele de un realism evident. O reprezentare a lui Brâncoveanu este stampa care apare în reeditarea din 1712 a dicționarul lui Varinus, înfățișând un Brâncoveanu tânăr, cu cucă joasă, cu surguci scump, legat după moda turcească la brâu. Autorul este Alessandro della Via. O altă reprezentare este cea din colțul hărții stolnicului Constantin Cantacuzino, care a fost redescoperită de consulul român Dimancescu. În cartea "Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia" (1718
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
membru, poate, al Ordinului „Lâna de aur”, calitate care îl îndrituia să poarte la gât lanțuri de aur de care spânzurau berbeci din același metal), ori pietrele scumpe (diamante, rubine, balașe, „zmaragde”, „olnidzuri”, „zafiruri”) ale lui Petru Șchiopul (amator de surguciuri cu pene de cocor, prinse în aur, garnisite cu mărgăritare și rubine). în dvera, lucrată în 1561, din biserica Mănăstirii Slatina, Doamna Ruxandra poartă un caftan roșu, „din nevăzuta ei rochie ivindu-se doar mânecile strâmte prin gurile scumpului hilat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și din icoanele de ctitor, și în locul ei se vede, la Cetățuia de pildă, care ne arată cum se îmbrăca Anastasia, frumoasa Doamnă a lui Duca, și fetele ei - o pălăriuță de blană, joasă, cu câteva pene de struț, formând surguciul”333. Ne putem face o idee despre „obișnuitul” vestimentar al Doamnelor privind tabloul votiv - zugrăvit prin 1493 - de la Mănăstirea Kremikovsți - l-am mai evocat - din Bulgaria, unde Radu cel Mare (dăruitor al lăcașului), încălțat cu pantofi roșii, poartă o mantie
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ni se spune că Hasdeu l-a sfătuit pe Karl Stork cum s-o înveșmânteze, iar descrierea de la p. 26 e făcută cu vădită empatie. „Buclele ei se revarsă de sub un acoperământ grațios peste un ișlic de sobol împodobit cu surguciul din diamante și panaș de pene fine, cum numai femeile de neam domnesc aveau dreptul să poarte. E îmbrăcată cu o haină croită din belșug, garnisită cu guler lat, de blană, larg deschisă, lăsând să se vadă rochia cu decolteul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Și după șase zile de petrecere neîntreruptă, în ziua cununiei porni alaiul domnesc de la curte spre casele gazdelor miresei. Venea vodă Constantin Duca, încălecat pe un armăsar arăbesc alb, îmbrăcat cu haine cum nu se mai văzuseră până atunci, cu surguci în cap și însoțit de mare alai de vornici și vornicei - pe scurt, era adunată acolo toată floarea boierimii Moldovei -, se îndrepta în pasul abia stăpânit al armăsarului spre casa logodnicii spre a o duce la mânăstirea Golia. Acolo îi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Și Xerxes se-ndrăgește mai iute de-un copac: Platanu-mpodobește el ca pre o mireasă Și spânzură în crenge gherdamuri mult frumoasă; De ramuri el atârnă cercei și cu inele Și rădăcina vezi-o înfrumsețînd brățele {EminescuOpIV 268} Și vîrfu-ncununează surguci împărătești [Să semene cu-o mândră crăiasă din povești; Ș-astfel împodobindu-l, el rădăcina-adapă Cu o mult prețioasă, mirositoare apă. Spre a-și păzi mireasa de orice ochiu obraznic Străjeri el pune-n poartă, epitrop pune paznic. Iar despre
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]